joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

372 articole
Mediu

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului

Programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 finanţează, pentru prima oară, şi stocarea curentului electric care este produs în gospodărie, prin acumulatori, anunță ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului „Noutatea programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 este legată de faptul că pentru prima oară finanţăm şi stocarea. Cu alte cuvinte, curentul pe care îl producem în timpul zilei îl putem consuma în propria gospodărie noaptea, folosind acumulatori de minim 5 kilowaţi, pe care îi finanţăm tot cu 90%, aşa cum finanţăm şi panourile fotovoltaice", a afirmat Fechet după şedinţa de guvern, întrebat în legătură cu acest program. El a menţionat că această decizie a fost luată ca urmare a faptului că „un număr însemnat de prosumatori se trezeau că erau decuplaţi de la reţea în mijlocul zilei". "Acest lucru bineînţeles că nu pot decât să-l dezaprob, însă e o chestiune tehnică în legătură cu care nu avem mare lucru de făcut şi, din acest motiv, am decis şi finanţarea bateriilor. În măsura în care vom constata că ne atingem scopul acestui program, am discutat deja cu preşedintele AFM ca în viitor să avem o sesiune dedicată pentru finanţarea acumulatorilor, a acelor prosumatori care, fie prin intermediul programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice, fie din buget propriu şi-au instalat panouri pe casă, dar nu şi acumulatori. Aş mai sublinia faptul că asta presupune o modificare semnificativă a instalaţiei, pentru că inclusiv toate celelalte componente ale acestor echipamente trebuie adaptate în sensul în care să susţină şi baterii, lucruri care nu se întâmplă în toate situaţiile", a explicat ministrul.

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului Foto: Facebook
Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace (sursa: zf.ro)
Mediu

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace. Activiştii Greenpeace România solicită Tribunalului Bucureşti "suspendarea imediată" a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep şi susţine că Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a eliberat acordul de mediu prin încălcarea gravă a dispoziţiilor legale şi a procedurilor asociate. Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace "În timp ce OMV Petrom şi Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranţă le vom simţi impactul" a declarat, într-un comunicat de presă, Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă şi precipitaţii însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze şi mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să ameninţe biodiversitatea marină şi să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri şi evenimente publice de informare a comunităţii locale, proteste şi acţiuni în instanţă şi vom trage la răspundere toate autorităţile şi companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră", a adăugat acesta. Ce invocă Greenpeace? Potrivit sursei citate, pe lista încălcărilor legale în privinţa proiectului Neptun Deep se află: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente şi bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversităţii şi corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective şi privarea publicului de studii/informaţii relevante (testele de ecotoxicitate şi rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; impactul asupra biodiversităţii marine nu a fost evaluat corespunzător. Protecția mediului În viziunea Greenpeace România, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei. "Afirmaţia falsă că "amprenta de carbon a proiectului este zero" a indus în eroare autorităţile şi publicul, influenţând negativ modul în care reprezentanţii APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO2‚ durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2. Numeroase studii esenţiale au fost omise sub pretextul confidenţialităţii, împiedicând o dezbatere informată, iar moderarea dezbaterii publice de către un reprezentant OMV Petrom a compromis imparţialitatea, a generat un potenţial conflict de interese în favoarea proiectului. De asemenea, excluderea scenariilor nefavorabile în evaluarea riscurilor subestimează pericolele reale pentru mediul marin. Mai mult, lipsesc măsuri de protecţie pentru speciile pe cale de dispariţie, dar şi informaţii care să ne ajute să înţelegem modul în care impactul cumulativ al zgomotului ar putea afecta habitatele marine şi biodiversitatea, în special delfinii", notează sursa citată. Mai multe companii, în instanță Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, care a strâns peste 37.000 de semnături.

Planeta se încinge: recorduri termice globale (sursa: Facebook/Copernicus ECMWF)
Mediu

Planeta se încinge: recorduri termice globale

Planeta se încinge: recorduri termice globale. Pentru al doilea an consecutiv, temperatura medie la nivel mondial în luna august a atins niveluri de căldură istorice, potrivit datelor preliminare publice ale observatorului european Copernicus. Planeta se încinge: recorduri termice globale Temperatura globală medie pentru luna august 2024 înregistrată de Copernicus nu este cunoscută încă, dar este deja stabilit că va fi la nivelul record pentru o lună august care a fost măsurată în 2023 la 16,82°C, depăşind semnificativ toate înregistrările, conform instrumentului online Climate Pulse al programului Copernicus. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Prin urmare, august 2024 continuă o serie aproape întreruptă de 15 luni în care temperaturile medii globale au atins o căldură istorică, sinonimă cu valuri de caniculă, secete şi furtuni întărite de evaporarea suplimentară din oceane. Australia, Japonia, mai multe provincii din China şi chiar Svalbard, un arhipelag norvegian situat în Arctica, au cunoscut cea mai fierbinte lună august, potrivit diferitelor organizaţii meteorologice locale. Recorduri doborâte Din iunie 2023 până în iunie 2024, în fiecare lună în lume a fost doborât recordul de temperaturi pentru o lună echivalentă, conform datelor furnizate de Copernicus, pentru care această serie a fost întreruptă în iulie 2024, când s-a înregistrat foarte puţin mai rece (16,91° C) decât în iulie 2023, un record absolut. Pentru observatorul american NOAA (Agenţia americană de Observaţie Oceanică şi Atmosferică), în schimb, iulie 2024 a stabilit un nou record lunar mondial absolut şi această serie de temperaturi extraordinare continuă, sub efectul încălzirii climatice cauzate de activităţile umane, accentuată anul trecut de fenomenul ciclic El Nińo. În orice caz, anul 2023 a fost cel mai fierbinte măsurat vreodată de diferitele institute de observare a climei, ale căror date complete datează din secolul al XIX-lea. Dar această căldură este fără nicio îndoială fără precedent de cel puţin 120.000 de ani, conform reconstituirii climei stabilite de paleoclimatologie. Acum este "din ce în ce mai probabil" ca 2024 să fie cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, a indicat deja Copernicus la începutul lunii august. Potrivit observatorului european, 2023 s-a încheiat cu o temperatură medie de 1,48°C peste clima epocii preindustriale, flirtând pentru prima dată într-un an calendaristic cu cea mai ambiţioasă limită a acordului de la Paris

India, lider la poluarea cu plastic (sursa: uts.edu.au)
Mediu

India, lider la poluarea cu plastic

India, lider la poluarea cu plastic. India este cel mai mare poluator cu plastic din lume, conform unui inventar la nivel mondial dedicat acestei probleme, publicat miercuri de o echipă de cercetători, care evidenţiază pericolele recurgerii frecvente la incinerarea necontrolată a acestor deşeuri. India, lider la poluarea cu plastic Autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature, cercetători de la Universitatea din Leeds, Anglia, au calculat că 52,1 milioane de tone de plastic au fost aruncate în mediul înconjurător în 2020. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma India este cel mai mare poluator, cu 9,3 milioane de tone de plastic, aproape o cincime din totalul la nivel mondial, ceea ce reflectă populaţia sa mare, dar şi faptul că majoritatea deşeurilor nu sunt colectate. Aceste deşeuri necolectate sunt, de asemenea, principala sursă de poluare cu plastic în ţările din sud, potrivit studiului. India este urmată de Nigeria (3,5 milioane de tone) şi Indonezia (3,4 milioane de tone). China, locul patru China (2,8 milioane de tone), considerată cel mai mare poluator în cadrul evaluărilor anterioare, ocupă locul patru în acest studiu. Acest lucru "reflectă utilizarea de către noi a datelor care sunt mai bine actualizate şi care arată progrese substanţiale în adoptarea incinerării deşeurilor şi a îngropării lor controlate", au salutat autorii studiului referindu-se la China. Cercetătorii au utilizat instrumente de inteligenţă artificială pentru a modela managementul deşeurilor în peste 50.000 de municipalităţi. Combaterea poluării cu plastic Ei speră că aceste concluzii - care completează alte evaluări uneori contradictorii din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) sau a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) - vor alimenta discuţiile liderilor de la Busan (Coreea de Sud) la sfârşitul anului, cu scopul de a pune bazele unui prim tratat global pentru combaterea poluării cu plastic. "În trecut, factorii de decizie politică au întâmpinat dificultăţi în abordarea acestei probleme, în parte din cauza lipsei de date de bună calitate", a declarat Ed Cook, unul dintre autorii studiului. El şi-a exprimat speranţa că acest studiu le va permite "să aloce resurse, care sunt rare, pentru a aborda eficient poluarea cu plastic". Potrivit cercetătorilor, aproximativ 30 de milioane de tone de plastic (57% din totalul aruncat în mediul înconjurător) au fost arse necontrolat în 2020. Astfel de incinerări necontrolate - în gospodării, pe spaţiul public sau în gropile de gunoi ilegale - pot avea consecinţe periculoase. "A da foc plasticului poate da impresia că acesta 'dispare', însă arderea lui în aer liber poate provoca daune substanţiale sănătăţii umane - inclusiv anomalii congenitale, de neurodezvoltare sau de reproducere - şi o dispersie mult mai mare a poluării mediului", a subliniat Costas Velis, autorul principal al studiului.

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre: conform Administrației Naționale "Apele Române", râurile Bahlui și Miletin au secat pe anumite sectoare. Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre În ceea ce privește râul Bahlui, este vorba despre stația hidrometrică Podu Iloaiei, iar dacă ne referim la râul Miletin, despre stația hidrometrică Șipote din spațiul hidrografic Prut-Bârlad. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, Administrația face apel la "folosirea rațională a apei" în condițiile în care debitul Dunării este în scădere și unele râuri au secat. Mai mult, sute de localități sunt afectate de scăderea rezervelor și furnizează apă doar în anumite intervale orare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte. Comisarii de la Protecția Consumatorilor Iași au început controalele care vizează Sistemul de Garanție Returnare (SGR) la operatorii economici. Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte În acest sens, reprezentanții ANPC din Iași au înregistrat un număr de 25 de reclamații, în urma cărora au fost efectuate verificări în teren, la mai multe supermarketuri. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Astfel, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către reprezentanții Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Iași, au fost descoperite și nereguli. Au fost aplicate 27 de sancțiuni: 26 de avertismente și o amendă în cuantum de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare)

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare). Administratorul Sistemului de Garanție-Returnare a deschis în comuna Almăj (județul Dolj) cel de-al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Centrul din proximitatea orașului Craiova va gestiona și procesa ambalajele de băuturi colectate de la comercianți și va deservi, în principal, zona de sud a țării. RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) Amplasat în incinta parcului industrial Global Vision, noul centru RetuRO integrează echipamente pentru asigurarea unui proces eficient de sortare și numărare pentru toate tipurile de ambalaje incluse în SGR. Cu o suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați, centrul din județul Dolj are o capacitate anuală de numărare de aproximativ 280 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de peste 820 de milioane de ambalaje SGR. "Suntem la mai bine de opt luni de la implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România. Extinderea continuă a infrastructurii noastre este esențială pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale sistemului și creșterea ratelor de reciclare. Până la sfârșitul acestui an planificăm deschiderea altor patru noi centre: în Prahova, Suceava, Oradea și Constanța. Selecția zonelor în care operăm prin intermediul centrelor regionale vizează o acoperire strategică a întregii țări, precum și accesul la infrastructura esențială a SGR", a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO, la inaugurarea centrului. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Gemma Webb, CEO al RetuRO, la inaugurarea centrului din Almăj (sursa: RetuRO SGR) 1,3 miliarde de ambalaje returnate Deschiderea centrului RetuRO din Dolj va crea 120 de locuri de muncă verzi pe plan local. În luna iulie a.c., conform raportării preliminare, consumatorii au returnat 470 de milioane de ambalaje SGR, cu 35% mai mult comparativ cu luna iunie. Per total, 3,5 miliarde de ambalaje SGR au fost puse pe piață de către producători în primele opt luni de funcționare a programului, dintre care peste 1,3 de miliarde au fost returnate de consumatori. 75.000 tone de materiale, reprezentând aproximativ 83% din cantitatea de ambalaje colectată, au fost direcționate către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex.

Copiii, în pericol pe litoralul românesc (sursa: defapt.ro)
Mediu

Copiii, în pericol pe litoralul românesc

Copiii, în pericol pe litoralul românesc. Este un avertisment pe care-l dau medicii pediatri din Constanța. Copiii, în pericol pe litoralul românesc După câteva zile de plajă la Mamaia, Marius, un copilaș de trei ani venit cu părinții la mare, s-a trezit în miezul nopții cu o evidentă stare de rău. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei După câteva episoade de vomă și scaun moale, copilul a adormit, cu greu, spre dimineață. A doua zi, la vizita la pediatru, s-a dovedit că Marius nu era o excepție. "Am cabinetul plin de astfel de cazuri vara aceasta. Cel mai probabil, motivul sunt bacteriile din apa mării. Care este împuțită, ăsta e adevărul. Mulți își fac nevoie în apă, toalete publice nu prea există, nici măcar cu plată. Din punctul meu de vedere, bebelușii și copiii până în patru ani nu ar trebui lăsați să intre în apă, sistemul lor imunitar nu este pregătit să facă față condițiilor din apa românească a Mării Negre", a spus medicul, care a preferat să nu-i fie pomenit numele.

Avertizare meteo, vijelii grindină, averse torențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Avertizare meteo: vijelii, grindină, averse torențiale

Avertizare meteo: vijelii, grindină, averse torențiale. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare Cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată pentru patru judeţe şi o atenţionare Cod galben pentru nouă judeţe şi municipiul Bucureşti, valabile până la ora 20:00. Avertizare meteo: vijelii, grindină, averse torențiale Potrivit meteorologilor, marţi, de la ora 13:00, până la 20:00, în judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea vor fi intensificări ale vântului, vijelii, cu viteze la rafală de 70-80 km/h, frecvente descărcări electrice, grindină şi averse torenţiale. Cantităţile de apă vor fi de 25-40 l/mp şi izolat de peste 50-60 l/mp. Citește și: Sociologul Pieleanu nu dădea pe la cursurile SNSPA, dar ponta și era plătit, cu complicitatea decanilor de la Facultatea de Științe Politice a Școlii De asemenea, marţi, de la ora 10:00, până la ora 20:00, în cea mai mare parte a Munteniei, sudul şi centrul Moldovei şi în Dobrogea, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii, cu rafale de 50 - 60 km/h şi pe arii restrânse grindină. Cantităţile de apă vor fi de 15 - 25 l/mp şi izolat de peste 30-40 l/mp. Se vor afla sub Cod galben judeţele Vaslui, Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov şi municipiul Bucureşti.

Scumpire masivă a apei pentru gazon (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Scumpire masivă a apei pentru gazon

Scumpire masivă a apei pentru gazon. Un interesant chestionar a fost lansat pe fondul restricțiilor impuse în programul de furnizare a apei în zeci de localități din județul Iași. Scumpire masivă a apei pentru gazon A devenit obișnuință ca rețeaua ApaVital să nu mai facă față consumului crescut pe perioada verii. Citește și: De ce îl protejează premierul Ciolacu pe sociologul Pieleanu, acuzat de hărțuire sexuală: instituțiile pesedizate au pompat sute de mii de euro în firmele acestuia Pe fondul consumului ridicat pe perioada verii, în mai multe localități din județ apa este furnizată timp de câteva ore pe zi, unele sate având doar două ore apă la robinete. În unele localități, acest program este impus până pe 31 iulie, dar pentru cele mai multe restricțiile vor rămâne în vigoare până la sfârșitul verii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții Foto: Facebook
Mediu

PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții

Un grup de parlamentari PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții: “Consiliul Științific Consultativ pentru Climă“. Principalul inițiator este Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și senator PNL, acum ales europarlamentar, dar proiectul său este semnat și de un deputat PSD și de unul de la PNL. Citește și: Cozi ca pe vremea lui Ceaușescu pentru casele promise de George Simion: sute de cetățeni s-au înghesuit la sediul AUR pentru a se înscrie pe listele de așteptare PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții Consiliul urmează să fie format din 15 persoane și va fi înființat de Administrația Națională de Meteorologie. Legea nu precizează clar cum va fi finanțat consiliul, ce indemnizații vor primi cei 15 membri și care va fi impactul buegetar. Consiliul va oferi „îndrumare științifică pentru elaborarea politicilor și va spori transparența în stabilirea obiectivelor şi a țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că înființarea acestui consiliu “va oferi o bază solidă pentru îndrumare științifică pentru elaborarea politicilor“. „Schimbările climatice afectează deja România atât din perspectiva calității vieții, instabilității serviciilor economice şi sociale, cât și din perspectiva desfășurării activităților sectoriale - agricultură, silvicultură, pescuit, industrie, energie, transport, construcții, turism etc.”, se mai arată în expunerea de motive.

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise (sursa: Facebook/Andreea)
Mediu

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise. Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor de băuturi a devenit o glumă la nici un an de la inaugurare. RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise Utilizatorii sistemului sunt din ce în ce mai frustrați. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Iată o scurtă relatare a Andreei. "Mers în punctul A prin soare pentru retur sticle. Aflat că aparatul nu funcționează. Traversat străzi. Mers în punctul B pentru retur sticle. Coadă formată din 3 persoane. Decent, îmi zic. Cot în cot cu mine, 2 persoane strângători de sticle. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Urmează elementul-surpriza: persoana 1 scoate din mașină 2 saci 120 l de sticle. Oftat pe mai multe voci. Aparatul se umple. Chemat personalul. Cât durează un minut pe caniculă? Dar o oră? Rândul persoanei 2 la aparat. Aparatul nu mai dă cupon. Chemat personalul. Un maldăr de sticle și niciun strop de apă să beau, îmi zic. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Coadă mare după mine. Sunt atât de aproape! Strângătorul de sticle îmi cere iar sacul. Nu! Rândul persoanei 3. Și... Și iată-ma la umbra palidă a aparatului! Strângătorii de sticle sunt tot lângă mine. Vreau spațiu, cer răstit. Un sfert de sticle nu sunt acceptate. Sustenabil din părți. Cuponul meu are valoarea unei sticle de apă. Jur că nu mai vreau în hora asta, dar mi-e sete." Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Mica relatare a unei persoane care a încercat să returneze ambalaje la RetURO (sursa: Facebook) Dubă cu 40 de saci de 120 de litri de ambalaje Postarea a primit multe comentarii pe același ton. Iată unul relevant: "Andreea, nu știu dacă te consolează, dar merg la punctul de colectare unde sunt doua aparate , primul ocupat de un domn care avea efectiv o duba de ambalaje , cel putin 40 de saci de 120 l de doze plus câteva lazi de sticle , aparatul doi 7-8 persoane , îmi vine rândul dupa 50 de minute pe ceas , fac câteva cumpărături, aproximativ o ora , la iesire cetățeni cu duba inca îndeasă ambalaje în aparat, frumos mod de a-ți petrece o parte din duminica.".

RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului. În imagine, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Gemma Webb, CEO al RetuRO SGR SA (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Mediu

RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului

RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului. Compania căreia statul român i-a acordat monopol să ia banii pe ambalaje tuturor cetățenilor care cumpără băuturi este total lipsită de transparență. RetuRO SGR are monopol de la stat DeFapt.ro i-a adresat companiei Returo SGR SA mai multe întrebări pentru a prezenta publicului activitatea companiei. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Argumentul principal pentru a cere informații de la RetuRO SGR SA este că această companie prestează un serviciu de interes public. Mai mult, această companie a primit de la statul român dreptul să presteze acest serviciu (după cum arată Hotărârea de Guvern 1.074 din 2021), are monopol și, deci, nu concurează cu nimeni pe piață. Cu atât mai relevant pentru interesul public, statul român, prin Ministerul Mediului, deține 20% din companie. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Nu în ultimul rând, există o stare de nemulțumire evidentă în societate în legătură cu felul în care RetuRO SGR își derulează activitatea. Întrebările DeFapt.ro Iată lista întrebărilor adresate de către DeFapt.ro companiei RetuRO SGR: Vă rog să-mi furnizați lista tuturor RVM-urilor (automate de colectare a ambalajelor - n.r.) din România, fiecare cu adresa la care funcționează. Vă rog să-mi furnizați și lista tuturor operatorilor manuali din România care colectează ambalaje, de asemenea cu adresele la care aceștia funcționează. Vă rog să-mi comunicați câți bani sunt în acest moment în conturile RetuRO SGR. Vă rog să-mi comunicați care este suma totală încasată de RetuRO SGR de la producători, de la începutul programului de garanție-returnare și până în prezent. Vă rog să-mi comunicați care este suma totală distribuită de RetuRO SGR către comercianți, de la începutul programului de garanție-returnare până în prezent. Vă rog să-mi comunicați în ce au constat cheltuielile RetuRO SGR, defalcat pe activități (salarii, investiții etc.) de la începutul programului de returnare-garanție până în prezent. Vă rog să-mi comunicați care au fost investițiile făcute de RetuRO SGR de la începutul programului de returnare-garanție până în prezent. Vă rog să-mi comunicați care este numărul de angajați al RetuRO SGR în prezent. Vă rog să-mi comunicați care sunt companiile cu care RetuRO SGR are contracte încheiate, altele decât comercianții și producătorii. Vă rog să-mi comunicați care este valoarea taxelor de administrare încasate de Returo SGR de la începutul programului de returnare-garanție până în prezent. RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului Și iată răspunsul Returo SGR la întrebările de mai sus: "În primul rând, dorim să precizăm că RetuRO nu intră sub incidența legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. RetuRO SGR este o companie înființată de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public, care administrează Sistemul de Garanție-Returnare. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Astfel, toate informațiile care fac referire la relațiile contractuale și comerciale derulate de RetuRO în raport cu alte entități sau care privesc situația financiară curentă a companiei RetuRO SGR – date cu privire la lichidități existente, cheltuieli, investiții, taxe etc. - nu reprezintă informații de interes public. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari RetuRO își îndeplinește toate obligațiile de raportare și afișare, stipulate în HG 1074/2021 astfel: pe pagina proprie de internet a cantității de ambalaje SGR puse pe piață și, respectiv, recuperate (în număr de unități și în kg, pentru fiecare tip de material: plastic, metal, sticlă, până la data de 15 a lunii următoare celei de referință; raportarea pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în maximum 25 de zile după trimestrul de referință). Totodată, administratorul SGR raportează trimestrial autorității publice centrale pentru protecția mediului gradul și modalitatea de ducere la îndeplinire a obligațiilor ce decurg din HG 1074, inclusiv în ce privește încredințarea spre reciclare, și va furniza orice alte informații solicitate în scris de autoritățile competente în legătură cu funcționarea sistemului de garanție-returnare. Subliniem că Metodologia raportărilor prevăzute anterior este stabilită prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului. În acest moment, la nivel național sunt operaționale aproximativ 4.000 de automate de colectare a ambalajelor SGR (RVM-uri), iar peste 550 de angajați și colaboratori își desfășoară activitatea în cadrul RetuRO.". Răspunsul RetuRO SGR pentru DeFapt.ro (sursa: RetuRO SGR)

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor (sursa: Inquam Photos/Cătălin Urdoi)
Mediu

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce "extragerea" animalelor pentru trofee a fost sistată în România. Cum au scăpat de împușcare 552 de urși Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor. Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de "intervenții" pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor "în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic". Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice. Mai mult, ordinul aproba "comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate", dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee. Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători. În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante. În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore. "Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune", a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului. SUAS nu a fost niciodată înființat. Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă. Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși. Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor. Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare. Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor. În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure. Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor: "Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.". În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană. În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni "ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE". La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România. În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane. Atacurile, creștere de 30 de ori În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016. În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016. A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor. Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269. În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan. Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare. În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor. Peste 20 de apeluri la 112 zilnic Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă "gestionarea corectă a populaţiei de urs". Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului. La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare. În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023). La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.

Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate

Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate. La Țuțora (județul Iași) mai ajunge doar jumătate din cantitatea de PET-uri și sticle adusă la începutul anului. Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate Iar unele comune adună încă și mai puțin. Avantajul tuturor, însă, este că au dispărut sticlele din plastic aruncate peste tot. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică În ultimele luni, de când a fost introdus sistemul returnare-garanție cu 50 de bani/recipientul din plastic/sticlă/metal, în comună a scăzut cantitatea acestei categorii de reciclabile la 10-15%. Asta, în condițiile în care prin programele UE România s-a angajat la un grad de reciclare de 50% în câțiva ani. Dar sunt și avantaje. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră