luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Percheziții la Jandarmeria Maramureș: șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală

Percheziții ale poliției la Jandarmeria Maramureș, unde șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală, scrie publicația locală ziarmm.ro. „ Deocamdată polițiștii maramureșeni nu au oferit mai multe detalii legate de acest subiect”, scrie această publicație. Percheziții la Jandarmeria Maramureș Însă, acum circa o lună, presa a relatat că o angajată a Jandarmeriei și-a acuzat șeful că a ar fi hărțuit-o sexual. Ea a făcut plangere penală. „M-am oprit și dânsul m-a prins cu forța de mijloc și de cap și a încercat să mă sărute cu forța. Bineînțeles, m-am apărat. M-am speriat foarte tare. Dânsul nu se aștepta la reacția mea. S-a dus în spatele biroului lui și a început să mă înjure, să mă amenințe că nu o să mă creadă nimeni. Că o să fie cuvântul meu împotriva cuvântului lui. Că pot să vorbesc cu oricine că oricum nu mă va crede nimeni. Eram în stare de șoc”, a relatat victima, potrivit Pro TV. Șeful instituţiei, Marcel Petru Floriştean, este acuzat de mai multe angajate de hărţuire sexuală, motiv pentru care patru dintre subordonate ar fi demisionat în ultima perioadă. Colonelul Floristeanu Marcel Foto: Jandarmeria Maramureș Colonelul Marcel Petru Florișteanu conduce Inspectoratul de Jandarmi Maramureș din 2014. El este născut în 1976, este căsătorit și are cinci copii. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie Subalterna acestuia a intrat în sistem în anul 2016. Însă, potrivit informațiilor din 13 octombrie, Florișteanu nu a fost suspendat din funcție după ce aceste acuzații au devenit publice.

Percheziții la Jandarmeria Maramureș: șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală
Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie
Politică

Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Sibiu: Primarul Astrid Fodor propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie
Politică

Sibiu: Primarul Astrid Fodor propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie

Primarul Sibiului, Astrid Fodor (Forumul Democrat al Germanilor din România, FDGR) propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie, arată publicația locală Turnul Sfatului. Primăria are 1.400 de angajați, iar majorarea va intra în vigoare de la 1 decembrie. Impactul bugetar va fi, potrivit Turnul Sfatului, de aproape trei milioane de euro, ceea ce va duce fondul de salarii la 23,6 milioane de euro. Creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie Cel mai mare salariu de bază, aferent gradației II, ar urma să fie cel alocat secretarului Primăriei (16.640 de lei lunar), în timp ce un director cu aceeași gradație va primi 13.476 de lei, lunar, salariu de bază. Un șef de birou sau oficiu, cu grad I, va avea un salariu de bază de 8.768 de lei, în timp ce un referent debutant cu studii medii va primi un salariu de bază de 3.890 de lei. Cel mai mic salariu din Primăria Sibiu ar urma să fie cel al unui muncitor necalificat cu gradația II – 2.908 lei, lunar. Procentul de 15% este propus ca urmare a faptului că rata anuală a inflației în octombrie 2022, raportat la octombrie 2021 este de 15,32%. ”Potrivit Institutului Naţional de Statistică, ritmul lunar de creştere a preţurilor rămâne constant, cele mai mari scumpiri au avut loc la zahăr (62%), ulei (43%), gaze (40%). Proiecţia inflaţiei anuală a preţurilor IPC, prognozată de BNR pe trimestrul IV este de 16,3%, în contextul în care creşterea preţurilor pentru mărfurile alimentare este de 20,58%, a mărfurilor nealimentare 14,37% iar serviciile s-au scumpit cu 8,31% în septembrie 2022, raportat la septembrie 2021”, se arată în raportul care însoțește proiectul de hotărâre elaborat. Citește și: Elon Musk a restabilit contul de pe Twitter al lui Donald Trump. Peste 51% dintre utilizatorii rețelei au votat pentru deblocarea contului fostului președinte Ultima majorare salarială a avut loc în urmă cu un an. În decembrie 2021, salariile de bază angajaților administrației locale au crescut cu 10,9%.

Bucureşti: Medici cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani
Politică

Bucureşti: Medici cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani

Mai mulți medici sunt cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani. Ulterior, certificatele erau completate de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare. Ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului “Din cercetări, a reieşit faptul că mai multe persoane, ce au calitatea de medici, ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului, în scopul obţinerii unor sume de bani, care ar fi fost completate ulterior de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare”, a arătat poliția. Cazul se referă la persoane decedate din cauze naturale, care urmau sa fie înmormântate prin intermediul unor firme de pompe funebre. Familiile decedaților apelau la servicii de îmbălsămare, unde li se promitea că procedura de constatare a decesului poate fi grăbită. Polițiștii arată că cel care se ocupa cu îmbălsămatul și intermediarii au intocmit și completat 1245 de certificate medicale de constatate a decesului, trecând ei in cuprinsul documentelor mențiuni privind cauzele decesului, ora și locul în care decesul a avut loc. Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Poliţia Capitalei, au fost puse în aplicare 13 mandate de percheziţie domiciliară şi şapte mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la audieri, pentru continuarea cercetărilor. În urma activităţilor desfăşurate, patru persoane au fost reţinute, urmând a fi prezentate magistraţilor cu propunere legală. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Percheziţiile au fost efectuate de poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Întreaga acţiune a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale - Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Virgil Popescu: Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro
Politică

Virgil Popescu: Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro

Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Prima TV. Virgil Popescu a fost întrebat la emisiunea Insider Politic, despre acuzaţiile din partea senatorului PSD Daniel Zamfir potrivit cărora doreşte închiderea minelor şi mii de oameni ar rămâne fără slujbe. Complexul Hunedoara: datorii de 1,5 miliarde euro în șapte ani „În Valea Jiului, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin comasări, termocentrale cu mine cu tot. S-a plecat de la zero datorii. În 2019, în noiembrie, când am ajuns ministru şi guvernul PNL minoritar a preluat guvernarea, s-a pronunţat falimentul cu datorii de şase miliarde şi jumătate de lei. Deci era vorba de un miliard şi jumătate de euro la data respectivă, deci de la zero la un miliard jumătate de euro. (…) A venit imediat decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat acordat ilegal în 2018. Am spus public de la tribuna Parlamentului, pentru că ministrul Finanţelor de la acea vreme a refuzat să acorde ajutorul de stat în timp Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi l-a semnat în august. Practic, ajutorul de stat nu şi-a mai atins scopul şi certificatele CO2 nu au mai fost achiziţionate. Asta a presupus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara. În perioada de încă un an, cât a funcţionat, termocentrala de la Mintia a mai produs pagube de 600 de milioane de euro până când Ministerul Mediului ne-a somat că nu are autorizaţie de mediu, că suntem în infringement şi suntem trimişi la Curtea Europeană de Justiţie pentru că ţinem termocentrala de la Mintia deschisă. De aceea a fost închisă această termocentrală”, a explicat ministrul Energiei. Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro El a explicat şi situaţia Complexului Energetic Oltenia. “Complexul Energetic Oltenia, în 2012, a plecat de la zero datorii. În 2017 raportează, chipurile, primul profit, primul profit care, de fapt, nu este profit, este pierdere pentru că nu şi-a înregistrat costul certificatelor de CO2. În 2020 rămâne raportul Corpului de Control al ministrului, descoperirea unui prejudiciu de 680 de milioane de lei, rămâne hotărârea de instanţă definitivă, pagubă de 680 de milioane de lei. Iar în decembrie 2019 ne atenţionează Complexul Energetic Oltenia că nu au bani să cumpere certificatele de CO2 şi că este risc iminent de faliment”, a precizat ministrul Energiei, citat de news.ro. Guvernele PNL au dat 500 milioane euro El a explicat ce a făcut atunci Guvernului PNL. “Automat, în ianuarie, Ordonanţă de urgenţă, ajutor de salvare de 250 de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai se întâmple ce s-a întâmplat cu Hunedoara pentru achiziţia certificate de CO2, cu posibilitate că dacă nu plăteşte în 6 luni şi ştiam de la început că nu poate să plătească în 6 luni, discutăm cu Comisia şi îl transformăm în ajutor de restructurare. Asta am făcut, am transformat în ajutor de restructurare. Numai că a venit anul 2021. Nu s-au terminat negocierile cu Comisia Europeană. Era nevoie de cumpărare din nou de certificate de CO2. Piaţa din 2020 şi 2021 nu permitea ca să vândă ca acum Complexul Energetic Oltenia. Deci costul certificatului de CO2 ducea preţul energiei pe cărbune foarte sus. Deci statul a trebuit să mai dea încă 240 de milioane până s-a aprobat ajutorul de restructurare. Deci am dat 500 de milioane în doi ani de zile. S-a aprobat ajutorul de restructurare în ianuarie 2022, în care spunea încă 500 de milioane pentru certificatele de CO2”, a mai afirmat ministrul Energiei. El a subliniat că pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia Guvernul a plătit un miliard de euro. CEO va produce energie pe cărbune, gaze și fotovoltaic “Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, apropo că vrem să le închidem, am plătit de la bugetul de stat toate guvernele, inclusiv guvernul acesta, PNL, PSD, un miliard de euro. Imediat după aprobarea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau pregătite proiectele pentru a accesa încă un miliard de euro din fondul de modernizare. S-au depus proiectele, s-au aprobat proiectele, deci avem şi un miliard de euro ca să înlocuim cărbunele cu 1325 de megawaţi pe gaz şi 740 de megawaţi fotovoltaic. Deci, practic transformăm până în 2026 Oltenia dintr-una eminamente pe cărbune, în gaz, cărbune şi fotovoltaic. Oamenii îşi vor păstra locul de muncă”, a mai afirmat Virgil Popescu. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Legea decarbonării, jalon PNRR El a explicat că în PNRR nu este trecut decât planul de restructurare pentru care guvernele au dat un miliard de euro. “Minciuna prin omisiune este că în PNRR nu spune nimica vizavi de ce se va face, ci se reportează, se ia planul de restructurare al Oltenia, care este aprobat şi este trecut ca jalon în PNRR. Altceva nu este trecut în PNRR decât planul de restructurare prin care guvernele au dat deja un miliard de euro ca să o salveze şi s-a angajat la nişte restructurări şi nimeni nu închide nicio termocentrală în această perioadă, iar prin legea decarbonării, care tot este jalon în PNRR, spunem că toate termocentralele care ar trebui să fie închise trec în rezervă tehnică şi pot fi folosite la cererea transportatorului de sistem, adică a lui Transelectrica, de câte ori este nevoie. Şi este nevoie în această perioadă”, a mai transmis ministrul Energiei.

Stenograme Antena 3: Ciucă, atacat puternic în PNL după ce a anunțat că el și „Marcel” au discutat ca pensiile să crească cu doar 6,2%
Politică

Stenograme Antena 3: Ciucă, atacat puternic în PNL după ce a anunțat că el și „Marcel” au discutat ca pensiile să crească cu doar 6,2%

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a fost atacat puternic în PNL după ce a anunțat că el și „Marcel” au discutat ca pensiile să crească cu doar 6,2%, arată stenogramele publicate de Antena 3. Personajul „Marcel” este, probabil, președintele PSD, Marcel Ciolacu. „Am discutat cu Marcel și consider că pensiile ar trebui să crească cu 6,2% pentru toți și apoi, progresiv, în funcție de venit, să dăm ajutoare astfel încât anvelopa totală să fie de 15%”, ar fi spus Ciucă într-o ședință a cărei dată nu este precizată. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Ciucă, atacat puternic în PNL Însă stenograma arată că lideri din diferite tabere ale PNL s-au revoltat: Alina Gorghiu: Nu mi se pare corect ca noi să ieșim și să spunem 15%, așa cum a spus și domnul președinte, și pentru că spune Marcel (ironic, n.red.).... Poate că data viitoare când vă întâlniți ne anunțați și pe noi. Rareș Bogdan: Până acum PSD a ieșit cu 10%, acum vorbim de 6,2%? Noi am spus că susținem 15%! Nu e treaba noastră, e treaba ministrului de Finanțe să găsească bani! Dan Motreanu: 15% transpus în buzunar nici nu e 15%, oricum! Nu acoperă inflația în întregime! Raluca Turcan: Majorarea pensiilor care să acopere în integralitate rata inflației nu este numai o obligație morală, ci și una legală! O majorare cu 15% a punctului de pensie este posibilă bugetar în anul 2023. Ne încadrăm fără probleme și în deficitul bugetar asumat, precum și în plafonul de 9,4% din PIB, despre care tot se vaită ministrul Muncii. Adrian Cozma: Nu suntem de acord cu așa ceva! Să fie 15% pentru toată lumea! De două luni mă duc la TV și spun 15%. Ce sunt? Papagal? Florin Cîțu: Se pare că Marcel, cum spuneți dumneavoastră, a găsit bani să nu mai majoreze impozitele pe clădiri cu 50%, dar bani pentru contractele part-time nu a mai găsit Marcel. Discuția a fost închisă de secretarul general, Lucian Bode, care a spus: „Să îl lăsăm pe domnul președinte să se conecteze și să răspundă”.

Rectificare bugetară: Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne
Politică

Rectificare bugetară: Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne

Proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară arată că Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne. Sume impresionante s-au tăiat și de la ministerul care gestionează proiectele europene, MIPE, și de la Transporturi. Guvernul a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne În total, și la Interne s-a tăiat bugetul, după această rectificare, dar s-au majorat substanțial sumele pentru pensiile speciale. La ministerul Apărării, s-a redus alocarea pentru pensiile speciale, cu 105 milioane de lei. „S-au asigurat fondurile necesare pentru plata drepturilor de asistență socială (+299,0 milioane lei)”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență, arătând modificările la bugetul Internelor. Pensiile speciale ale foștilor angajați ai Internelor - inclusiv fosta Securitate - se plătesc de la capitolul „asistență socială”. În schimb, la Sănătate bugetul s-a redus cu peste un miliard de lei, iar la Educație cu 80 de milioane de lei. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei.

ANALIZĂ Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat
Politică

ANALIZĂ Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori. Decizia este definitivă
Politică

Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori. Decizia este definitivă

Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori. Decizia este definitivă. Astfel, completul de judecată a desfiinţat hotărârea Tribunalului Iaşi de a-l trimite pe Morel Bolea, fondatorul Asociaţiei Kasta Morrely, în arest pentru 30 de zile. Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori „Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului Morel Bolea, formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Serviciul Teritorial Iaşi. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză", se precizează în încheierea de şedinţă postată pe site-ul Curţii de Apel Iaşi. Fondator al Asociaţiei Kasta Morelli, Morel Bolea a fost arestat pe 10 noiembrie, pentru 30 de zile, la propunerea DIICOT, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunii de trafic de minori. Patron al unei agenţii de modelling, Morel Bolea a fost reţinut iniţial pentru 24 de ore în urma a cinci percheziţii efectuate pe 9 noiembrie de procurorii DIICOT Iaşi şi cei de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi. Conform DIICOT, în momentul efectuării percheziţiei domiciliare, bărbatul se afla în imobil împreună cu alte 11 persoane de sex feminin. Suspectul, asociat cu Primăria Iași "În urma celor cinci percheziţii domiciliare efectuate, organele de cercetare penală au identificat şi ridicat sumele de 49.000 de euro, 51.000 de lei şi 3.000 de dolari, 24 de telefoane mobile, 13 laptopuri, 19 carduri USB şi 9 hard disk-uri externe, precum şi înscrisuri şi alte documente de interes în cauză. În cursul acestei zile a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Iaşi cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Activităţile judiciare au fost efectuate împreună cu BCCO Iaşi. Activităţile au beneficiat de sprijinul unei organizaţii nonguvernamentale, specializată în prevenirea şi combaterea traficului de persoane", se menţionează într-un comunicat al DIICOT Iaşi. Conform aceleiaşi surse, persoanele vătămate au beneficiat de consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de procedură penală. Citește și: Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor – surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%” Cunoscut în lumea mondenă a Iaşiului, Morel Bolea coordonează activitatea a două asociaţii, EuroDemos şi Kasta Morrely. Ambele asociaţii au beneficiat constant de finanţări din partea Primăriei Iaşi, prima pentru organizarea unor dezbateri asupra drepturilor omului, simpozioane sau concursuri, iar a doua, pentru organizarea anuală a unui festival de modă. O rețea care a acționat cel puțin 16 ani „În cauză, s-a reţinut faptul că, în perioada 2000-2016, mai multe persoane vătămate, minore la data comiterii faptelor, ar fi fost recrutate prin intermediul unei organizaţii neguvernamentale şi a unei agenţii de modelling, înfiinţate în municipiului Iaşi, acestea fiind ulterior exploatate sexual, prin constrângere psihică (manipulare şi abuz emoţional). Până la acest moment, în urma cercetărilor, au fost identificate cinci persoane vătămate. Persoanele vătămate au beneficiat de consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de Procedură Penală”, au comunicat procurorii DIICOT, după primele cercetări.

Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor - surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%”
Politică

Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor - surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%”

Pensiile vor crește doar cu 10%, dar cei cu pensii mici vor primi diferite forme de ajutor, arată datele prezentate de Antena 3, care susține că a văzut „pachetul de criză” pregătit de Guvern. Astfel, potrivit datelor acestui post, un pensionar cu doar 1.200 de lei pensie ar putea ajunge la 4.000 de lei, în ianuarie 2023. Însă, în februarie, acest ajutor va fi întrerupt. Pensiile vor crește doar cu 10% În ianuarie, cei cu pensii de 1.200 de lei vor beneficia de majorarea de 10%, 250 de lei pe cardul de alimente, 5-600 de lei pentru factori și un „ajutor” de 1.830 de lei. Același sistem ar fi și pentru cei cu pensii de 2.000 de lei, dar ajutorul scade la 900 de lei - însă, în total, tot circa 4.000 de lei ar primi de la stat. Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că în Coaliţie s-a ajuns la un acord ca mărirea pensiilor să fie mai consistentă față de estimările inițiale ale PSD, de doar 10-11%. Impactul bugetar va fi de 15 miliarde lei. „Am ajuns de acord ca anvelopa pentru pensii este de 15%, respectiv minimum 15 miliarde lei. Din acestea, o sumă pe care o să o convenim în coaliţie va merge pe mărirea punctului de pensie, pentru că nu e voie să măreşti diferenţiat - am văzut ştiri că Ciucă îl contrazice pe Ciolacu, nu, domnule, vorbim aceeaşi limbă - şi o sumă care va veni one off pentru cei cu venituri mici astfel încât aceste decalaje, pe o perioadă clară, până când va veni legea pensiilor, să încercăm să le echilibrăm", a explicat Ciolacu, la România Tv. Citește și: Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 – ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja

Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 - ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja
Politică

Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 - ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja

Gradul de digitalizare al administrației publice din România era de 21%, la finalul anului 2020, arată ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, într-un răspuns la o interpelare. O anexă la documentul citat de Buruduja arată că sunt activități, precum solicitări ale persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale, unde digitalizarea este inexistentă. Gradul de digitalizare al administrației: 21% Ministrul PNL al Digitalizării citează „Raportul digitalizării administratiei publice centrale din România”, elaborat de autoritatea pentru digitalizare, ADR, aceasta fiind - potrivit lui Burduja - prima monitorizare a gradului de digitalizare. În raportul citat de Burduja se arată: „Gradul de digitalizare a statului român se afla la 21% încă din 2020. Datele centralizate de ADR reprezintă un raport al situației digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această primă radiografie au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2021 și sunt valabile pentru anul 2020, punctul de pornire al monitorizării. Până în anul 2030, gradul de digitalizare a statului român trebuie să ajungă la 100%, conform Busolei Digitale - strategia în domeniul digitalizării a Uniunii Europene”. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii În anexa publicată de ADR se arată, de exemplu, că doar 2,5% din cererile de pensionare și recalculare a pensiilor se depun on-line. Zero solicitări ale persoanelor cu dizabilități îm vederea obținerii drepturilor sociale au fost procesate electronic. La fel, în cazul indemnizațiilor de creștere a copilului. Obținerea permisului auto sau înmatriculări: zero procesări on-line. Nașteri, căsătorii, divorț, decese, eliberare pașaport sau act de identitate - nici o procesare electronică. În noiembrie, Sebastian Burduja spunea: „În următorul an de zile, România va face un adevărat salt din perspectiva serviciilor publice digitale”.

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1
Politică

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1. Prejudiciul în acest dosar este estimat la 67 de milioane de lei. În campania electorală, PSD susținea că nu va permite intrarea lui Tudorache în Parlament, după ce acesta a fost pus sub acuzare de DNA. „“Mi-a spus: «mi se pare corect ca eu să mă autosuspend din partid până voi termina toate problemele cu justiţia». Acest lucru implică şi că nu va fi validat ca membru în Parlamentul României”, declara Marcel Ciolacu. Ulterior alegerilor, mandatul acestuia a fost validat. DNA cere o percheziție informatică la Daniel Tudorache Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Direcţia Naţională Anticorupţoe, procurorul şef al DNA Crin Bologa a iniţiat procedura necesară în vederea încuviinţării, de către Camera Deputaţilor, a unei percheziţii informatice în dosarul penal privindu-l pe Daniel Tudorache, în prezent deputat în Parlamentul României, suspect de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. ”Concret, procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul şi dosarul penal întocmite de procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru a fi înaintate ministrului Justiţiei, astfel încât acesta să solicite Camerei Deputaţilor, în baza art. 72 din Constituţia României, art. 23 alin. 1 si art. 24 din Legea 96/2006 republicată, privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, art. 222 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, încuviinţarea percheziţiei informatice faţă de persoana menţionată care are calitatea de suspect în dosar”, se arată în comunicatul citat de news.ro. Un număr de 56 de persoane, între care Marian Vanghelie, fost consilier local în Sectorul 5, Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1, şi alţi funcţionari, sunt urmărite penal de DNA în dosarul care vizează achiziţii nelegale, supraevaluate, ale unor tablete pentru elevi şi produse necesare în timpul pandemiei de COVID-19, precum nebulizatoare de decontaminare şi termoscannere. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii Procurorii susţin că Vanghelie ar fi constituit gruparea care a acţionat în anul 2020, pentru a influenţa derularea achiziţiilor efectuate de instituţiile publice aflate în subordinea consiliilor locale Sector 1 si 5. Astfel, membrii grupării ar fi obţinut foloase necuvenite de peste 67 de milioane de lei.

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică: creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial (Economedia)
Politică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică: creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial (Economedia)

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică (INS): a revizuit metoda de calcul și a ajuns la concluzia că creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial, scrie Economedia. INS a anunțat azi că ereşterea economiei a încetinit la 1,3% în cel de-al treilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni. Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică „Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, a explicat INS. În plus, la solicitarea Economedia, INS a mai arătat: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a prametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”. Economedia amintește că datele furnizate de INS privind creșterea PIB în primul trimestru au fost controversate. Însă INS și-a apărat datele, ba chiar le-a reproșat criticilor că fac rău: „Obiectivul principal al INS este acela de a produce şi disemina ca şi până în prezent date şi informaţii corecte, excluzând orice fel de imixtiune politică în activitatea institutului”. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

Nicolae Ciucă, către primarul Capitalei: Să-şi rezolve problema. Nu eu i-am dat sprijinul politic
Politică

Nicolae Ciucă, către primarul Capitalei: Să-şi rezolve problema. Nu eu i-am dat sprijinul politic

Premierul PNL Nicolae Ciucă, către primarul Capitalei, Nicușor Dan, care a cerut sprijinul Guvernului pentru rezolvarea problemelor legate de termoficare: „Să-şi rezolve problema. Nu eu i-am dat sprijinul politic”. Ciucă: Să-şi rezolve problema „Este o problemă a autorităţii locale. PMB are în responsabilitate să rezolve această problemă. Ne aducem aminte că acest lucru, eu personal, am chemat la discuţii pentru a rezolva problema termiei din timpul sărbătorilor de anul trecut. După aceea i-am invitat pe primar şi pe cei responsabili să vină să prezinte un plan concret prin care să rezolvăm această situaţie de sitem din Capitală”, a spus premierul la Parlament. Nicolae Ciucă a arătat că soluţiile, în acest moment, sunt ridicarea planului de îndatorare sau bani de la buget, însă a doua soluţie nu o acceptă. ”Să-şi rezolve problema. Nu eu i-am dat sprijinul politic. El a avut sprijin politic de la PNL, nu de la mine”, a mai comentat şeful Executivului, citat de news.ro. Nicușor Dan: Suntem de acord cu ridicarea plafonului de îndatorare Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat că şi-ar dori să primească bani de la guvern la rectificarea bugetară pentru a plăti datoria companiei Termoenergetica către Elcen, dar că agreează şi varianta ridicării plafonului de îndatorare pentru Capitală, astfel încât să se poată împrumuta pentru achitarea datoriei. „În linii mari, Bucureşti are 550.000 de apartamente, cât au toate celelalte localităţi împreună. Bucureşti a primit 15-20 de milioane cu totul, iar celelalte localităţi împreună 800 de milioane. Aceasta este disproporţia. Eu cred că ar fi fost firesc ca o subvenţie comparabilă să vină pentru Bucureşti. Dar pentru că Bucureşti are o posibilitate de a se îndatora şi pentru a - în sfârşit - ajunge la zero cu problema termoficării, care să permită şi Termoenergeticii şi Elcen-ului să facă investiţiile necesare, şi eu, şi reprezentanţii Consiliului General suntem de acord cu această soluţie a ridicării plafonului de îndatorare şi a împrumutului de către Bucureşti”, a mai spus primarul general, precizând că ar avea nevoie de bani în decurs de o lună sau două. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

Parteneri la guvernare: PSD l-a furat de la PNL pe primarul din Nădlac. La racolare a participat și Ciolacu, care l-a primit pe primar la Camera Deputaților
Politică

Parteneri la guvernare: PSD l-a furat de la PNL pe primarul din Nădlac. La racolare a participat și Ciolacu, care l-a primit pe primar la Camera Deputaților

PSD l-a furat de la PNL pe primarul din Nădlac, Ioan Radu Mărginean: anunțul a fost făcut pe Facebook de Mihai Fifor, președintele PSD Arad. În urmă cu un an, Fifor îl critica pe Mărginean, care a candidat ca independent, dar cu susținerea PSD, iar apoi a trecut la liberali. PSD l-a furat de la PNL pe primarul din Nădlac „Am fost azi cu toții bucurosi să îi urăm bun venit, alături de noi, in echipa PSD, într-un context absolut special, primarului din Nădlac, Ioan Radu Mărginean, un om care prin structură și stil de lucru s-a dovedit a fi un social-democrat autentic. Primirea i-a făcut-o chiar președintele PSD, Marcel Ciolacu, alaturi de secretarul general Paul Stanescu, care l-au asigurat de tot sprijinul pentru ca Nădlacul să fie în 2024 social-democrat”, a scris Fifor pe Facebook. Însă, acum un an, tot Fifor scria că Mărginean a avut un mandat anterior „obscur”. Liderul PSD Arad era supărat pentru că, în octombrie 2021, primarul din Nădlac aderase la PNL: „M-a rugat ca PSD să nu nominalizeze atunci un candidat propriu, să il sustinem ca si candidat independent, promiţând că asta va fi doar de faţadă, în fapt, el fiind trup şi suflet alaturi de PSD si de excelenta noastra echipa de consilieri de la Nadlac (...) Cât a ţinut cuvântul lui Mărginean?”. Deoarece a candidat ca independent, nefiind membru de partid atunci când a câștigat primăria din Nădlac, Ioan Radu Mărginean nu este în pericol de pierdere a mandatului pentru că a trecut la PSD, așa cum nu a riscat nimic nici atunci când și-a anunțat adeziunea la PNL, cu un an în urmă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră