luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

FOTO Multiplul penal Miron Cozma, în campanie pentru PSD în județul Neamț - presa locală

Multiplul penal Miron Cozma, coordonator al mai multor mineriade, s-a aflat în campanie pentru PSD în județul Neamț, arată presa locală. Cozma a stat deja la pușcărie pentru mineriadele din iunie 1991 și ianuarie 1999, iar acum este trimis în judecată, alături de Ion Iliescu, pentru mineriada din 13-15 iunie 1990. Cozma a fost liderul sindicatului minerilor din Valea Jiului. Citește și: O româncă din Marea Britanie, mamă a doi copii, a strâns 100.000 de urmăritori pe Youtube cu recomandări „slow living”, pentru a scăpa de epuizarea slujbei Miron Cozma, în campanie pentru PSD „Miron Cozma (fost lider sindical al minerilor din Valea Jiului, condamnat penal pentru o serie de Mineriade) a fost semnalat zilele trecute ca fiind prezent în Neamț. Mai exact, Cozma a fost chiar fotografiat în satul Oglinzi din comuna Răucești (de lângă Târgu Neamț) alături de o echipă de activiști cu veste roșii cu logo-ul PSD (vezi fotografia de mai sus). Dintre imaginile ajunse la Vestea, interesantă este și cea de mai jos… Foto: Vestea.net … în care Cozma este la aceeași masă cu candidatul PSD pentru Primărie, din comuna Răucești, Constantin Apostoae”, scrie vestea.net. Apostoae este exportator de miere ecologică, în prezent profesor de matematică la Colegiul "Ion Creangă" din Tîrgu Neamț, în trecut fost director la Școala Oglinzi între 2012-2021. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu!

FOTO Multiplul penal Miron Cozma, în campanie pentru PSD în județul Neamț - presa locală
Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul
Politică

Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul

Premierul PSD Marcel Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un avion Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor, după care a mâncat fasole la cantină, cu poporul. Potrivit datelor Flightaware, avionul cu indicativul MYJ121, aparținând companiei My Jet, cu sediul în România, a decolat de pe aeroportul Băneasa la opt dimineața și a aterizat peste 43 de minute la Baia Mare. De la Baia Mare, avionul a plecat în această după-amiază spre Sibiu, unde a aterizat la 3.22. Probabil că, de aici, Ciolacu s-a dus la Alba Iulia, unde a fost tot azi în campanie. Premierul putea folosi o cursă Tarom ca să ajungă la Baia Mare, dar aceasta pleca la ora 2 după-amiaza din București și ajungea la 3.13 la Baia Mare. Citește și: Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200 Avionul Gulfstream G200 folosit de Ciolacu poate fi închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor, dar prețul variază foarte mult. Avionul are capacitatea de a transporta 8-10 persoane. „Șeful PSD a coborât din avion alături de Mihai Tudose, șeful campaniei electorale la europarlamentare, și Paul Stănescu, secretarul general al partidului, după cum arată imaginile surprinse de un cititor G4Media”, relatează acest site. Ciolacu pe aeroportul din Baia Mare Foto: G4Media Pe Facebook, liderul PSD s-a lăudat doar cu faptul că a mâncat la cantină, de unde a și postat o fotografie. „Am fost astăzi (vineri-n.r.) la fabrica de mobilă Aramis, cel mai mare producător şi exportator de mobilă din Maramureş. Vorbim de o firmă cu capital integral românesc, care oferă locuri de muncă pentru mai mult de 5.500 de oameni. Am încredere că Gabriel Valer Zetea va continua sa susţină, ca viitor preşedinte de Consiliu Judeţean, firmele româneşti! Ps: de mult n-am mai mâncat o fasole atât de bună”, a relatat Ciolacu.

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul
Politică

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD Suma contractelor pe care Horia Teodorescu le are cu statul În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape toate sunt încheiate cu comune din Tulcea, dar un contract este cu UAT Goldeanu, Siliștea, din Buzău, un fief PSD. Toate contractele au fost încheiate prin „cerere de ofertă”. În 2023 și 2024, sumele câștigate astfel de Teodorescu saunt mai mari ca niciodată: lucrări de 20,5 milioane de lei în comuna Murighiol, întinse pe perioada 2023-2026 lucrări de 12 milioane de lei la Siliștea, în Buzău Alte trei contracte sunt din 2018 și 2020 cu comune din Tulcea: Frecăței, Jijila și Niculițel. Horia Tedoroescu, care este și președintele PSD Tulcea, deține o avere impresionantă, în conturile sale bancare având echivalentul a peste 2,5 milioane de lei. El are două case. DeFapt.ro a scris și în 2023 că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Citește și: Averea uriașă a unei obscure deputate PSD: cu doi angajați a făcut profit de două milioane de lei, rata profitabilității – 63%. Deputata este „mama copilului” președintelui CJ Tulcea Horia Teodorescu este căsătorit și are un copil cu o deputată PSD.

Raport Expert Forum: PSD a furat 174 de primari de la PNL. Liberalii au preluat doar 39 de la aliații lor
Politică

Raport Expert Forum: PSD a furat 174 de primari de la PNL. Liberalii au preluat doar 39 de la aliații lor

PSD a furat 174 de primari de la PNL, în timp ce liberalii au preluat doar 39 de la aliații lor, arată un raport Expert Forum prezentat azi. Citește și: ANALIZĂ Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD PSD a furat 174 de primari de la PNL Potrivit datelor Expert Forum, migrația primarilor a decurs astfel, în 2024: PSD a câștigat 279 de candidați, cei mai mulți de la PNL (174) și PMP (27) și a pierdut 48. PNL a câștigat 99 de candidați, cei mai mulți de la PSD (39) și independenți (21) și a pierdut 188 de candidați USR a pierdut 26 de primari, din care mai mult de jumătate au mers la PSD. Un singur primar a plecat de la PNL la USR Nouă primari au migrat spre AUR, din care 3 în județul Bacău Potrivit Expert Forum, 377 de primari (12%) nu mai candidează la aceste alegeri, din diverse motive, adică nu se mai regăsesc pe listele de candidat la primărie. „EFOR a analizat modul în care primarii în funcție și-au schimbat opțiunile politice înaintea alegerilor din 2024. Declarativ, unii o făcuseră mai din timp – adică au schimbat partidul prin înțelegeri la nivel local, chiar dacă nu o făcuseră și administrativ. Cercetarea are anumite limitări, care țin de calitatea datelor. Datele de la alegerile din 2020 au fost actualizate din diverse surse, însă în lipsa unei situații oficiale publice care să arate cine este primar la acest moment și de la ce partid, pot apărea erori. Baza de date a fost actualizată cu rezultatele alegerilor parțiale din 2021, dar nu include neapărat ultimele date legate de cele câteva zeci de comune care nu au primar și în care guvernul a refuzat să organizeze alegeri. Așadar, aceste statistici pot include anumite inadvertențe generate de actualizarea datelor”, explică EFOR. La alegerile locale din 2020, din cele 3.180 de mandate de primar, 1.362 au revenit PSD, 1.232 - PNL, 50 - PMP și 39 USR (deci acest partid a pierdut două treimi din edilii aleși în 2020).

Șocant: un polițist prins drogat la volan s-a pensionat la 25 de ani! El va avea o pensie specială cu aproximativ 40% peste pensia medie
Politică

Șocant: un polițist prins drogat la volan s-a pensionat la 25 de ani! El va avea o pensie specială cu aproximativ 40% peste pensia medie

Șocant: un polițist prins drogat la volan s-a pensionat la 25 de ani, scrie presasm.ro! El va avea o pensie specială cu aproximativ 40% peste pensia medie. Citește și: ANALIZĂ Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD Polițist drogat s-a pensionat la 25 de ani „Conform informațiilor PresaSM, un tânăr polițist, în vârstă de 25 de ani, s-a pensionat după doar cinci ani de activitate! Și asta după ce în iulie 2023 a fost prins drogat la volan. Mai exact, agentul din cadrul Postului de Poliție Apa a fost oprit în trafic de către polițiștii rutieri, la volanul unei mașini, în timp ce se îndrepta spre serviciu, în uniformă. Fiind testat cu aparatul drugtest a reieșit faptul că ar fi consumat substanțe interzise înainte de a se urca la volan. Tânărul a fost polițist de cinci ani și este originar din municipiul Satu Mare. Acesta a fost și luptător în cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale, de unde a plecat tot în urma unor suspiciuni”, arată această publicație locală. El s-a pensionat invocând presiunea psihologică. Fostul polițist ar fi fost declarat apt medical limitat la doar 4 ore/zi, ieșind la pensie cu 3.000 de lei/lunar. Poliția Satu Mare a confirmat, parțial, informația: „În cursul lunii februarie a.c., un cadru al Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare și-a încetat raporturile de serviciu cu unitatea, ca urmare a clasării medicale inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliție, conform deciziei medicale emisă de către unitatea medicală. Dosarul de pensionare al cadrului se află în analiză, în vederea stabilirii dreptului la pensie”. Dacă pensia sa specială va fi de 3.000 de lei, ea va fi cu circa 40% mai mare decât pensia medie, care era în aprilie 2024 de 2.248 de lei.

ANALIZĂ Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD. La alegerile precedente, rezultatele au fost "cosmetizate"
Politică

ANALIZĂ Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD. La alegerile precedente, rezultatele au fost "cosmetizate"

Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD, ceea ce face ca publicul să fie neîncrezător în datele prezentate. Contribuie la această neîncredere și faptul că, la alegerile precedente, aceste institute au prezentat sondaje care s-au dovedit a fi cu mult diferite de rezultatele finale. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Institutele care efectuează sondaje, controlate de clienții PSD Care sunt principalele institute care efectuează sondaje în anul electoral 2024 și care sunt legăturile lor cu PSD: CURS: este controlat de Iosif Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Potrivit declarației de interese depusă de aceasta în 2023, CURS a avut contracte uriașe, de sute de mii de euro, cu PSD și PNL, în 2022 și 2023, dar și un contract mai mic, de 34.000 de euro, cu PMP. Compania a avut multiple contracte cu companii de stat, nefiind clar de ce acestea aveau nevoie de studii de piață: Transgaz a încheiat, prin achiziție directă, un contract de 75.000 de lei, deși această companie deține monopolul transportului de gaze. Dividendele încasate de Iosif Bubble de la Curs, pentru 2020, 2021 și 2022, au fost de circa șapte milioane de lei. Avangarde: institut controlat de sociologul Marius Pieleanu, a cărui soție a fost plasată de PSD la Curtea de Conturi. DeFapt.ro a arătat că firmele lui Pieleanu sunt abonate la contracte cu statul, deși acesta nu le trece în declarația de interese. De exemplu, în martie 2024 primăria Alexandria – condusă de pesedistul Victor Drăgușin – a plătit 80.000 de lei pentru un sondaj. Contractul a fost atribuit prin încredințare directă. Doar în 2023, firma lui Pieleanu a beneficiat de contracte cu statul (dar cele cu partidele nu apar în datele SICAP) de peste 600.000 de lei, dintre care două, în valoare de peste 50.000 de euro, cu Consiliul Județean Olt – fieful baronului Paul Stănescu. Firmele sociologului au adus dividende de circa 840.000 de lei, în anul fiscal 2022. Metro Media Transilvania: controlată de soția lui Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD. Firma este foarte lucrativă: în 2022, a obținut un profit net de aproape 1,3 milioane de lei. În 2023, profitul net a scăzut la puțin peste un sfert din cel al anului anterior: aproape 383.000 de lei. În declarația de interese a lui Dîncu nu apar contracte cu statul. Sociopol: controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. În mai 2024, a primit o sentință de 1 a și 8 luni cu suspendare. Palada mai are o condamnare din 2021. INSCOP: controlat de Remus Ștefureac, un apropiat al fostului director SRI George Maior. De altfel, Ștefureac l-a însoțit pe Maior la Washington DC, când acesta era ambasador în SUA. Maior a fost secretar de stat în guvernarea Adrian Năstase și senator PSD. „Remus Ioan Ștefureac este unul dintre cei șase administratori ai Niro Investment Group. Patronul NIRO, Dumitru Nicolae, a fost condamnat la 2 ani și 4 luni în dosarul Microsoft pentru trafic de influență”, scria Europa Liberă România, în 2023. INSOMAR: are acum ca acționar principal compania petrolieră PSV Company S.A., dar potrivit Europei Libere institutul ar fi controlat, printr-un offshore, de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru. Acesta din urmă a stat la pușcărie, pentru corupție. Nicușor Dan a apelat, în această campanie, la sondajele efectuate de firma Verifield.

Burduja are un plan pentru "Bucureștiul Coolt". Candidatul PNL la Primăria Generală își asumă șapte angajamente pentru viața culturală a Capitalei
Politică

Burduja are un plan pentru "Bucureștiul Coolt". Candidatul PNL la Primăria Generală își asumă șapte angajamente pentru viața culturală a Capitalei

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt". "Bucureștiului îi lipsește astăzi o identitate clară, care se construiește și prin modul în care administrația locală se raportează la cultura din orașul nostru. Doar cu o viziune coerentă și structurată putem dezvolta un mediu cultural vibrant în Capitala României.", spune Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook. Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" "Înțeleg frustrarea artiștilor, actorilor și a oamenilor de cultură, dar și a publicului, care este adesea lipsit de plăcerea artei în toate formele sale. Știu cât de greu este să creați și să vă desfășurați activitatea într-un oraș care nu vă oferă suficient sprijin. Propunerea mea, Bucureștiul Coolt, este parte integrantă a Schimbării Bucureștiului. Aceasta înseamnă renașterea și redefinirea identității culturale a Capitalei prin proiecte de anvergură, evenimente și revitalizarea spațiilor urbane neglijate. Vreau să transformăm Bucureștiul într-un hub cultural de talie europeană, unde creativitatea și inovarea să fie la ele acasă. Trebuie să valorificăm patrimoniul cultural al Capitalei și să creăm noi oportunități pentru artiști, în special pentru cei tineri. De asemenea, trebuie să încurajăm diversitatea culturală, astfel încât publicul să aibă o gamă largă de opțiuni. Este nevoie de investiții în infrastructura culturală, de reorganizarea instituțiilor pentru o mai bună gestionare a resurselor și de un parteneriat solid între administrație și mediul privat pentru a sprijini inițiativele culturale locale. 7 angajamente pe care le am pentru un București Coolt: 1. Creșterea bugetului alocat culturii și gestionarea mai eficientă a resurselor pentru a prioritiza investițiile și proiectele culturale. 2. Începerea construcției unei noi săli de concerte, Sala „Sergiu Celibidache”. 3. Preluarea Sălii Palatului la Primăria Capitalei și începerea imediată a lucrărilor de modernizare. 4. Organizarea unui festival de film al orașului pentru a atrage și mai mulți iubitori de artă cinematografică. 5. Reconversia unor spații industriale în spații culturale multifuncționale, cum ar fi Uzinele Electrica și Autogara Filaret. 6. Modernizarea și consolidarea sălilor de teatru cu risc seismic. 7. Numiri la conducerile instituțiilor de cultură din subordinea PMB doar prin concurs, în termen de maxim șase luni de la începerea mandatului, în conformitate cu legea.", se arată în postarea candidatului PNL.

Senatorii USR au votat în bloc pentru înființarea a două noi sinecuri în CNSAS, deși anterior se opuseseră și reușiseră chiar să blocheze proiectul
Politică

Senatorii USR au votat în bloc pentru înființarea a două noi sinecuri în CNSAS, deși anterior se opuseseră și reușiseră chiar să blocheze proiectul

Senatorii USR au votat pentru înființarea a două noi sinecuri în CNSAS, deși anterior se opuseseră și reușiseră chiar să blocheze proiectul. Acest proiect, iniţiat de parlamentari ai grupului minorităţilor naţionale (Ovidiu Ganţ şi Silviu Vexler), prevede creșterea numărului de membri ai CNSAS de la 11 la 13, dintre care un membru desemnat de grupul minorităților din Camera Deputaților. Singurul motiv al înființării acestor sinecuri este ca și minoritățile să desemneze pe cineva în conducerea CNSAS, cu rang de secretar de stat. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Oficial, denumirea inițiativei este „Propunere legislativă pentru modificarea art.17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii”. Deputatul USR Claudiu Năsui a arătat, azi, pe rețelele sociale, că proiectul a fost inițial respins, acum o lună. Însă un comentator i-a atras atenția că proiectul a fost reintrodus și votat de senatorii USR, Senatul fiind cameră decizională. Senatorii USR au votat înființarea a noi sinecuri în CNSAS „Acum o lună PSD-PNL voiau să crească numărul de demnitari din CNSAS cu încă 2. Salariu mare, muncă puțină, tipic sinecură la stat. În loc să voteze proiectul USR de deconspire a fostei securități și a rudelor lor din actuala clasă politică (nu de alta dar e plin PSD-PNL de ei), ei voiau să crească numărul de demnitari din conducerea CNSAS. Au trecut inițiativa ca prin brânză la Camera Deputaților. PSD, PNL și UDMR au votat pentru. USR și AUR s-au opus. Nu a fost suficient. Dar la Senat, ce să vezi. Aceiași PSD-PNL-UDMR n-au mai strâns numărul minim de voturi ca să treacă legea. Au strâns 68 de voturi, dar aveau nevoie de 69. Pur și simplu senatorii lor n-au venit la serviciu și n-a ieșit votul pe sinecură. E un lucru bun”, a scris Năsui. Iată cum un singur vot a oprit o sinecură.Acum o lună PSD-PNL voiau să crească numărul de demnitari din CNSAS cu încă 2. Salariu mare, muncă puțină, tipic sinecură la stat.În loc să voteze proiectul USR de deconspire a fostei securități și a rudelor lor din actuala clasă…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 30, 2024 Însă proiectul a fost reintrodus în Legislativ la 30 aprilie, a trecut de Camera Deputaților într-un timp record, la 7 mai, și, la 21 mai a trecut și de Senat. La Camera Deputaților, 27 din 28 de deputați USR au votat împotriva proiectului. La Senat, toți cei 13 senatori USR, inclusiv liderul de grup, Radu Mihail, au votat pentru. Lista votului de la Senat Pe Facebook, Năsui a fost criticat pentru faptul că colegii săi de la Senat au votat pentru înființarea acestor sinecuri. „Repet pentru cei care nu au înțeles din prima: toți senatorii USR au votat în bloc pentru creșterea numărului de membri al colegiului CNSAS de la 11 la 13, cu toate costurile adiacente ( masina de serviu, birou, secretara, chirie decontata, salariu de secretar de stat). Toate din bugetul unei instituții care are de verificat anul acesta zeci de mii de candidati, care pierde in fiecare luna angajati valorosi, nișati pe acest domeniu unic de lucru și pentru care bugetul instituției nu avea prevazuta aceasta crestere de costuri”, i-a scris Voichița Ioana Bondor. Legea este acum la promulgare.

Politicienii se înghesuie să se pozeze cu copii în campania electorală, deși legea interzice acest lucru. Ultimul pe listă, penelistul Oproiu de la Olt
Politică

Politicienii se înghesuie să se pozeze cu copii în campania electorală, deși legea interzice acest lucru. Ultimul pe listă, penelistul Oproiu de la Olt

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii. Emanuel Oproiu, candidat la președinția Consiliului Județean Olt, utilizează imaginea unor copii în campania electorală. Citește și: GALERIE FOTO Ciolacu, Firea și Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă, îl amenință doar pe Nicușor Dan Folosirea copiilor, dar și a imaginilor cu aceștia în campania electorală, așa cum au făcut și politicieni de la PSD și AUR, este strict ilegală. Brastavățu, Olt În comuna Brastavățu din Olt, la o activitate electorală a PNL, Nicolae Ciucă a urcat pe scenă alături de Gigel Știrbu și Emanuel Oproiu. Acesta din urmă este președintele Agenției Naționale pentru Locuințe și candidatul PNL pentru Consiliul Județean Olt. Pe scenă au mai urcat câțiva alți candidați locali. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB La un moment dat, a fost invitat pe scenă un copil care era îmbrăcat cu un tricou galben cu însemnele Partidului Național Liberal. Pe spatele tricoului erau printate sigla PNL și mesajul "PNL Emanuel Oproiu Presedinte CJ". La gât, copilul avea o eșarfă colorată în galben și albastru, iar în mâini ținea steagul galben al liberalilor. Fotografii de la eveniment au fost postate pe conturile de Facebook ale membrilor de partid. Pe imagini au fost aplicat și coduri electorale, în baza cărora se va cere Autorității Electorale Permanente decontarea cheltuielilor. Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii Folosirea imaginilor cu copii în campania electorală este ilegală. Pe de-o parte, există Legea 272 din 2004, care prevede la art 27 alin. 4 că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Citește și: Toni Greblă, șeful AEP, spune că-i va confisca lui Nicușor Dan bani folosiți în campania electorală pentru că primarul a participat la o întâlnire a Consiliului Consultativ al Copiilor Mai mult, în anul 2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului a emis o circulară prin care să amendeze candidații care folosesc copii în campania electorală cu sume cuprinse între 500 și 1.500 lei. Totodată, în legislația românească mai există și transpunerea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Conform fostului judecător Cristin Danileț, care a scris o analiză pe site-ul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție, fotografiile cu minori nu pot fi postate pe internet fără acordul părinților. Oproiu nu-și mai aduce aminte DeFapt.ro l-a contactat pe Emanuel Oproiu în legătură cu folosirea copiilor în campania sa electorală. Emanuel Oproiu a negat în primă fază că a folosit copii. Atunci când i s-a spus că pozele au fost postate de colegii săi de partid pe Facebook, Oproiu a spus că nu își mai aduce aminte. "Da, nu pot să vă contrazic pentru că nu știu. Bun, am înțeles, am spus că nu știu. Domn'e, nu știu despre ce vorbiți. Dumneavoastră mă luați la întrebări acum?" a replicat Oproiu. Apoi a închis telefonul. Emanuel Oproiu a fost promovat și susținut în cariera sa politică de pesedistul Ion Toma, fostul președinte al PSD Olt. Cei doi au migrat ulterior la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. Oproiu a primit la schimb funcția de subprefect al județului Olt. După eșecul UNPR, s-a înscris în PNL Olt. A fost numit administrator public al orașului Scornicești, apoi plasat la șefia Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). În urma exploziei de la Crevedia, Emanuel Oproiu a pierdut funcția. Dar a fost instalat președinte și director general al Agenției Naționale pentru Locuințe.

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani
Politică

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani, arată datele de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Acesta publică, anual, un așa numit „program al achizițiilor publice”. Masa și cazarea demnitarilor, plus transportul pentru o parte din aceștia, de la Palatul Victoria sunt asigurate de regia protocolului de stat, RAAPPS. SGG contractează serviciile cu RAAPPS fără nici o licitație, direct de la această regie. Citește și: Plățile imense pe care guvernul Ciolacu le face pentru transportul angajaților de la Palatul Victoria. Cheltuielile din 2024, cu 25% mai mari ca în 2023 Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Datele publice arată că așa-numitele cheltuieli cu „servicii de cazare în baza de protocol și agrement a RAAPPS permenent (în case de oaspeți)” au explodat în 2023 și 2024, față de 2022 și 2021. Și așa numitele contracte pentru „servicii de masă în restaurante și mese oficiale, tratații evenimente, tratații în saloanele aeroporturilor, cheltuieli de masă pentru ședințele de guvern” s-au majorat mult peste rata inflației, majorându-se de circa cinci ori din 2021 în 2024. Datele SGG arată că, în 2024, se vor cheltui 115,45 milioane de lei pentru cazarea ștabilor de la Guvern, adică peste 23 de milioane de euro. Contracte SGG 2024 pentru cazare și mese În 2023, contractul cu RAAPPS era de doar 100 de milioane de lei, respectiv circa 20 de milioane de euro. Aceste cheltuieli au crescut, de la an la an, cu 15%, mult peste rata inflației. Contracte SGG cazare și masă în 2022 În 2022 însă, contractul era de numai 13,6 milioane de lei, respectiv 2,5 milioane de euro. Din 2022 în 2024, costurile s-au majorat inexplicabil de aproape nouă ori, respectiv 900%. Contracte SGG cazare și masă 2022 În 2021 - când încă erau în vigoare restricțiile impuse de pandemie - cazarea demnitarilor la vilele RAAPPS a fost de 3,8 milioande lei, puțin peste 750.000 euro. Contractul pentru mesele demnitarilor, inclusiv cele de la ședințele de guvern, va fi, în 2024, de 2,5 milioane de lei, respectiv 500.000 de euro. Un calcul simplu arată că Executivul cheltuie 2.000 de euro pe zi lucrătoare pentru mesele demnitarilor. În 2023 aloca doar două milioane de lei, deci creșterea de la an la an a fost de 25%. În 2022, aceste contracte au fost de 1,6 milioane de lei - majorare tot de 25%, iar în 2021 de 577.000 de lei.

Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II - sondaj INSCOP
Politică

Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II - sondaj INSCOP

Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea news.ro. Potențialul candidat PNL, Nicolae Ciucă, este pe locul V, dar diferența dintre el și Simion și Șoșoacă este în marja de eroare. Citește și: Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii patru ani” Față de sondajul realizat în ianuarie de INSCOP, Geoană are o ușoară scădere, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a crescut cu trei procente, iar liderul liberal cu doar 0,7%. Geoană câștigă președinția la pas Care este situația principalilor competitori la președinția Româniai, potrivit datelor INSCOP: Geoană: Intenție de vot de 23,7% față de 24,8% în ianuarie 2024. Ciolacu: 18,2%, față de 15,2% Simion: 13,5% față de 10,4% Șoșoacă: 12,5% față de 14,8% Ciucă: 11,5% față de 10,8% Drulă: 8,6% față de 4,7% Sondaj INSCOP mai 2024 În turul II: Geoană vs Ciolacu: 48% la 30,4% Geoană vs Ciucă: 51% la 28% Ciolacu vs Ciucă: 40,3% la 27,4% Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%. Satele INSCP din ianuarie 2024

Cum vrea Firea să ajungă iar primăriță - reîncălzește în 2024 promisiuni sociale făcute în 2016 și neonorate: cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, proiectul "banca de alimente"
Politică

Cum vrea Firea să ajungă iar primăriță - reîncălzește în 2024 promisiuni sociale făcute în 2016 și neonorate: cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, proiectul "banca de alimente"

Firea reia promisiunile din 2016, neonorate. Campania electorală a Gabrielei Firea în 2024 pare copiată după cea din 2016: aceleași grupuri țintă, aceleași promisiuni. Noutatea: dezvoltarea şi extinderea reţelei de metrou. Însă Metrorex se află în subordinea Ministerului Transporturilor, nu a Primăriei Capitalei. Citește și: Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii patru ani” O inițiativă care ar putea avea aceeași soartă cu proiectele grandioase, anunțate în campania din 2016, sau începute în timpul mandatului. Nefinalizate, multe dintre cele demarate i-au rămas moștenire lui Nicușor Dan. Gabriela Firea, care nu locuiește în București, și-a manifestat în repetate rânduri disprețul față de bucureșteni. La începutul mandatului trecut, a modificat Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General: a introdus restricții pentru participarea cetățenilor la ședințele Consiliului. În prezent, vrea iar să conducă Bucureștiul. Femeie de afaceri pe naivitatea unei bătrâne În 2002, Gabriela Firea afirma că e "mai bine casnică decât politician". În 2016, câștiga alegerile locale, devenind primar al Bucureștiului. În noiembrie, 2016, Gabriela Firea obținea și premiul "Femeia de afaceri a anului". O investigație Rise Project punea, însă, problema moralității sale în afaceri. În 1996, Gabriela Firea și primul ei soț, Răsvan Firea, au câștigat 23.700 de dolari, speculând naivitatea unei femei în vârstă de 90 de ani. Bătrâna se numea Lucia Rauwolf. Soții Firea au cumpărat de la aceasta un teren de 300 de mp, situat în cartierul Primăverii, pentru suma de 61.100 de dolari. O săptămână mai târziu, cei doi au vândut terenul cu 84.860 de dolari. Contactată de jurnaliști, Gabriela Firea a comentat: "Vă asigur că totul a fost legal". Firea reia promisiunile din 2016, neonorate În loc de finalizarea unor proiecte sociale importante (precum construirea de cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, sau megaproiectul "Banca de alimente"), Firea a preferat să aloce stimulente financiare, vouchere sau premii pentru vârstă sau căsătorii. Până în 2019, Primăria a acordat stimulente financiare și vouchere în valoare de 153 de milioane de euro. Minciuna centrelor de îngrijire pentru seniori În campania electorală din 2016, Gabriela Firea declara că prioritatea sa este înființarea centrelor de îngrijire pentru seniori. Doi ani mai târziu, nici un centru nu era înființat. După scandalul excursiilor în Grecia pentru pensionari, plătite de Primărie, Firea anunța înființarea Reţelei metropolitane "Asistenţă pentru seniori - respect pentru vârsta a treia". Din declarațiile sale, proiectul părea aproape finalizat: şase cămine pentru persoane vârstnice, câte unul în fiecare sector al Municipiului Bucureşti. Proiectul a murit în fașă. Până la finalul mandatului său, nici un nou cămin nu a fost construit. Vouchere, excursii, premii În 2024, Gabriela Firea se laudă cu ce a realizat pentru pensionari în patru ani de mandat: înființarea Centrului pentru Seniori al Municipiului București (CS-MB). În timpul mandatului ei, CS-MB a derulat programe culturale și artistice, precum "Romanța ne unește", "Întâlniri cu Cezara Dafinescu", "Deprinderi sănătoase" sau "Remember Cenaclul Flacăra". CS-MB a fost instrumentul Gabrielei Firea de a înlocui proiectele sociale cu excursii, premii și diferite vouchere. În 2019, a organizat mai multe excursii de o zi, prin țară. Costul nu e menționat în raport. Pentru aniversarea căsătoriei, a alocat premii între o mie și trei mii de euro. Nu există o estimare de buget sau criterii sociale. A oferit vouchere pentru ochelari: 50.000.000 de lei. A premiat vieți centenare: 170.000 de lei. Persoanele cu dizabilități, trasformate în cerșetori Recent, Gabriela Firea a declarat: "Le promit celor aproape 80.000 de bucureşteni cu dizabilităţi, adulţi şi copii, că le voi fi din nou alături ca primar general". În timpul mandatului, Gabriela Firea nu a implementat nici un proiect notabil pentru persoanele cu dizabilități. Nici accesibilizarea orașului, nici infrastructură medico-socială destinată persoanelor cu dizabilități. În cei patru ani de mandat la Primărie, cel mai promovat "proiect" social al Gabrielei Firea a fost acordarea unui stimulent financiar persoanelor cu dizabilități. În 2019, chiar în luna decembrie, stimulentul de 500 lei a fost înjumătățit. Primăria a invocat atunci situația financiară grea prin care trece municipalitatea. Persoanele cu dizabilități au avut din nou de suferit, în 2020, în luna când Firea a pierdut alegerile. Primăria Capitalei, pe care aceasta încă o gestiona, a anunțat că plata stimulentului pentru persoanele adulte cu handicap e amânată, din lipsă de bani. La vremea respectivă Vlad Voiculescu a acuzat-o pe Gabriela Firea că "lovește în adulții cu handicap ca o răzbunare politică". Nicușor Dan, primarul ales al Bucureștiului, a anunțat că imediat ce își va prelua mandatul va vira banii. "Banca de alimente", o gogoriță În august, 2018, Gabriela Firea anunța un proiect grandios: "Banca de alimente". Firea anunța crearea unui complex, în sectorul 5, care să cuprindă o bancă de alimente, o cantină socială, cu capacitatea de aproximativ 200 locuri, precum și un Centru de formare profesională destinat persoanelor defavorizate. Valoarea totala a investitiei era de 72,4 milioane lei, iar termenul de finalizare, 12 luni. După un an, când "Banca de alimente" ar fi trebuit să fie finalizată, Gabriela Firea anunța că proiectul "prinde contur". De fapt, lucrările abia începeau. Nu a finalizat proiectul-mamut în timpul mandatului I l-a lăsat moștenire lui Nicușor Dan. În 2024, acesta este încă în faza de șantier. Locuințele sociale, încă o promisiune încălcată Pe 31 ianuarie 2017, PMB anunța înființarea societății Trustul de Clădiri Metropolitane București SA. Obiectivul principal: construirea de locuințe sociale. Proiectul inițial a fost un complex de opt blocuri destinate tinerilor. Construcția primului bloc a început în 2019. În iunie 2020, construcția ajunsese la etajul 1. În iulie 2020, Gabriela Firea oferă altă estimare: lucrările se vor încheia în iarnă. Adică după alegerile locale. În decembrie 2020, Compania anunța un nou termen de finalizare: 31 ianuarie 2021. În martie 2021, lucrările se opriseră cu totul, în așteptarea bugetului. Și acest proiect a fost lăsat în seama lui Nicușor Dan. Dispreț față de bucureșteni "Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!", i-a spus Gabriela Firea, în 2020, ministrului Mediului de atunci, Costel Alexe. Acesta îi reproșase calitatea proastă a aerului din Capitală. Gabriela Firea, deși primar al Bucureștiului, nu locuiește în București și nici nu-i prea are la inimă pe bucureșteni. Încă de la începutul mandatului său de primar, a introdus un articol în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General, care prevedea restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului. Deși ședințele sunt publice, articolul introdus de Firea impunea oricui dorea să participe să facă, mai întâi, o solicitare. Dacă mai voia și să ia cuvântul, trebuia să se înscrie la registratură, cu 48 de ore înainte, dându-și datele personale. Și doar cei care primeau aprobare de la comisiile din primărie aveau dreptul să asiste la ședință și să se exprime. În ciuda faptului că articolul a fost anulat în instanță, până la finalul mandatului de primar, acesta nu a fost modificat și transpus în conformitate cu decizia instanței de judecată.

Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii 4 ani”
Politică

Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii 4 ani”

Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan: în timp ce candidata PSD la funcția de primar al Bucureștiului face promisiuni evident nerealiste, actualul edil-șef al Capitalei este extrem de rezerva cu angajamentele pentru anii viitori. Citește și: Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan „În cazul în care, după 9 iunie, ajung la Primărie, (...) în trei ani de zile Spitalul Metropolitan va putea fi deschis", a declarat Gabriela Firea, miercuri, într-o conferinţă de presă organizată de Primăria Sectorului 4. În realitate, în urma lui Firea a rămas un proiect complet nerealist și bani risipiți pe un studiu greșit. În 2020, ea tocase 3,5 milioane de euro pe un proiect care nu respecta prevederi pentru siguranţă la incendiu. „Cine a pregătit proiectul – apropo, va invit să faceţi publice documentele – pare a fi rămas ancorat în conceptele de organizare a unităţilor spitaliceşti din RSR (şi tot lagărul sovietic) din anii ‘70-’80”, arăta, la acel moment, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu. În schimb, Nicușor Dan nu doar că nu promite, dar spune ce nu va face. „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii 4 ani”, a spus el, citat de Rador. „Acum avem în lucru noul plan urbanistic general al orașului și una din secțiuni privește interesele de obiectiv public pe care Bucureștiul să le construiască în următorii zece ani. Și unul dintre punctele dezbaterii care va avea loc în aceste luni va lămuri care este locația cea mai potrivită pentru sala polivalentă”, spunea Nicușor Dan în august 2023, pentru GSP.

Sociologul Barbu Mateescu, analiză a sondajelor INSCOP: „Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD, renunțând la a mai susține, aproba și justifica orice face Ciolacu”
Politică

Sociologul Barbu Mateescu, analiză a sondajelor INSCOP: „Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD, renunțând la a mai susține, aproba și justifica orice face Ciolacu”

Sociologul Barbu Mateescu face, pe pagina sa de Facebook, o analiză a sondajelor INSCOP, arătând că: „Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD, renunțând la a mai susține, aproba și justifica orice face Ciolacu”. Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, cu o cotă de 37%, urmat de Emil Boc, Victor Ponta, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Barbu Mateescu, absolvent al University of Pennsylvania, a comparat datele INSCOP de acum (culegere: 20-25 mai) cu cele ale INSCOP de acum patru luni (culegere: 16-24 ianuarie). Citește și: Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: angajații în șomaj tehnic, Damen se pregătește să plece Foto: Inquam/Octav Ganea „Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD” La ce oconcluzii a ajuns sociologul: „Geoană: ianuarie 34%, acum 37%. Dacă vorbim de o creștere este mică și în marjă” „Ciolacu: ianuarie 20,5%, acum 24%. Idem, dar cu o probabilitate semnificativă să fie o creștere reală însă micuță de tot” „Ciucă: ianuarie 12%, acum 20%. Creștere indubitabilă. În ultima lună în special campania prezidențială a lui Ciucă a demarat serios. Tema stabilității a dispărut, i s-a făcut reclamă prin toată țara vizavi de cariera militară (cartea în sine e mai puțin relevantă decât titlul), a pus clipuri pe YouTube cu ceva vizualizări (100K+) în care vorbește mai coerent decât s-a văzut până acum, a început umanizarea personajului politic, temele tradițional-conservatoare pe care le enunță îl ajută la a căpăta simpatia unor votanți PSD sau AUR etc. În mod indubitabil din cauza alegerilor locale - în doar foarte puține locuri PSD și PNL având candidaturi comune - brand-ul PNL a fost revigorat de conflictul PSD. Foarte relevant e și faptul că Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD, renunțând la a mai susține, aproba și justifica orice face Ciolacu”. „Simion: ianuarie 15%, acum 20%. Creștere practic indubitabilă. Un mic mister, având în vedere că AUR e în derivă. L-o fi ajutat domnitorii”. „Diana Șoșoacă foarte stabilă: ianuarie 18,6%, acum 18,5%. Singurul politician care nu crește” „Drulă: ianuarie 6%, acum 9,5%. Ai crede că 90% din români n-au încredere în el, dar lucrurile stau altfel. Liderul USR nu este o persoană disprețuită, ci pur și simplu necunoscută”. „Sintetic spus, acum aproape toată lumea aleargă după Ciolacu și încearcă să-l tragă de guler în afara turului doi. Ciolacu aleargă și el (+3,5% încredere în patru luni), dar ceilalți din spatele lui aleargă un pic mai bine (Ciucă +8%, Simion +5%). Ciolacu duce de asemenea o luptă mai discretă pentru a fura procențele de vot de la Geoană. Lupta e necesară, întrucât el poate pierde accesul în turul doi din cauza diasporei care nu e inclusă în niciun sondaj”, este concluzia lui Barbu Mateescu.

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția
Politică

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția: acesta are o pensie specială de magistrat, fiindcă a fost judecător la CCR, o pensie specială de fost parlamentar și o indemnizație de revoluționar. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB În martie 2023, PSD a impus numirea lui Toni Greblă pentru președinția Autorității Electorale Permanente, instituție care organizează alegerile în România. În iulie 2023, Toni Greblă a suspendat subvenția pentru PMP după ce partidul lui Tomac a început negocierile cu USR pentru o alianță de dreapta. Acum, el a amenințat că nu-i va deconta lui Nicușor Dan cheltuielile electorale fiindcă a participat, în calitate de primar, la o reuniune a Consiliului Consultativ al Copiilor, o structură creată la inițiativa UNICEF. Greblă are 70 de ani, iar evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă Cât a încasat Greblă din aceste pensii speciale în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei - pensia anuală de ex-senator 13.224 - indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. În anul fiscal 2022, el a fost salarizat de prefectura București - unde a fost prefect - cu puțin peste 100.000 lei, net, și de Consiliul Legislativ, de unde a mai încasat 40.304 lei, net. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018. DNA l-a acuzat pe Greblă că, în 2014, „a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei”. Însă actualul șef al Autorității Electorale Permanente a fost achitat în acest dosar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră