luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor, este controlată de penalul Neacșu și va monitoriza „performanțele întreprinderilor publice”

Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor, este controlată de penalul Neacșu și va monitoriza „performanțele întreprinderilor publice”: Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Citește și: FOTO Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM. „Te agresez sexual, scroafo”, i-a spus Simion lui Șoșoacă Pentru 2024, agenția a primit un buget de 18 milioane de lei, din care 10 milioane de lei sunt salariile. Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor Agenția va avea 88 de angajați plus trei demnitari, care conduc această structură. Potrivit legii, cei 88 de angajați vor avea salariu la nivelul maxim al colegilor din Guvern, plus încă 50%. Astfel, dacă salariile funcționarilor publici de rang superior din Secretariatul General al Guvernului sunt, cu sporuri, între 14.000 și peste 19.000 de lei, un angajat AMEPIP ar putea ajunge la aproape 30.000 de lei pe lună. În consecință, un simplu director ar putea avea salariu mai mare decât președintele României. Structura primește bani prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, dar va deveni ordonator principal de credite și va fi controlată de vicepremierul PSD Marian Neacșu, care are o condamnare penală. Marian Neacșu alături de Ionel Arsene, protestând față de abuzurile Justiției împotriva lui Liviu Dragnea Foto: Inquam În prezent, au fost numiți cei trei demnitari, un președinte și doi vicepreședinți, care vor conduce AMEPIP. Mihai Precup provine din partidul Pro România, condus de Victor Ponta, unde a fost coleg cu Marian Neacșu. Dacă președintele AMEPIP are studii solide, inclusiv la Sorbona, vicepreședintele Victor Moraru - fost primar PSD al localității Amara - a absolvit facultatea la 35 de ani, când a terminat dreptul al universitatea Titulescu. Victor Moraru Foto: Facebook Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Celălalt vicepreședinte al agenției, Ciprian Cătălin Hodja, a studiat economie la o universitate din Arad, a fost contabil la o bancă din Vișeul de Sus și a fost consilier de stat în Cancelaria fostului premier Nicolae Ciucă.

Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor, este controlată de penalul Neacșu și va monitoriza „performanțele întreprinderilor publice”
FOTO Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM. „Te agresez sexual, scroafo”, i-a spus Simion lui Șoșoacă
Politică

FOTO Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM. „Te agresez sexual, scroafo”, i-a spus Simion lui Șoșoacă

Senatoarea Diana Șoșoacă și George Simion au făcut, marți seara, la dezbaterea bugetului, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM și ale lui Vadim Tudor. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial În 18 decembrie 2006, Corneliu Vadim Tudor și colegii săi din PRM au fluierat, au huiduit și au bătut în scaune și în mese, în timp ce, de la balcoane, galeria partidului țipa împotriva lui Băsescu. Însă fostul președinte și-a ținut discursul până la capăt. La acea ședință a participat Regele Mihai I. Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Acum, ședința Legislativului a fost marcată de înjurături și chiar de mici violențe fizice. Senatorul PSD Daniel Ghiță, fost luptător de kickboxing, a fost dat afară findcă agresa parlamentarii UDMR și a tras de ureche un deputat USR. George Simion a lovit telefonul Dianei Șoșoacă și a insultat-o vulgar. Foto: Inquam Foto: Inquam „George Simon: Asta-i atitudinea voastră… Diana Șoșoacă: Pleacă de lângă mine, că nu știu ce-ți fac. George Simion: Te agresez sexual, scroafo! Diana Șoșoacă: Ce faci, mă, tu? George Simion: Te agresez sexual. Diana Șoșoacă: Mă agresezi, tu, sexual, mă? Pe cine agresezi tu, sexual, mă? Nu ți-e rușine, bă violentule? Fătălăii de la AUR. Fă-tă-lă-ul!, fă-tă-lă-ul!” Foto: Inqaum Foto: Inquam Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția „BĂĂ!! Miroși a țuică! Băăăă! Miroși a țuică băăă! Trădătorilor! Hai, gata!”, se mai aude pe înregistrările din haosul de ieri, din plenul LKegislativului.

Ciucă, cenzurat pe site-ul Guvernului, după ce l-a însoțit pe Ciolacu în vizită în Olt: în transcrierea declarațiilor de presă, declarațiile liderului PNL nu apar
Politică

Ciucă, cenzurat pe site-ul Guvernului, după ce l-a însoțit pe Ciolacu în vizită în Olt: în transcrierea declarațiilor de presă, declarațiile liderului PNL nu apar

Nicolae Ciucă a fost cenzurat pe site-ul Guvernului, după ce l-a însoțit pe Ciolacu în vizita: în transcrierea declarațiilor de presă, așa cum sunt ele publicate pe site-ul gov.ro, declarațiile liderului PNL nu apar. Ciucă a avut însă intervenții, fapt ce poate fi constatat în înregistrarea video - care n-a putut fi cenzurată - și în știrile difuzate de presa locală. Mai mult, Ciucă nu apare nici în cele trei fotografii postate pe site-ul Guvernului. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Numele lui Ciucă nu apare nici măcar în postarea de pe Facebook a premierului Ciolacu, care a scris: „Conferință de presă susținută de premierul Marcel Ciolacu împreună cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, după vizita de lucru la obiectivul de investiții rutiere Drum Expres Craiova-Pitești, tronsonul 3 Valea Mare-Colonești”. În filmarea postată de Ciolacu și de Guvernul României au fost tăiate declarațiile liderului liberal. Ciucă, cenzurat pe site-ul guvernului Ciolacu La 4 noiembrie, la reuniunea PNL de la Sinaia, se decisese ca președintele PNL să nu mai participe la evenimente alături de liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu. Luni, 18 decembrie, primarii liberali de la Dănciulești și Tânțăreni, Marius Dumitra-Bădescu și Robert Ciutureanu, au trecut în echipa Partidului Social Democrat, potrivit unui comunicat PSD. „Am rugat de la început să avem un acord prin care să nu ne atacăm reciproc şi să nu ne racolăm primarii. Şi nu s-a întâmplat chestiunea asta”, spunea președintele PNL la 13 noiembrie. În vizita făcută în Olt, pe șantierul drumului expres Pitești-Craiova, Ciucă a vorbit despre conflictul dintre social-democrați și liberali, în acest județ. Întrebarea a fost adresată tuturor liderilor prezenți - Ciucă, Ciolacu și Sorin Grindeanu - dar pe site-ul Guvernului sunt consemnate doar declarațiile demnitarilor PSD. „Dincolo de aceste aspecte care au loc la nivelul filialelor în fiecare judeţ, trebuie să spunem că este absolut nevoie ca cele două partide să-şi continue responsabilitatea guvernării pentru că este cel mai important lucru, nu doar pentru închiderea anului 2023 ci şi pentru proiecţia anului 2024, cu toate aspectele de complexitate generate de alegeri nu doar în România ci şi în Europa şi la nivelul lumii”, a spus Nicolae Ciucă, potrivit news.ro. Preşedintele PNL a precizat că 2024 va fi un an electoral, politic, şi va trebui să îşi susţină fiecare propriile proiecte şi programe. „Este o chestiune în care nu putem să contopim dreapta cu stânga pentru un moment anume. Sunt proiecte care fiecare partid trebuie să şi le susţină, a fost o discuţie pe care am avut o cu domnul prim-ministru, vom discuta în continuare, nu trebuie să lăsăm lucrurile să separe, să rupă tot ceea ce avem în responsabilitate”, a mai spus Ciucă.

Funcții grase la stat, obținute prin cel mai secretizat concurs. Paradoxal, candidații cu note mari le-au cedat locurile celor cu note mai mici
Politică

Funcții grase la stat, obținute prin cel mai secretizat concurs. Paradoxal, candidații cu note mari le-au cedat locurile celor cu note mai mici

Concurs secretizat pentru funcții la stat. Vechii administratori cu sprijin politic au făcut loc celor noi. În mod curios, candidaţi cu punctaj mare au cedat locul unora cu note mai mici. Concurs secretizat pentru funcții la stat Urmează încă o procedură de selecţie opacă pentru cel mai bine plătite funcţii de director la stat. Citește și: În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Ceruseră 3,7 miliarde de lei Concursul de selecţie a componenţei Consiliului de Administraţie al ApaVital a luat sfârşit. Spre deosebire de concursul de acum patru ani, de data asta e nevoie şi de binecuvântarea Bucureştiului – altminteri, încă un semn al centralizării excesive a statului român. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează Ministerul Muncii, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: "Halucinant"
Politică

Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează Ministerul Muncii, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: "Halucinant"

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, desființează ministerul Muncii, condus de pesedista Simona Bucura Oprescu, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant”, a spus el. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Daniel David Foto: UBB Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii „Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piaţă tot felul de ocupaţii care vin din zona obscurantismului. Asociaţia Psihologilor a ieşit şi a spus, eu am spus. Nu a fost uşor, că reacţiile au fost, vă daţi seama, pe măsură din partea celor pe care i-am criticat. Nu am văzut nicio mişcare mai serioasă în spaţiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universităţi, venea şi Academia Română, cu o poziţie şi am fi spus «mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?». Ce vreţi de fapt de la o ţară care are ocupaţia de astrolog şi numerolog? Adică de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb altfel: voi înţelegeţi că în această ţară avem ocupaţia, recunoscută de stat, de numerolog şi astrolog? De ce ne mirăm că avem aceste realităţi sociale: rezultatele la PISA, nostalgia faţă de comunism, polarizările sociale, polarizările economice…Asta-i ţara!”, a afirmat Daniel David, la Digi 24. Citește și: În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi Fanii comunismului, posibil analfabeți funcționali El a comentat și rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, cercetare care arată că 48% dintre românii chestionaţi consideră că perioada comunistă a reprezentat un lucru bun. „Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (…) Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau (…) Procentul ăsta, când aud de 40 şi, mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015. Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt”, a spus Daniel David.

Cum minte Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat-o până în iunie 2024. Povara deficitului bugetar, pe umerii sectorului privat
Politică

Cum minte Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat-o până în iunie 2024. Povara deficitului bugetar, pe umerii sectorului privat

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi
Politică

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi din aceste instituții. Informațiile apar în două proiecte de reorganizare a „aparatului de specialitate a Primarului General” și a Direcției Generale de Poliție Locală. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Cele două proiecte ar urma să fie votate de Consiliul General al Muncipiului București la 21 decembrie. Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală Ce reduceri de cheltuieli vrea să facă Nicușor Dan: Poliția Locală are acum 514 posturi, din care 47 de conducere. Ar urma să rămână doar 433, din care 23 de conducere. Practic, se desființează peste 50% din funcțiile de conducere. Administrația din cadrul primăriei Capitalei are acum 1272 de posturi, din care 146 sunt funcții de conducere. Ar urma să rămână 1175, din care 99 de funcții de conducere și trei funcții de demnitate (primarul și cei doi viceprimari). Și la Administrați Spitalelor se taie din numărul de posturi și de funcții de conducere: de la 1399 posturi/72 de funcții de conducere va ajunge la 1302 posturi/51 funcții de conducere La Direcția de Asistență Socială scade numărul de funcții de conducere de la 70 la 49. Numărul de posturi crește ușor, prin preluarea Centrului de Seniori, dar, de fapt, este și aici o reducere ușoară, dacă se cumulează numărul angajaților pe care le aveau cele două instituții. La Administrația Cimitirelor, numărul de posturi de conducere scade de la 27 la 24 Reduceri ale fuuncțiilor de conducere și la alte instituții ale Primăriei Și la alte instituții suborodnate Consiliului General se reduce numărul de funcții de conducere, dar nu se fac reduceri ale posturilor bugetate. De exemplu, la Grădina Zoologică rămân 83 de posturi, dar doar patru funcții de conducere, față de șase. În plus, mai multe instituții, precum Centrul de Protecție a Plantelor, sunt comasate. Citește și: Înspăimântător: procurorii nu au cerut arestarea unui bărbat care și-a violat fiica vitregă de 12 ani, care a și rămas însărcinată, pentru că nu au „dovada că fetiţa nu şi-a dat consimţământul” „O să vedeţi proiectul de organigramă pe care l-a făcut (directorul instituţiei – n.r.), în care sunt vreo 80 de poliţişti locali care ies din birouri şi se duc pe străzi. În următoarea şedinţă o să vedeţi modificarea programului de la 12 la 8 ore. Poliţia Locală avea multe probleme şi apreciez activitatea noului director, de o lună jumătate, de când a fost instalat”, declara Nicușor Dan la 5 decembrie.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Acum, Ciolacu anunță din nou alocări record
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Acum, Ciolacu anunță din nou alocări record

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Sondaj: Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj. AUR, pe locul IV, iar partidul lui Șoșoacă nu trece pragul electoral
Politică

Sondaj: Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj. AUR, pe locul IV, iar partidul lui Șoșoacă nu trece pragul electoral

Primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe (PNL) și PNL-ul domină categoric în orașul și județul Cluj, arată un sondaj publicat de Media9.ro, sondaj care ar fi fost comandat chiar de liberali. Potrivit acestui site, sondajul a fost realizat în perioada 23 septembrie – 4 octombrie, prin metoda „door to door”. Citește și: Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără La nivel de municipiu, eșantionul a fost de 453 de persoane adulte și neinstituționalizate, iar pe întreg județul, de 1.053 de persoane. Marja de eroare este +-5% pentru Cluj-Napoca și +-3,3% pentru județ. Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Sondajul arată că, dacă Emil Boc va mai candida la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, ar câștiga detașat, cu un scor de 60%. Liberalii ar avea și alte variante, dar ele nu apar în sondajul obținut „pe surse” de Media9.ro. Sursa: media9.ro La Consiliul Județean, Alin Tișe (PNL) ar câștiga fără emoții, cu un scor de 52-53%, în funcție de contracandidații săi. În ceea ce privește intenția de vot pe partide - nu este clar, din datele publicate de Media9.ro, dacă se referă la votul pentru alegerile parlamentare sau pentru cele locale - PNL conduce detașat, iar AUR este pe locul IV, cu o intenție de vot de doar 5% la nivelul municipiului. Potrivit sondajului, intenția de vot este: Municipiul Cluj-Napoca: PNL – 49%, USR – 20%, PSD – 15%, UDMR – 8%, AUR – 5%. Județ: PNL – 50%, PSD – 17%, USR – 16%, AUR – 8%, UDMR – 7%. În datele publicate de Media9.ro nu apare formațiunea SOS România, condusă de senatoarea Șoșoacă. Încredere la nivel de județ în personalități politice Sursa: Media9.ro

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără
Politică

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara, au arătat procurorii, în rechizitoriul transmis instanței. Iubita lui Buzatu (68 de ani), Ana Maria Obreja, este cu 38 de ani mai tânără decât fostul baron PSD. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În anul 2018, presa locală nota faptul că Obreja era cea mai bine plătită secretară din județ, cu un salariu brut de 6.648 de lei. Ea era membră PSD și l-ar fi cunoscut cu Buzatu din 2013. Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara „Din convorbirile pe care Buzatu Dumitru le are cu martora Obreja Ana Maria, se observă clar că acesta trasează prin intermediul acesteia sarcini martorilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului. Vaslui. Totodată, Buzatu Dumitru îi propune martorei ca, în cazul în care va fi eliberat, să plece împreună în Ecuador: Dacă reuşesc să (neinteligibil) mergem până în Ecuador! Vă iau şi pe voi!", se arată în documentele transmise de procurori către instanță. Galapagos, Ecuador Galapagos, Ecuador La dosar se află și o interceptare a momentului de dinainte de momentul în care Buzatu este prins cu șpaga: „Ana Maria Obreja: A cui e geanta aceea, Nelu? Ăh? Dumitru Buzatu: E geanta mea! Ana Maria Obreja: (neinteligibil) Dumitru Buzatu:...te doare capul? Ana Maria: Şi ce ţipaţi aşa? V-a mai adus unul o geantă!” Foto: news18.ro Baronul conducea Vasluiul din arest „Inculpatul Buzatu Dumitru, care se află în custodia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Iaşi, a luat legătura cu mai mulţi martori audiaţi în prezenta cauză şi le-a promis că va afla cine 'a montat această şmecherie', dovedind un puternic sentiment de răzbunare. Se observă că cea mai aspră măsură preventivă nu îl opreşte pe inculpatul Buzatu Dumitru de a influenţa martorii şi de a-şi exercita în continuare atribuţiile de preşedinte a CJ Vaslui din CRAP Iaşi, deoarece trasează sarcini tuturor primarilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului Vaslui”, mai apreciază procurii.

Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”
Politică

Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”
Politică

Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

GALERIE FOTO Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024
Politică

GALERIE FOTO Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani
Politică

INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, arată un sondaj INSCOP realizat pentru news.ro. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013). 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013). Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră