miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan
Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”
Politică

Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”

Deputatul USR Claudiu Năsui a adus, la podcastul „Cum e, de fapt”, o serie de critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. El a apreciat că dacă Dominic Fritz va pierde, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), procesul de incompatibilitate și va fi obligat să demsioneze din funcția de primar al Timișoarei, acesta va rămâne la conducerea USR.  Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”, a explicat Năsui. El a fost ministru al Economiei în guvernul Cîțu. Transcrierea începe de la minutul 2.06.  „Năsui: Deci, va fi păstrat la conducerea partidului la cum văd eu lucrurile acum. Acum că ați zis că sunt membru în conducere, sunt membru în biroul național, asta este un for. E ca în Parlamentul României. Adică dacă poți să fii în minoritate acolo, nu ești neapărat nu influențezi direcția în care merg lucrurile. Cred că acum ce pot spune politic este că și domnul Frit și domnul Moșteanu au dus partidul într o zonă mult mai mult mai de stânga și într o zonă mai mult mai foarte diferită decât ce era inițial. Q: Spuneți că nu mai este un partid de dreapta. Năsui: Aș zice că elementele care îl făceau de dreapta sau măcar liberal - erau și inițial a fost o luptă cumva în interiorul partidului, și o luptă cumva câteodată contra curentului - acum să zicem că nu mai există acea acea bucată. Și cred că, din păcate, intrarea la guvernare și politicile luate la guvernare au fost mai degrabă unele de tipul lăsăm sistemul așa cum e, dar ne punem noi oamenii și o să-mi (...) meargă mai bine. Adică nu nu o reformă cât o schimbare de conducere. Q: N-avem răspuns la întrebarea ce se va întâmpla cu Dominic Fritz în partid dacă pierde acest proces. Năsui: Asta nu știu. Nu știu. Eu vă pot spune ce s a întâmplat până acum. Ce s-a întâmplat până acum este retorica că e nevinovat și că este un abuz al justiției. Q: Reformulez. Are suficientă susținere Dominic Friț în USR în acest moment (...)? Năsui: Absolut. Domnul Fritz și domnul Moșteanu conduc acum USR-ul.  Q: Domnul Moșteanu conduce acum USR-ul? Năsui: Împreună cu domnul Fritz (...) Q: După scandalul...? Năsui: Știți cum e, scandalul acela e scandal pentru electorat, nu e scandal pentru conducere neapărat. O să-l o să vedeți și la următoarele alegeri. Odată ce ești într o anumită funcție, nu mai contează cât de adecvat. Ce contează pentru persoana aceea este să o țină cât mai mult (...) Eu nu acuz chestia asta, e un comportament cert uman, am văzut și la alte partide și este o chestie cumva normală. Știți cum e se zice un parazit nu și părăsește niciodată gazda de bună voie (...) Asta se asta se întâmplă deja în toate partidele. Nu e foarte dur. Este doar realitatea. Eu totdeauna v-am spus adevărul de 10 ani de când sunt în politică. Deci nu nu m-am schimbat.  Q: Până până să apară scandalul studiilor al domnului Moșteanu, dumnealui era o prezență... Năsui: Dar atenție, scandalul acela era mult mai vechi (...) nu e ca și cum a apărut ceva nou. Q: Și atunci cum vă explicați faptul că dumnealui a ajuns ministrul, deși se știa că e o bombă acolo amorsată și care va face poc? Năsui: Din același motiv pentru care a ajuns și domnul Andrușcă, ministru, pentru că el a avut puterea politică în momentul acela. Q: Foarte dură... Năsui: Poate să fie alt ministru, poate să fie doamna Viorica Dăncilă (...) Oamenii n-ajung în funcții politice pentru că sunt adecvați pentru funcțiile acelea. Ajung în funcții politice pentru că au influență politică. Q: Inclusiv în USR. Năsui: Din păcate da. Inclusiv în USR s a întâmplat lucrul acesta. (...)  Q: De ce este o problemă că în acest moment Ionuț Moșteanu este atât de influent în USR? Năsui: Dar nu eu am zis că e o problemă. M-ați întrebat cine conduce și v-am spus cine conduce (...) Hai să vă spun, problema mea cu conducerea USR-ului este că a renunțat la reforme. Că uitați, de exemplu acum la momentul înregistrării acestui noi am putea să forțăm niște reforme”.   

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan
Politică

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan

Criza politică din România scoate la iveală tensiuni structurale mai vechi, aflate la intersecția dintre deciziile politice și interesele economice. Retragerea PSD din Coaliția de guvernare, în contextul disputei privind reforma companiilor de stat, are la bază o problemă sistemică: influența politică a PSD asupra acestor companii. În același context, după publicarea listei așa-numiților „băieți deștepți” din energie, PSD și AUR au anunțat inițierea unor demersuri comune pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Alianța conjuncturală, între un partid tradițional și unul cu discurs suveranist, dincolo de retorica politică, are de fapt în spate interese legate de companiile de stat și a controlului asupra resurselor strategice. Numiri politice, înlesnite legal Pentru a înțelege actuala criză, este esențial să ne întoarcem în 2017, când majoritatea PSD-ALDE a modificat legislația votând în plen un proiect de modificare a OUG 109/2011, cadrul legal care reglementa guvernanța corporativă a companiilor de stat. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit unui raport al organizației Expert Forum, aceste modificări au eliminat obligația aplicării principiilor de guvernanță corporativă pentru o serie de companii majore. Printre acestea se numărau Romgaz, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, TAROM, CNAIR, companiile CFR, Transgaz, Transelectrica, Romsilva, RAPPS, Loteria Română și Poșta Română. Concret, nu mai erau obligatorii: - selecția competitivă a conducerii - criteriile de performanță - raportările și mecanismele de transparență - protecția acționarilor minoritari Autorii raportului avertizau că aceste schimbări riscă să readucă un model în care companiile sunt administrate „în propriul interes al grupărilor teritoriale de partid”, prin numirea unor „oameni de casă” în locul managerilor selectați pe criterii profesionale. Oamenii PSD-ului Consecințele au fost imediate. Unul dintre cele mai elocvente exemple privind influența politică în companiile de stat este cel al CFR SA și CFR Marfă. În 2018, la doar un an după modificarea guvernanței corporative a companiilor de stat, la CFR SA, companie care avea aproximativ 25.000 de angajați, Consiliul de Administrație a fost format din persoane cu trasee profesionale eterogene, fără a avea legătură cu specificul domeniului. De exemplu, Marius Mihuț Pițigoi provenea din mediul privat, fiind dealer auto în grupul lui Ion Țiriac. Era asociat în afaceri cu fostul ministru PSD Ioan Rus. Niculae Teodorescu activa de decenii în aparatul guvernamental, fără experiență directă în transporturi feroviare. Cea mai discutată numire a fost însă cea a lui Marian Octavian Șerbănescu, adus în conducerea companiei de fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe. Fără experiență relevantă în domeniul feroviar, acesta provenea din cadrul RAJA Constanța, regie de apă aflată în coordonarea aceluiași ministru. Traseul său profesional a fost perceput drept un exemplu de transfer politic dintr-un sector în altul, fără o justificare tehnică solidă. Un model similar s-a regăsit și la CFR Marfă, companie aflată de ani de zile în dificultate financiară, cu pierderi și datorii în creștere. Conducerea acesteia a fost alcătuită din persoane cu legături directe sau indirecte cu zona politică. Ionel Minea a ocupat anterior funcția de secretar de stat în perioada guvernării conduse de Mihai Tudose, iar Ștefăniță Munteanu era consilier al premierului Viorica Dăncilă. Un caz emblematic este cel al lui Răzvan Adrian Moga, fiul senatorului PSD Nicolae Moga, care a ajuns în Consiliul de Administrație fără experiență relevantă în transporturi. Activitatea sa profesională anterioară includea funcții în organizații de vânătoare și administrarea unor mici firme imobiliare. De asemenea, Gheorghe Daniel Saviuc provenea din zona politică, fiind consilier al deputatului PSD Petru Gabriel Vlase. Companii de stat, pe mâna PSD În anii care au urmat, deși au existat tentative de reformă, inclusiv sub presiunea Uniunii Europene, sistemul a rămas neschimbat. În 2024, două din trei companii ale statului erau conduse de oameni numiți politic. La CFR Marfă, toți cei șapte membri ai Consiliului de Administrație fuseseră numiți provizoriu de Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, lider PSD. Unul dintre administratori, Niculaie Bordei, a fost consilier PSD la Sectorul 6 între 2012 și 2020. La Transelectrica, companie strategică și profitabilă, conducerea provizorie includea persoane cu legături directe cu PSD. Directorul general Ștefăniță Munteanu a fost consilier personal al fostului premier Mihai Tudose, iar Florin Cristian Tătaru, membru al Directoratului, a fost deputat PSD de Maramureș. Și în cazul TAROM apar astfel de conexiuni cu PSD-ul. Monica Săsărman, numită în Consiliul de Administrație, s-a înscris în PSD după excluderea din PNL. Marcu Mirel Alexandru era prezentat drept susținător financiar al PSD, iar Iulian Daniel Idolu a fost ales local din partea PSD în Timiș. AUR și energia: între discurs suveranist și efecte economice controversate Poziționarea AUR în domeniul energiei a fost una constant critică față de liberalizarea pieței și de politicile fiscale aplicate producătorilor. Discursul public al partidului s-a construit în jurul ideii de „protejare a consumatorului român” și de combatere a „speculei” din piața energiei. Însă, inițiativele legislative promovate au generat controverse privind impactul lor real. Un exemplu relevant este proiectul susținut de parlamentarii AUR pentru modificarea regimului de supraimpozitare a producătorilor de energie regenerabilă. Acesta propunea ajustarea modului de calcul al taxei de 80% aplicate veniturilor suplimentare, prin scăderea costurilor de achiziție din baza de impozitare și introducerea unor excepții pentru producătorii cu prețuri mai mici. În forma existentă la acel moment, legislația prevedea impozitarea drastică a veniturilor obținute peste pragul de 450 lei/MWh — o măsură justificată de autorități prin nevoia de a redistribui profiturile excepționale generate în contextul crizei energetice. Propunerea AUR venea astfel într-un moment în care marii producători reclamau deja presiunea fiscală și riscurile asupra investițiilor. Organizațiile din sectorul energiei regenerabile au criticat dur aceste politici fiscale, avertizând că supraimpozitarea poate duce la insolvențe și la retragerea unor capacități de producție, afectând securitatea energetică a României.

Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: viceprimar AUR, ales cu voturile PSD
Politică

Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: viceprimar AUR, ales cu voturile PSD

Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: un viceprimar AUR a fost ales cu voturile PSD. Din 2024, al doilea post de viceprimar era liber. Celălalt post era ocupat de PSD.  Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Consilierul local Ion Dumitrache (AUR) va fi al doilea viceprimar al municipiului Piteşti.  Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: viceprimar AUR, ales cu voturile PSD Dumitrache a fost ales cu votul unanim al consilierilor PSD şi AUR, după ce reprezentanţii PNL şi USR au părăsit sala. Propunerea ar fi fost făcută de primarul PSD Cristian Gentea, arată unele publicații locale. "În urma numărării voturilor, pentru domnul consilier Dumitrache Ion - 13 voturi voturi exprimate, niciun vot nu este nul, 13 voturi 'da' , zero voturi 'nu'", a anunţat preşedintele de şedinţă, consilierul local PSD Dumitru Tudosoiu. La Pitești, PSD are 9 consilieri locali, PNL – 6, USR – 4, AUR – 3 și PMP – 1. Cealaltă funcţie de viceprimar al municipiului Piteşti este ocupată de social-democratul Lucreţiu Tudor.Primarul municipiului Piteşti, Cristian Gentea, aflat la al doilea mandat, este tot membru PSD. 

Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia - presă
Politică

Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia - presă

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost fotografiat la masă cu un urmărit general, Adrian Gheorghe Rafael, și cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Imaginile au fost publicate de site-ul presa-libera.ro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit acestui site, la discuții participa și ministrul Energiei, Bogdan Ivan.  Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia „Întâlnirea a avut loc în seara zilei de 31 martie, între orele 21:00 și 23:00, la exclusivistul restaurant Isoletta. Într-o atmosferă extrem de relaxată, udată din belșug cu vin și presărată cu hohote de râs, Sorin Grindeanu stătea la loc de cinste. Lângă el se aflau Bogdan Ivan, ministrul Energiei, și Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia (cunoscută publicului larg și pentru o apariție virală într-o rochie transparentă la un eveniment oficial de la Atena). La prima vedere, scena părea un exercițiu de networking politic la nivel înalt, orchestrat de personaje precum Florin Lazăr Vlădică și Adrian Thiess, acesta din urmă fiind un maestru de ceremonii cunoscut pentru aducerea în România a unor figuri politice americane de prim rang (...) Elementul care schimbă radical perspectiva asupra acestei întâlniri este persoana așezată strategic în capul mesei. Pe baza imaginilor și a fotografiilor publice, individul a fost identificat ca fiind Adrian Gheorghe Rafael. Cine este acest personaj care împarte zâmbete și pahare cu elita PSD și diplomația americană? Este finul lui Adrian Thiess și, mult mai grav, un infractor condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Mai mult, la ora la care servea cina alături de miniștrii României, Adrian Gheorghe Rafael se afla în URMĂRIRE GENERALĂ”, scrie presa-libera.ro.  Rafael ar fi luat o mită de 150.000 de euro pentru a-l influența pe Marcel Vela, la acel moment primar în Caransebeș, pentru a truca o licitație.  Potrivit Europa Liberă, „Rafael Adrian Gheorghe, omul de bază al fostului ministru de Interne Marcel Vela, a fost condamnat în octombrie 2021 la 3 ani închisoare cu executare după ce ar fi luat o mită de 150.000 de euro. Influent membru al PNL, a fugit în Italia înainte de condamnare. Gheorghe nu a fost extrădat deoarece s-a considerat că o suprafață de 4 metri pătrați în celulă nu este suficientă pentru a executa pedeapsa în România.” „În imagini mai apar alte patru persoane, deocamdată neidentificate, ceea ce sugerează că structura și scopul acestei întâlniri sunt mult mai ample și mai obscure decât o simplă ieșire la restaurant”, mai arată publicația. 

PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură
Politică

PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură

PSD și-a oficializat relația cu AUR: cele două partide scriu și depun împreună moțiunea de cenzură. Întrebați dacă acest demers presupune și formarea, ulterioară, a unui guvern comun, negociatorii celor două formațiuni politice au evitat un răspuns clar.  Citește și: Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) sunt responsabili pentru redactarea moțiunii. Potrivit declarațiilor făcute de Marian Neacșu, procesul se află în fază tehnică. „S-a decis ca eu și dl Petrișor Peiu să ne ocupăm de partea tehnică a unei moțiuni de cenzură comune. Este exclusiv tehnic. După cum știți avem BPN la ora 14 în care se va lua decizia finală”, a spus Marian Neacșu. “Facem un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură pentru a merge cu ea în Parlament, pentru a fi dezbătută undeva la începutul lunii mai, cu scopul de a demite Guvernul Bolojan. Cele două partide vor avea ședință în forurile de conducere. deocamdată, noi vă anunțăm că am declanșat demersul tehnic de a scrie acea moțiune”, a spus Petrișor Peiu. “Singurul lucru care s-a disuctat deocamdată este inițierea, scrierea și votarea unei moțiuni de cenzură (...) Deocamdată nu am discutat despre o colaborare de guvernare“, a mai susținut Peiu. “Vom vedea ulterior (...) Deciziile politice viitoare vor fi luate de către forurile politice“, a afirmat și Neacșu. 

VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște
Politică

VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște

Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște și cum intervenea acest serviciu secret în deciziile ministerului. “V-ați găsit foarte prost persoană cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi“, a relatat Năsui. Șef al SRI era, la acel moment, Eduard Hellvig, fost parlamentar și ministru PC și PNL.  Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Năsui a fost ministru circa opt luni și jumătate în guvernul Cîțu. COS Târgoviște, care produce oțeluri speciale, a fost cumpărat de grupul italian Beltrame.  Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște La podcastul “Cum e, de fapt?“, Năsui relatează presiunile din 2021 pentru ca acest combinat să fie, de facto, naționalizat. Transcrierea începe de la minutul 15.50:  “Claudiu Năsui: Singurul lucru pe care am putut să-l fac pentru cele 72 de companii erau la vremea respectivă în Ministerul Economiei era să blochez o naționalizare care începuse pe vremea domnului Orban, care a pornit pentru faimosul combinat de oțeluri speciale de Târgoviște. Era o o situație în care el fusese privatizat după mine foarte prost și fraudulos chiar. Dar asta e istorie antică. În vremea lui Adrian Năstase la niște ruși care au acumulat acolo o datorie de 40 de milioane de euro la statul român. Ce voia statul român profund, guvernul Orban, să facă era să semnez că ștergem datoria și luăm compania. Eu am zis și am zis asta și domnilor de la SRI care mi au care susțineau aceeași cale de acțiune: Nu știu, nu mi ați citit postările de Facebook. Nu, nu știu.  Q: Adică SRI-ul susținea aceeași cale de acțiune... Năsui: Da. Da. Și și mie se pare că SRI-ul face foarte face policy. (...) Adică e cam mult așa și mie mi se pare, și am zis nu mi-ați citit postările de Facebook, nu știu, v-ați găsit foarte prost persoana cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi. Păi hai să n-o naționalizăm. Hai s-o vindem de pe acum dacă ești. Q: Dar nu v a fost teamă să fiți abraziv cu SRI? Năsui: Până la urmă am intrat, eu am foarte clar ce pentru ce am intrat în politică. N-am intrat în politică ca să fiu o rotiță a aceluiași sistem care a mers până acum. În același mod în care am mers până acum. Puteam să fiu mult mai bine“. 

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles
Politică

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog”: “Pe lângă declarațiile și activitățile sale publice, Manda a fost implicat în acuzații privind primirea de sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite“, scrie Brussels Watch, un așa-numit “watchdog“, un ONG care monitorizează activitățile suspecte ale europarlamentarilor.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Articolul privindu-l pe Manda a apărut la 1 noiembrie 2023.  Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite “Într-o mișcare semnificativă din 16 decembrie 2020, Manda a votat în favoarea unei rezoluții a Parlamentului European care a atras atenția prin laudele aduse bilanțului Emiratelor Arabe Unite (EAU) în materie de drepturile omului și rolului acestora în promovarea păcii și stabilității regionale. Această rezoluție a fost însă aspru criticată de organizațiile pentru drepturile omului. Acestea au susținut că rezoluția nu aborda abuzurile îngrijorătoare ale EAU în materie de drepturi ale omului, printre care se numărau detenția arbitrară a oponenților politici și folosirea torturii. În aprilie 2021, Manda a avut o întâlnire importantă cu ambasadoarea EAU la UE, Lana Nusseibeh. Discuțiile s-au concentrat pe poziția EAU în regiune și pe relațiile sale cu Uniunea Europeană. În cadrul acestei întâlniri, Manda a lăudat EAU pentru „rolul pozitiv” pe care îl joacă în regiune și pentru „angajamentul față de democrație și drepturile omului”. În mai 2021, Manda a participat la un webinar organizat de Ambasada EAU la Bruxelles. În discursul său, Manda a lăudat EAU pentru „succesul economic” și pentru dedicarea față de toleranța religioasă. El a pledat, de asemenea, pentru consolidarea legăturilor dintre Uniunea Europeană și EAU“, relatează Brussels Watch. ONG-ul amintește de vizita din iunie 2021 a lui Manda în Emiratele Arabe Unite și unde a fost plimbat la diferite atracții turistice.  “Pe lângă declarațiile și activitățile sale publice, Manda a fost implicat în acuzații privind primirea de sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite. În 2019, un raport al Grupului pentru sprijinirea democrației și coordonarea alegerilor (DEG) din cadrul Parlamentului European l-a acuzat pe Manda că a primit sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite în schimbul promovării intereselor acestora în cadrul Parlamentului European. Raportul DEG a sugerat, de asemenea, că Manda a avut contacte cu oficiali din Emiratele Arabe Unite în multiple ocazii și a primit cadouri de la aceștia. Pozițiile pro-EAU ale lui Claudiu Manda nu numai că au ridicat semne de întrebare cu privire la influența sa în cadrul Parlamentului European, dar au stârnit și discuții despre dinamica complexă a relațiilor internaționale în peisajul politic“, mai arată Brussels Watch.     

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie
Politică

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie: pe site-ul executivului a fost postată o listă de 1.400 avize tehnice de racordare (ATR) care aparțin, în prezent, unui număr de peste 1000 de titulari – companii private și cu capital de stat, municipalități, administrații publice și alte entități – care dețin cumulat cel puțin 1 MW.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Transelectrica, care a acordat majoritatea ATR-urilor, este condusă de un ex-consilier județean PSD din Buzău, Ștefăniță Munteanu.  Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie „Aceste avize tehnice de racordare valabile corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW - de aproape zece ori puterea actuală necesară - disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”, explică Guvernul. „A fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă ~ 72 000 MW capacitate aprobată.  Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023, 105 firme în perioada 2010-2019, 100 înainte de anul 2010 și 59 după anul 2024. Din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero, și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, 78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Analizate din punctul de vedere al capitalului social, peste jumătate din companii, respectiv 387, aveau capital social mai mic de 10.000 de lei, dintre care 318 firme aveau capital social sub 1.000 de lei. Doar 14%, adică 101 firme, aveau capital social între 100.000 de lei și 1 milion de lei”, arată comunicatul Guvernului.  La o simplă cercetarea acestei liste, realizată de DeFapt.ro, se poate constata că pe ea apar multe firme cu zero cifră de afaceri, zero sau un angajat și cu pierderi substanțiale. De exemplu, Electric Spot SRL are un ATR de la Transelectrica, acordat în iunie 2024, pentru o capacitate de 203 MW. Pe site-ul listafirme.ro, această companie are date din 2023, zero salariați și zero cifră de afaceri în 2023 și 2024, pierderi de circa 500.000 lei. Prowind Windfarm Viisoare, ATR pentru peste 50 MW, din 2009 are cifra de afaceri zero, abia în 2024 a avut un angajat, avea, în 2024, datorii totale de aproape 75 de milioane de lei și pierderi de 2,3 milioane de lei. Omega Eolian Project din Buzau a primit ATR pentru peste 90 MW. Cifră de afaceri zero, număr de angajați zero - din 2012 în 2024. În 2024, cumulase datorii de aproape 1,5 milioane de lei.  Photovoltaic Energy Plant are un ATR de peste 118 MW. Pe site-ul lisafirme.ro figurează cu date din 2023, cu un angajat, zero cifră de afaceri, datorii (2024) - 825.000 lei și pierderi (2024) de 42.628 de lei.  

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură
Politică

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură

Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, întrucât demiterea se poate realiza doar prin moțiune de cenzură, susține deputatul USR Alexandru Dimitriu. El îl contrazice pe fostul ministru al Justiției din regimul Dragnea, Tudorel Toader.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune „Guvernul NU este demis automat la 45 de zile după retragerea PSD de la guvernare. Este doar un narativ fals, împins de pesedişti. O încercare disperată de a manipula realitatea. Dar, pentru a da greutate acestei poveşti, îl scot în faţă pe fostul ministru al Justiţiei din era lui Dragnea. Problema lor reală este alta: ştiu foarte bine că nu au voturile necesare pentru a dărâma Guvernul Bolojan, din care face parte şi USR. Așa că aleg varianta clasică: creează realități paralele.   Realitatea juridică este însă simplă și clară: Constituția României spune explicit, la art. 113, că Guvernul poate fi demis doar prin moțiune de cenzură, votată de majoritatea Parlamentului.   Art. 85 nu are nicio legătură cu demiterea Guvernului. El reglementează strict numirea și revocarea miniștrilor, în caz de remaniere sau de vacanță a funcției.   Restul? Propagandă”, a arătat Dimitriu.  „Câtă vreme n-ai încrederea Parlamentului, votul Parlamentului, puterile Guvernului nu sunt depline, rămâne un guvern cu puteri, capacitate juridică restrânsă. Interimat în 45 de zile, dar după 45 poate să schimbe interimarii și să mai rămână o perioadă, un ciclu din acesta.   Un guvern care e responsabil, cu loialitate față de Constituție, cum se spune, valori constituționale, nu rămâne cu capacitate restrânsă. Poate premierul foarte bine să-și constituie o majoritate nu neapărat guvernamentală, o majoritate parlamentară care să-l susțină, să-i dea un vot de încredere ca și guvern minoritar”, a susținut Tudorel Toader, citat de TVR Info. 

Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani
Politică

Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, nu a avut nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani, arată datele de pe site-ul Legislativului de la Strasbourg. Pentru comparație, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a avut circa 20 de luări de cuvânt doar într-un an. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Claudiu Manda este secretar general al PSD și soț al primarului Craiovei, Olguța Vasilescu.  Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Manda nu a fost nici raportor al vreunui raport final - activitatea considerată a fi cea mai importantă. Siegfried Mureșan a avut de opt ori calitatea de raportor doar în această legislatură.  Claudiu Manda nu a avut nici o întrebare adresată Executivului european.  Într-un CV de pe site-ul Camerei Deputaților, se menționează că acesta ar ști limba engleză.  În precedenta legislatură, soțul Olguței Vasilescu a figurat pe locul II în clasamentul chiulangiilor. El a lipsit la mai mult de jumătate din voturile din plenul Parlamentului European, arăta Politico. „În ceea ce privește absențele de la vot, europarlamentarul social-democrat român Claudiu Manda s-a clasat pe locul al doilea, lipsind 43,6% din voturile din plen. Manda, la rândul său, a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție în 2021, până când judecătorii au respins cauza în această primăvară. El a refuzat să comenteze”, a scris Politico.  Pe locul I se afla însă un europarlamentar grec aflat în închisoare. 

Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR
Politică

Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR, indiferent dacă solicitarea vine de la PSD sau PNL. El a sugerat că nu crede că parlamentarii AUR vor vota un guvern sau altul fără aprobarea conducerii partidului lor. Citește și: Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR „În situaţia ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine şi vor spune că vrem un guvern minoritar cu susţinerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”, a spus șeful statului.  Despre faptul că PNL deja a început negocieri cu o parte dintre parlamentarii opoziţie, inclusiv cu cei de la AUR, Nicuşor Dan a spus: ”AUR are multe defecte, dar este totuşi un partid. Nu îmi închipui că, într-o situaţie de vot în Parlament, parlamentarii AUR nu vor respecta consemnul partidului”.   El a reiterat că îşi menţine decizia de a nu desemna un premier din partea unei eventuale coaliţii PSD-AUR, PNL-AUR sau un premier PNL susţinut în Parlament de AUR. Șeful statului a mai anunțat că va avea o discuţie tehnică, luni, la Palatul Cotroceni, cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu reprezentanţii pe SAFE şi pe PNRR."Cred că este extrem de puţin probabil ca această solicitare să ajungă la mine", a adăugat Nicuşor Dan.

Fritz spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise”
Politică

Fritz spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise”

Președintele USR, Dominic Fritz, spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise”, a afirmat el la Radio România Actualități. Citește și: Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară Fritz spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise” „Cât timp nu se votează o moțiune de cenzură, atâta timp, încă o dată, strict formal și la PSD și la USR, cred că ușile sunt deschise, să zicem așa. Adică, dacă PSD vede că au făcut un pas iresponsabil și vor să se întoarcă în acest guvern, nu pot să zic că o să îi primim cu brațele deschise, dar pot să zic că din responsabilitate pentru România, bineînţeles că putem să reașezăm lucrurile, dar bineînţeles cu Ilie Bolojan premier și de aceea acest vot, pe care l-au făcut, intern, cred că i-au manevrat într-o fundătură foarte dificilă și din păcate nu doar pe ei ca partid, ci pe toată România. Și cealaltă variantă, bineînțeles, și la asta lucrăm acum, este varianta unui guvern minoritar în care, totuși, găsim susținere pentru o formulă PNL, USR, UDMR și minoritățile, unde ar mai fi cam 50, un pic peste 50 de voturi în Parlament de care ar fi nevoie pentru a susțin un astfel de guvern minoritar”, a spus Fritz.  „Românii au simțit faptul că au crescut prețurile în urma unei politici în care domnul Ciolacu a aruncat cu banii ca și cum îi are, dar nu au existat acești bani pe care i-a aruncat”, a mai spus el. 

Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară
Politică

Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară

Sec, premierul Ilie Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară: „se referă la un lucru care e pe înţelesul oamenilor”. Premierul a spus că nu regretă folosirea acestui termen.  Citește și: PSD contratacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni PSD a amenințat că va depune plângere la parchet pentru instigare la ură după ce expresia folosită de premier s-a viralizat în mediul on-line. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani și șoareci care îți rod din alimente.  Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”, a afirmat Ilie Bolojan.  Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară „Nu regret, pentru că acest exemplu se referă la un lucru care e pe înţelesul oamenilor. În condiţiile în care ai nişte bunuri perisabile sau consumabile într-o cămară, pe care le-ai muncit din greu şi ţi se distrug, îţi dai seama că oricât ai duce în cămara aia, familia ta nu are acele beneficii. Trebuie înţeles că o ţară, o comunitate, o familie nu poate cheltui mult timp, mai mult decât îşi poate permite. Şi atunci, ca să avem un stat pentru cetăţeni şi nu cetăţeni pentru un stat, înseamnă că trebuie să le luăm sub formă de impozite cât mai puţin posibil, trebuie să reducem cheltuielile de funcţionare la maximum, ca să ne rămână nişte resurse să întoarcem în serviciile publice”, a spus premierul la Europa FM.  „Putem face asta, dacă avem o administraţie eficientă, deci dacă oamenii care sunt în plus nu mai sunt acolo, dacă nu ne batem joc de banii publici, dacă administrăm lucrurile corect, transparent. Asta e singura soluţie. Nu se poate altfel”, a mai arătat el. Şeful Executivului a mai spus că era un exemplu metaforic şi nu a vrut să dea un exemplu, arătând că ”devalizarea bugetului public este asemănătoare cu exemplul pe care l-a dat”.

PSD contraatacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni
Politică

PSD contraatacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni

PSD contraatacă prin Antena 3: guvernul Bolojan este acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni printr-o procedură denumită  Accelerated Book Building (ABB). Postul controlat de Dan Voiculescu a prezentat documente interne ale Guvernului care sugerau această posibilitate.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II PSD contraatacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni „Într-un document semnat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, datat 15.04.2026, sunt solicitate informații de la Ministerul Transporturilor și de la directorul Aeroportului Internațional Henri Coandă. Documentul menționează: «în contextul unei pregătiri cu un potențial investitor, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vă adresăm rugămintea de a ne sprijini în obținerea unor informații oficiale de la Aeroportul Internațional Henri Coandă»”, arată Antena 3.  În document se cer: statistici aferente ultimilor 10 ani, data achiziției pasarelelor de îmbarcare, data celei mai recente intervenții majore sau lucrări de reabilitare a pistei, situația actuală privind eventuale neconformități, un program săptămânal reprezentativ de operare, situațiile financiare pentru anul 2025, precum și programul de investiții. Azi, Radu Oprea (PSD), care a condus Secretariatul General al Guvernului, a criticat chiar și listarea la bursă a unor pachete minoritare de la companii de stat. „Un alt argument invocat este că listarea ar pune capăt sinecurilor și ar introduce buna guvernanță. Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative. Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță — ea există deja. În schimb, statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu. În cazul acestor companii, decizia de listare suplimentară este fără logică economică”, a scris acesta pe Facebook.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră