joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

372 articole
Mediu

Nici turbinele eoliene din mare nu mai sunt ecologice: eliberează substanțe toxice în apă

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului. Parcurile eoliene offshore ar putea elibera în mare peste 200 de substanţe chimice, dintre care multe sunt toxice sau chiar cancerigene, potrivit unui studiu. Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului Cercetarea a fost realizată de Agenţia germană maritimă şi hidrografică (BSH), în colaborare cu instituții din Franța și Belgia, și a fost publicată în revista Marine Pollution Bulletin. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Studiul nu a stabilit încă volumul de substanțe eliberat efectiv, dar a identificat 228 de substanțe potențial eliberate de parcurile eoliene offshore, dintre care 62 sunt considerate deosebit de relevante pentru mediul înconjurător. Lista include substanțe catalogate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) ca fiind toxice, persistente în mediu, cu efecte hormonale sau cancerigene. Unele dintre acestea au capacitatea de a se acumula în lanțul trofic, crescând riscurile pentru ecosisteme și sănătatea umană. Sursele emisiilor chimice Cercetătorii au constatat că 70% dintre substanțele chimice provin din sistemele de protecție împotriva coroziunii, iar 10% provin din uleiuri și lubrifianți. Restul emisiilor sunt generate de agenți de răcire și substanțe folosite la stingerea incendiilor. Soluții propuse pentru reducerea poluării O posibilă metodă de monitorizare ar fi măsurarea concentrațiilor substanțelor înainte de construcție și pe parcursul funcționării parcurilor eoliene offshore, susține BSH. Studiul sugerează că anumite emisii ar putea fi reduse prin utilizarea de sisteme alternative de protecție anticorozivă, adoptarea de sisteme de răcire închise, folosirea de materiale biodegradabile în exploatare. Lipsa unor standarde internaționale clare „Cu toate acestea, lipsesc standardele specifice industriei, cum ar fi cele existente în transportul maritim”, a declarat BSH într-un comunicat emis la Hamburg. În Germania, legislația obligă deja dezvoltatorii de proiecte să prezinte, încă din faza de planificare, un plan privind emisiile potențiale și metodele de reducere a acestora. Necesitatea unor linii directoare la nivel global Autorii cercetării subliniază importanța unei colaborări interdisciplinare pentru a dezvolta standarde comune la nivel internațional. Ei speră că viitoarele studii vor putea stabili cantitatea reală de substanțe eliberate de parcurile eoliene offshore în mediul marin.

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului (sursa: bsh.de)
RetuRO, proiect-pilot pentru solidaritate urbană (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO lansează un proiect-pilot pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), lansează un proiect-pilot în Capitală pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane. Compartimente speciale pentru PET-uri pe coșurile de gunoi Facilitarea colectării ambalajelor cu garanție în spațiile publice prin montarea pe coșurile de gunoi municipale a unor compartimente speciale în care trecătorii pot lăsa ambalajele SGR - sticle, PET-uri sau doze - pentru a fi preluate ulterior de persoanele care doresc să le returneze și să recupereze valoarea garanției, reprezintă un demers prin care RetuRO își dorește să încurajeze un comportament responsabil în ceea ce privește mediul înconjurător. Noile sisteme instalate oferă posibilitatea cetățenilor aflați în parcuri, zone de promenadă sau alte locuri în care nu există puncte de returnare în imediata apropiere, de a lăsa ambalajele SGR în compartimentele special amenajate, de unde pot fi preluate ulterior într-un mod facil, fără a afecta curățenia din spațiile publice, de către persoanele interesate să recupereze garanția de 50 de bani. Proiectul, inspirat de inițiative deja funcționale în țări precum Țările de Jos și Irlanda, este implementat într-o primă etapă în București, în parcurile Kiseleff și Bazilescu, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1 și Asociația CSR Nest, urmând să fie extins în perioada următoare și în alte sectoare ale Capitalei în colaborare cu autoritățile locale. Un gest simplu, impact real „Inițiativa pe care o lansăm astăzi nu este doar o soluție practică pentru colectarea ambalajelor, ci și o formă de solidaritate exprimată prin gesturi simple, cotidiene. Ea reflectă angajamentul nostru de a răspunde unor nevoi reale din comunitate, de a oferi fiecăruia dintre noi șansa de a contribui, simplu și firesc, la binele comun. Fiecare ambalaj lăsat într-un compartiment special poate deveni un pas conștient către o economie circulară care ține cont de realitățile sociale în care funcționează”, a declarat Anca Marinescu, Corporate Affairs și Communication Manager, RetuRO. „Acest proiect este un exemplu concret despre cum gesturile simple pot genera un impact real. Fiecare sticlă, PET sau doză lăsată într-un compartiment special înseamnă respect pentru cei din jur, grijă față de mediu și implicare în viața comunității. Un oraș curat se clădește prin hărnicie, prezență și solidaritate - iar aceste valori ne ghidează în fiecare decizie pe care o luăm pentru oameni”, a declarat Iulian Hatmanu, Viceprimarului Sectorului 1.  Cum funcționează RetuRO RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR, returnate de către consumatori în 2025

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului în prima jumătate a anului 2025. Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate De la începutul anului, aproximativ 2,4 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 176.000 de tone de ambalaje. În luna iunie au fost colectate peste 506 milioane de ambalaje SGR, reprezentând 75% din cantitatea pusă pe piață. Cu o rată de colectare de aproximativ 79% în primele 6 luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către  o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării. 

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR

Pe baza datelor din raportul RetuRO pentru luna mai 2025, am realizat o analiză comparativă a cantităților de ambalaje colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în orașele din România. Timișoara, în top cu sectoarele Capitalei Aceste localități se remarcă prin volume impresionante de ambalaje returnate, semn că populația este activă în procesul de reciclare, iar infrastructura de colectare funcționează eficient. București domină clasamentul, cu patru din cele șase sectoare în top 5. Timișoara este singurul oraș non-capitală din top, dar cu o performanță remarcabilă, în special la colectarea de metal. În sate, alt peisaj Aceste localități se află la coada clasamentului, cu cantități aproape simbolice raportate.  Toate aceste localități sunt comune mici sau sate, ceea ce explică parțial cantitățile reduse. În unele cazuri, probabil colectarea a fost făcută parțial sau datele nu au fost raportate complet.

Cum colectează RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Care sunt cele mai eficiente județe din punct de vedere al colectării RetuRO SGR

Cum colectează RetuRO SGR pe județe: datele din luna mai 2025 arată diferențe notabile între județe în ceea ce privește implicarea cetățenilor în reciclarea ambalajelor. Potrivit raportului RetuRO, milioane de PET-uri, doze de aluminiu și sticle au fost returnate în toată țara. Totuși, există zone care se remarcă prin performanță, dar și regiuni unde colectarea este încă modestă. Top 5 județe care reciclează cel mai mult Cei mai activi actori ai reciclării sunt județele cu o infrastructură bine dezvoltată, dar și cu o populație numeroasă. Lider absolut rămâne Capitala, urmată de județe mari din vestul și estul țării. București – 31.863.532 bucăți returnate Ilfov – 10.752.425 bucăți Timiș – 9.977.114 bucăți Constanța – 9.356.858 bucăți Cluj – 8.575.612 bucăți Bucureștiul se detașează masiv, cu peste 31 de milioane de ambalaje returnate într-o singură lună, de aproape trei ori mai mult decât următorul clasat. Acest rezultat se datorează atât densității populației, cât și numărului mare de automate de colectare disponibile în supermarketuri. Ilfovul urmează firesc în clasament, fiind strâns legat economic și geografic de Capitală. Timiș și Cluj, centre universitare și industriale, beneficiază de o populație informată și o infrastructură modernă. Constanța, cu un sezon turistic în desfășurare, probabil a înregistrat un plus datorat afluxului de vizitatori. Top 5 județe cu cele mai puține ambalaje colectate La polul opus, găsim județe cu o populație mai redusă sau unde infrastructura de colectare este în dezvoltare. Sălaj – 1.910.741 bucăți Covasna – 2.132.344 bucăți Tulcea – 2.022.752 bucăți Caraș-Severin – 2.460.911 bucăți Mehedinți – 2.552.881 bucăți Aceste județe au strâns de peste zece ori mai puține ambalaje decât Bucureștiul, semn că mai sunt pași importanți de făcut în promovarea reciclării și dezvoltarea rețelelor de returnare. În Sălaj, cu mai puțin de două milioane de ambalaje colectate, se simte nevoia unor campanii educaționale și investiții în infrastructură. Cum colectează RetuRO SGR pe județe Datele relevă o discrepanță semnificativă între regiunile țării. În general, județele din vest, centru și sud, mai urbanizate și mai dezvoltate economic, înregistrează volume mai mari de ambalaje returnate. În schimb, zonele montane, de graniță sau preponderent rurale tind să rămână în urmă. Acest lucru poate avea mai multe explicații: acces limitat la automate de returnare (RVM-uri); nivel de educație ecologică mai redus; populație îmbătrânită sau dispersată; lipsa unor stimulente locale pentru colectare. Rata medie de colectare, peste 80% De la începutul anului, peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 141.000 de tone de ambalaje. În luna mai au fost colectate aproape 438 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 73% din cantitatea pusă pe piață. Astfel, rata medie de colectare în ultimele zece luni a fost de peste 80%, se arată în ultimul raport al RetuRO SGR.  

Salinitate crescută în râul Târnava Mică (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Râul Târnava Mică s-a transformat în saramură din cauza dezastrului de la Praid

Salinitate crescută în râul Târnava Mică. Pentru a doua zi consecutiv, nivelul salinității este în creștere pe râurile din județul Alba, fiind înregistrate depășiri ale valorilor admise pe Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Salinitate crescută în râul Târnava Mică Autoritățile mențin interdicțiile privind utilizarea acestor ape în agricultură și pentru adăparea animalelor. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit Instituției Prefectului Alba, duminică, 15 iunie 2025, valorile clorurilor măsurate au fost următoarele: Târnava Mică (Petrisat): 1.900 mg/l Târnava Mare (Mihalț): 867 mg/l Mureș (Alba Iulia): 403 mg/l Aceste niveluri indică o salinitate ridicată sau chiar înaltă, conform baremelor stabilite: între 500 și 1.000 mg/l este considerată salinitate ridicată, iar peste 1.000 mg/l – salinitate înaltă. Interdicții prelungite pentru adăpare și irigații Fermierii din județul Alba au fost avertizați încă de sâmbătă să nu utilizeze apele din Târnava Mică și Târnava Mare pentru adăparea animalelor sau irigarea terenurilor agricole, după ce s-au înregistrat depășiri semnificative ale salinității. La Blaj, nivelul clorurilor atinsese 1.358 mg/l. Autoritățile mențin interdicțiile, pe fondul rezultatelor recente și al prognozei privind persistența valorilor mari de salinitate. Măsuri pentru reducerea salinității Pentru a reduce concentrația de cloruri din ape și a reveni la valorile normale, autoritățile implementează deversări controlate din lacurile de acumulare Bezid, Zetea și Mihoiești. De asemenea, a fost crescută capacitatea de uzinare a barajelor de pe râurile Sebeș și Cugir, pentru a contribui la diluția naturală a apelor afectate. Alimentarea cu apă potabilă nu este afectată Prefectura Alba a subliniat că, în ciuda problemelor cu salinitatea râurilor, alimentarea populației cu apă potabilă nu este afectată la acest moment. Monitorizarea calității apei continuă zilnic prin colaborarea între instituțiile responsabile.

Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan Foto: Facebook
Mediu

Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Nevăzuți de nimeni

Niște castori - pe care însă nu i-a văzut nimeni - ar fi vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan. Mai multe organizații care se ocupă de refacerea mediului din România arată că nu există nici un castor în zonă și, dacă ar exista, legea permite relocarea sa.  Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Ivan uită de politrucii PSD care conduc Salrom Pe de altă parte, ministrul PSD Bogdan Ivan a evitat orice răspundere a conducerii Salrom: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Dobrea a fost coleg în UNPR cu fostul ministru PSD al Economiei, Florin Spătaru, acum consilier al premierului. Președintele Consiliului de Administrație al Salrom este Nicolae Cîmpeanu, consilier PSD din comuna Berca, Buzău. Cîmpeanu, născut în 1968, are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. El a absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  Ce a susținut ministrul PSD Bogdan Ivan, acum câteva zile, despre faptul că pârâul Corund, care a inundat Salina, nu a fost deviat până acum: „Au fost avertizați să aibă foarte mare grijă la populația de castori din acea zonă (...) Şi vom propune ca Agenţia de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului să emită într-un termen foarte scurt toate avizele și autorizațiile pentru a nu fi blocați de populația de castori”.  Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține Ivan Însă Propark - Fundația pentru Arii Protejate arată că demnitarul PSD minte: „Nu există dovezi sau documente care să indice că o familie de castori ar fi împiedicat vreun proiect de deviere a râului din apropierea Salinei Praid. Propark – Fundația pentru Arii Protejate a elaborat planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 din zona Salinei. În urma activităților de inventariere a biodiversității nu a fost identificată prezența castorului, prin urmare nu au fost propuse măsuri specifice de conservare pentru această specie în zonă”. Mai mult, dacă în zonă erau castori, legea prevede „posibilitatea obținerii rapide de derogări pentru relocare în astfel de situații”.  Și Fundația Conservation Carpathia - care s-a ocupat de castorii de pe Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. arată că la Praid nu sunt castori. „Nu există nicio evidență care să ateste faptul ca acești castori să fi migrat în zona Praid!”, arată această fundație.  Gândul a sugerat că Fundația Conservation Carpathia, preocupată de salvarea castorilor, ar fi contribuit la dezastrul de la Praid.   

Motivele poluării masive din municipiul Iași (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Mediu

Cum a ajuns Iașiul cel mai poluat oraș din România: geografia și clima țin noxele dezvoltării la sol

Motivele poluării masive din municipiul Iași Motivele poluării masive din municipiul Iași Iașiul apare constant în topurile orașelor cu cel mai ridicat nivel de poluare din România. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Locuitorii orașului resimt frecvent un aer greu în orele dimineții, în timp ce praful și smogul devin elemente familiare ale peisajului urban, fiind adesea confundate cu ceața. Dar cât de alarmantă este, de fapt, situația privind calitatea aerului în Iași? Sunt datele privind nivelul de poluare bazate pe măsurători obiective sau există suspiciuni privind acuratețea acestora? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iașiul, cel mai poluat oraș românesc (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Mediu

Cel mai poluat oraș din România nu este Bucureștiul, ci Iașiul, unde aerul este foarte toxic

Iașiul, cel mai poluat oraș românesc din punct de vedere al calității aerului. Iașiul, cel mai poluat oraș românesc Agenția Europeană de Mediu a evaluat nivelul de poluare cu particule PM2.5 în 372 de orașe europene, indicator esențial pentru sănătatea publică. PM2.5 sunt particule fine invizibile, dar extrem de periculoase, responsabile pentru numeroase afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Dintre cele 12 orașe din România incluse în analiză, doar Galațiul a obținut un scor pozitiv, clasându-se pe locul 95, cu o calitate a aerului considerată „acceptabilă”. La polul opus, șase orașe românești au fost plasate în categoria „slabă” a calității aerului, ocupând poziții între 303 și 320: Slatina, Craiova, Cluj-Napoca, București, Ploiești și Iași – ultimul fiind desemnat cel mai poluat oraș din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Hidrocentrala ceaușistă de la Băile Herculane, revitalizată. Activiștii de mediu acuză un dezastru

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane. Ministerul Mediului a emis, marți, acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect cu valoare strategică pentru securitatea energetică a țării. Totuși, activiștii de mediu avertizează asupra acestui proiect. Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane „Undă verde pentru un proiect care aduce România mai aproape de independența energetică”, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Situat în județul Caraș-Severin, pe teritoriul localităților Băile Herculane, Mehadia și Cornereva, proiectul va adăuga o capacitate medie anuală de producție de 40,2 GWh. În plus, barajul de la Cornereva va asigura stocarea a 7,11 milioane metri cubi de apă, echivalentul a 4,15 GWh de energie electrică stocabilă. Un proiect reluat după 45 de ani de la demarare Amenajarea Cerna - Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, lucrările fiind începute în 1980 și întrerupte în anii '90, după atingerea unui stadiu de execuție de aproximativ 80%. „Este timpul să ducem la capăt ceea ce am început acum aproape jumătate de secol”, a declarat Fechet. Evaluările de mediu Potrivit Ministerului Mediului, proiectul a parcurs toate etapele de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația națională și standardele europene. Cele trei studii de specialitate elaborate — Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului — au fost supuse consultării publicului începând cu 2 octombrie 2024. Nu au fost înregistrate solicitări de organizare a unei dezbateri publice, nici observații referitoare la proiect sau la rezultatele studiilor. Două trepte de cădere și o centrală comună la Herculane Amenajarea hidroenergetică este prevăzută cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, cu un punct comun în centrala Herculane. Proiectul este implementat de compania Hidroelectrica, în cadrul unui portofoliu mai larg de investiții care vizează valorificarea resurselor regenerabile din România. Peste 345 de milioane de lei investiți până acum Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că statul român a investit deja peste 345 de milioane de lei în acest proiect. El a subliniat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze toate proiectele hidroenergetice blocate de ani de zile. „După decenii de amânări și procese în serie, nu ne lăsăm intimidați. Mergem până la capăt”, a afirmat Burduja. Peste 700 MW blocați în proiecte începute înainte de 1989 Ministrul Energiei a reiterat angajamentul de a finaliza hidrocentralele abandonate înainte de 1989, menționând că există peste 700 MW în proiecte aflate în stadii avansate de execuție (între 70% și 98%). Pentru acestea, statul a investit deja peste 2 miliarde de euro. „Energia și mediul merg mână-n mână. Deblocarea acestor proiecte este rezultatul unei munci de echipă”, a conchis Burduja. Reacția activiștilor de mediu Potrivit portalului România curată, "După ani de aranjamente cu studii false, am ajuns la prima victimă a Ordonanței Ecocidelor (OUG 175/2022). Este vorba de frumosul râu Belareca, care nu, nu va fi sacrificat pe altarul energiei, nu-i nicio miză energetică aici, ci va fi sacrificat pe altarul aranjamentelor de factură neoceaușistă."  

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat marți, la Constanța, la o acțiune de prelevare de probe din apa Mării Negre. Monitorizarea vine pe fondul poluării generate de accidentul naval din strâmtoarea Kerci și urmărește pregătirea autorităților în cazul unei eventuale contaminări a litoralului românesc. Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc Ministrul a explicat că procesul de monitorizare va dura patru-cinci zile și implică prelevarea de probe din 16-18 puncte diferite din Marea Neagră, inclusiv la adâncimi de 5 și 20 de metri, precum și la 12 mile în larg. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” „Motivul pentru care am venit astăzi la Constanţa este acela de a participa împreună cu colegii mei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral la o misiune de prelevare de probe din Marea Neagră. (…) În contextul accidentului naval, cea mai importantă determinare este legată de conţinutul de hidrocarburi în apa Mării Negre. (…) Trebuie să fim pregătiţi, chiar dacă specialiştii spun că şansele ca unde de poluare să ajungă pe litoralul românesc sunt minime,” a declarat Mircea Fechet. Impact grav în strâmtoarea Kerci Ministrul a detaliat consecințele grave ale accidentului naval din strâmtoarea Kerci, unde, în decembrie 2024, două nave s-au scufundat, eliberând substanțe toxice în apă. „Pe 15 decembrie, în strâmtoarea Kerci a avut loc un accident naval, două vase s-au scufundat. (…) În regiunea Sevastopol, în regiunea Yalta, am constatat (…) mii de păsări moarte, sute de delfini eşuaţi, zeci de kilometri de plajă afectată, poluată cu o substanţă extrem de toxică, extrem de nocivă pentru mediu, un produs sintetic specific fostei Uniuni Sovietice. Situaţia este una extrem de gravă,” a subliniat Fechet. Vizite oficiale în Constanța Vizita ministrului în județul Constanța a inclus o deplasare cu Nava Marina I a Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru prelevare de probe. De asemenea a avut loc o întâlnire cu specialiștii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și o inspecție a lucrărilor de înnisipare la Costinești. Autoritățile, îngrijorate Deși riscul ca undele de poluare să ajungă pe litoralul românesc este considerat minim de specialiști, autoritățile iau măsuri preventive. „Suntem îngrijoraţi (…) În măsura în care am putea avea probleme, trebuie să fim pregătiţi. Sunt mai multe instituţii ce participă la acest proces,” a precizat ministrul.

Alimente în termen, aruncate după sărbători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Alimente în termen, aruncate după sărbători

Alimente în termen, aruncate după sărbători. Între 20 decembrie 2024 și 8 ianuarie 2025, ieșenii au generat o cantitate semnificativă de deșeuri alimentare. Alimente în termen, aruncate după sărbători În sezonul sărbătorilor din 2023-2024 au fost colectate peste 400 de tone de deșeuri alimentare, față de aproximativ 360 de tone în același interval din 2024-2025 (8%-9% din totalul deșeurilor colectate). Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Deșeurile alimentare sunt direcționate către instalația de tratare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din Țuțora. Aici, o parte dintre acestea sunt transformate în compost, iar restul sunt preluate de reciclatori autorizați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

2024, anul record al temperaturilor ridicate (sursa: nasa.gov)
Mediu

2024, anul record al temperaturilor ridicate

2024, anul record al temperaturilor ridicate. Temperatura medie globală din 2024 a atins un nou record, fiind cea mai ridicată de la începutul măsurătorilor în 1880. Potrivit unei analize realizate de NASA, această creștere subliniază ritmul alarmant al schimbărilor climatice și impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra planetei. 2024, anul record al temperaturilor ridicate Conform NASA, temperaturile globale din 2024 au fost cu 1,28°C peste media de referință din perioada 1951-1980. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În comparație cu nivelurile preindustriale (1850-1900), Pământul a fost cu 1,47°C mai cald. Însă acest record a venit după o serii consecutive de alte recorduri. Între iunie 2023 și august 2024, fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Pentru mai bine de jumătate din 2024, temperaturile medii au depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Impactul gazelor cu efect de seră Oamenii de știință atribuie această încălzire accelerată emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care captează căldura în atmosferă. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut de la 278 părți pe milion (ppm) în perioada preindustrială la aproximativ 420 ppm în 2024. În 2022 și 2023, emisiile globale de CO₂ au atins noi recorduri, alimentând încălzirea globală. NASA, un apel pentru acțiune Administratorul NASA, Bill Nelson, a subliniat gravitatea situației: "2024 a fost cel mai cald an din istorie. De la temperaturile record la incendiile de vegetație care amenință regiunile critice, este mai important ca niciodată să înțelegem planeta noastră în schimbare." Urgența climatică Recordurile de temperatură din 2024 evidențiază impactul direct al schimbărilor climatice: Creșterea riscului de dezastre naturale. Incendiile de vegetație și valurile de căldură devin mai frecvente și intense. Schimbările climatice pun în pericol biodiversitatea și habitatele naturale. Fenomenele meteo extreme afectează agricultura, sănătatea publică și infrastructura globală.

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești (sursa: X/sanya)
Mediu

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești. Autoritățile din Crimeea anexată de Rusia avertizează asupra unui dezastru ecologic major pe coastele peninsulei, cauzat de o scurgere masivă de petrol în urma scufundării a două petroliere. Poluare majoră pe coastele Crimeei Pe 15 decembrie 2024, două petroliere s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, între Rusia și Crimeea, în timpul unei furtuni. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Incidentul a provocat o poluare masivă, iar autoritățile se tem că păcura ar putea ajunge în cantități mari pe coastele Crimeei. Serghei Aksionov, liderul rus al Crimeei, a avertizat că situația ar putea deveni comparabilă cu criza ecologică din regiunea Krasnodar, deja afectată. Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești Scurgerea de petrol a avut un impact devastator asupra faunei și mediului marin. Au fost descoperite cetacee moarte. Peste 30 de marsuini din Marea Neagră, o specie pe cale de dispariție, au fost găsiți morți, conform unui ONG din Soci. Autoritățile analizează crearea unui al doilea centru de îngrijire pentru păsările afectate de poluare. Poluarea a ajuns deja pe coastele din Sevastopol, un important oraș-port aflat la aproximativ 250 km de locul dezastrului. Măsurile pentru combaterea poluării Autoritățile ruse și voluntarii desfășoară o campanie masivă de curățare, implicând mii de oameni. Nave mici sunt coordonate pentru a preveni ca păcura să ajungă la țărm. Observațiile din aer sunt folosite pentru a monitoriza extinderea poluării. Ministerul rus al Transporturilor estimează că 26% din cele 9.200 de tone de păcură grea s-au deversat deja în mare. Provocări și îngrijorări Situația din Crimeea evidențiază impactul devastator al accidentelor maritime asupra mediului și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea și gestionarea dezastrului. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în eliminarea completă a poluării. Fauna marină și ecosistemele sunt grav afectate, iar comunitățile locale și coastele Crimeei rămân în pericol pe termen lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră