sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

606 articole
Justiție

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu, fostă judecătoare și președinte de onoare al Asociației Magistraților din România cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Ea nu invocă numele site-ului DeFapt.ro, dar scrie că „un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public” - referirea fiind clară la informațiile publicate luni seara de acest site. Într-un lung articol transmis Știri pe Surse ea lansează o serie de acuzații și teorii conspiraționiste, apreciind că „evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister”. Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze DeFapt.ro Soțul Viorică Costiniu, judecătorul Florin Costiniu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru fapte de corupție. Însă el a continuat să beneficieze de pensie specială, reiese dintr-o declarație de avere depusă de Viorica Costiniu în 2017. Judecătoarea Costiniu Foto: România Liberă „De-a lungul carierei, Costiniu a dat mai multe decizii care au stârnit controverse, cum ar fi refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (2009) - cercetat în dosarul Ferma Băneasa, eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu (2010) - cercetat pentru favorizarea lui Nicolae Popa sau eliberarea fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu (2015) - cercetat pentru corupție”, scria Ziare.com în 2018. Acum, ea își exprimă revolta pentru discuția legată de uriașele pretenții salariale ale magistraților, care riscă să ducă statul român la incapacitate de plată. Costiniu răspunde „atacului nevolnicilor” „Nimeni nu-și pune întrebarea cum un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public și nicio reacție din partea acestui minister, nicio cercetare, nicio măsură, deși documentul sparge ecranele și ascute spiritele critice ale parerologilor din studiourile radio și TV. Evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister. Organele abilitate să acționeze! De ce? Pentru că dacă un document confidențial a ieșit public și nu este nicio reacție din partea autorităților inseamnă că pe aceași cale sau și alte cai și alte documente confidențiale sunt scurse către public sau doar către unii din public. Și situația este și mai gravă!”, scrie Viorica Costiniu. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual „CSM are datoria să răspundă ferm, tenace împotriva asaltului nevolnicilor care cu tupeu vor să elimine Justiția din Statutul sau de Putere în stat, care ațâță opinia publică manipulată împotriva celor fără de care România nu prea și-ar mai justifică clamatul statut de stat de drept, de stat democratic”, mai cere ea.

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro Foto: Digi 24
Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Foto: CCR
Justiție

Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual

Averea uriașă a obscurului judecător Daniel Grădinaru, aflat la șefia CSM, și co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților. Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru - soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - are trei mașini, inclusiv un BMW. Președintele CSM este printre numeroșii magistrați care au dat statul în judecată și, surprinzător, au și câștigat: în declarația de avere din 2023, el precizează suma de 28.398 de lei obținuți din „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. Interesant este saltul salarial făcut de Grădinaru între anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022) și anul fiscal 2022 (din declarația de avere din 2023): în 2021 câștiga din „activitate juridică” la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea de Apel, doar circa 330.000 de lei, iar în 2022 a ajuns la 420.345 de lei din „venituri salariale și alte drepturi de natură salarială” de la ICCJ. Însă, în anul 2022, obscurul judecător Grădinaru a câștigat, de la statul român, prin diferite activități pe care le-ar fi prestat, ușor peste 100.000 de euro. Grădinaru are un doctorat, dar este neclar, din CV-ul său, dacă l-a obținut la Academia de Poliție, celebră prin numărul uriaș de doctorate care au fost identificate ca fiind plagiate, sau la universitatea privată, Titu Maiorescu. G4Media a scris că doctoratul prezintă elemente clare ale unui plagiat intenționat. A secretizat dosarul în care șefa ICCJ, Alina Corbu, scăpa de acuzațiile DNA Printre sentințele celebre date de președintele CSM se află: secretizarea dosarului în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual - sentință în co-autorat cu Lia Savonea În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. „Despre noul președinte al CSM s-a scris că a încercat să stabilească, în 2018, completul de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ l-a condamnat în mai 2019 pe fostul lider PSD la trei ani și jumătate de închisoare pentru dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”, scria Europa Libera Romania, în ianuarie 2023 „Grădinaru a mai făcut parte din completurile de judecată care i-au achitat pe mai mulți politicieni români, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban”, mai arăta Europa Liberă. Document G4Media Grădinaru crede că magistrații nu-s vinovați de starea României Marți, șeful CSM s-a făcut că nu știe mai nimic despre nota ministerului de Finanțe în care se arăta că statul ar putea intra în incapacitate de plată urmare a avalanșei de procese câștigate de magistrații care cer majorarea salariilor retroactiv. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe „Există calcule și sigur că rectificarea bugetară este un act devenit normal în România și se așteaptă rectificarea bugetară de către toate instituțiile publice. Această stare în care se află acum țara și care a impus luarea acestor măsuri fiscale nu este generată în niciun caz de plata drepturilor magistraților. Am văzut și termenul total nepotrivit de «jupuire» a bugetului de către magistrați”, a afirmat Grădinaru.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Cerere de arestare a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov Foto: BTOnline
Justiție

Cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea, la spitalul din Botoșani, a Alexandrei Ivanov

Geanina Vera Poroşnicu, avocata familiei Alexandrei Ivanov, tânăra care a murit în Maternitatea Botoşani din cauza neglijenţei cadrelor medicale, a înaintat, luni, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava o cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov, Mariana Pitrop. Citește și: Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente Cerere de arestare a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov „În legătură cu existenţa probelor din care să rezulte că o persoană a săvârşit o infracţiune, în urma studierii amănunţite a dosarului de urmărire penală, activitate care a avut loc prin intermediul avocatului ales al părţilor civile prin la sediul organelor de cercetare penală din cadrul IPJ Botoşani, am ajuns la concluzia că la moment sunt suficiente probe pentru a se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale de către procurorul de caz. Astfel, în urma audierii martorilor, în speţă a colegelor de salon ale defunctei Alexandra Ivanov, s-a stabilit fără dubiu că medicul de gardă din noaptea în care aceasta a decedat a dat dovadă de o neglijenţă crasă şi o nerespectare totală atât a normelor legale, cât şi a deontologiei profesionale pe care orice cadru medical este obligat s-o respecte", se arată în adresa transmisă procurorului general al Curţii de Apel Suceava de către avocata Geanina Vera Poroşnicu. Avocata familiei Ivanov consideră că arestarea este justificată deoarece "comportamentul său denotă în mod cert o încercare de a împiedica bunul mers al procesului penal şi sustragerea de la urmărirea penală", acest lucru fiind evident şi prin încheierea unui act de partaj al bunurilor între ea şi soţul său. Medicul acuzat începe să-și înstrăineze bunurile "În pofida rezonanţei publice a prezentei fapte de malpraxis medical, aceasta dă dovadă de un cinism de nedescris, încercând prin orice metode, indiferent cât de imorale ar fi, să se sustragă de la o procedură judiciară justă şi echitabilă. În legătură cu încercarea de a-şi diminua activul patrimonial, vom folosi toate pârghiile legale ca actul de partaj să fie declarat nul, deoarece se încearcă o fraudare a părţilor civile, care ar putea să nu obţină despăgubirile echitabile la care au deplin drept", a scris avocata familiei tinerei moarte în Maternitate. Citește și: Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic” Poroşnicu nu exclude posibilitatea ca medicul să părăsească ţara.

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt, spune procurorul-șef Marius Voineag Foto: Facebook
Justiție

Voineag, șeful procurorilor anticorupție: DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. Impactul corupției, estimat la 15% din PIB: pierdem zeci de miliarde de euro anual

Marius Voineag, șeful procurorilor anticorupție, a declarat, într-un interviu pentru Pro TV, că DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. El a afirmat că, potrivit unui studiu al Parlamentului European, „impactul corupției este colosal (...) ne ducem undeva la 15% din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt „S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a spus Voineag la Pro TV. El a apreciat că ar trebui ca fiecare procuror din DNA să ancheteze măcar un caz de mare corupție. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată (...) Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi”, a declarat șeful DNA.

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum organizează DNA flagranturile de tipul celor în care Dumitru Buzatu a primit o mită de 1.250.000 de lei, de unde vin banii. O eroare cât de mică poate fi speculată de avocați

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor. Organizarea unui flagrant seamănă prea puţin cu un desant al forţelor speciale, cât mai mult cu chiţibuşăreala unor contabili. Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor Un fost angajat al DNA Iaşi a acceptat, sub protecţia anonimatului, să prezinte procedurile urmate de anchetatori în organizarea unui flagrant. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Nu există reguli fixe, ci doar etape reflectate în prevederile Codului de Procedură Penală, combinate cu inspiraţia anchetatorilor. Un joc de-a şoarele şi pisica, în care orice greşeală comisă va putea fi ulterior speculată de avocaţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Foto: ICCJ
Justiție

O judecătoare care a amânat sute de dosare, uneori aproape un an, pedepsită dur de CSM: i-au dat un avertisment

O judecătoare din Suceava, Marian Raluca Elena, care a amânat pronunțarea în sute de dosare civile, uneori aproape un an a fost pedepsită dur de CSM: i-au dat un avertisment, cea mai blândă sancțiune posibilă. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Judecătoarea a câștigat, în 2022, circa 10.500 de lei pe lună, dar are o avere uriașă. Printre altele, ea are o vilă de 286 mp, construită împreună cu soțul ei, și patru apartamente, în Suceava, moștenite sau obținute prin donație. În plus, a moștenit circa 3,7 hectare de teren agricol și are trei autoturisme. O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Inspecția Judiciară, care a reacționat la o plângere împotriva acestei judecătoare, arăta cum tergiversează ea soluționarea dosarelor: „Acțiune disciplinară MĂRIAN RALUCA ELENA judecător în cadrul Judecătoriei Suceava pentru faptele sale, concretizate în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 255 cauze civile, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 17 și 332 zile, și în neredactarea în termenul legal a unui număr de 182 dosare, cu o întârziere cuprinsă între 18 și 681 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterilor disciplinare prevăzute de art. art. 271 lit. q) teza I și art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”. Însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), secția pentru judecători, n-a considerat aceste fapte ca fiind foarte grave. „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava. În baza art.273 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, aplică paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava – sancțiunea disciplinară constând în 'avertisment' pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. g) teza I și art.271 lit.q) teză I din același act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pusă la dispoziția părților prin intermediul Grefei, astăzi 27.09.2023”, au decis judecătorii din CSM la 27 septembrie.

DIICOT poate închide fabrica de vise (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Dosarul care poate face DIICOT de râs la nivel național: "fabrica de vise" de la Iași

DIICOT poate închide "fabrica de vise". Dosarul „Fabrica de vise” ar putea reprezenta marele pariu al DIICOT Iaşi. DIICOT poate închide "fabrica de vise" Prin acţiunea sa de marţi, DIICOT şi-a scos la bătaie credibilitatea. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Procurorii fie vor reuşi să scoată de pe piaţa naţională sute de sortimente de ţigări electronice, jeleuri, prăjituri sau ciocolată cu derivaţi din canabis produse de zeci de firme. Fie se vor face de râs, tot la nivel naţional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Foto: Facebook
Justiție

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare: judecătorii i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță

Ceasul ticăie pentru primarul Cătălin Cherecheș din Baia Mare: judecătorii de la Curtea de Apel i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță. Cherecheș trebuia să se prezinte săptămâna trecută la proces, dar în ziua respectivă s-a internat în spital în Baia Mare, invocând probleme cardiace, iar instanța a amânat cauza pentru marți la ora 13. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record Dar edilul-șef al Băii Mari nu s-a prezentat nici marți, deși a fost externat din spital. Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Cherecheș, recent căsătorit, a susținut că a avut un atac de inimă la 13 septembrie, când se îndrepta cu mașina spre Cluj, la proces. Joi, 14 septembrie, la 7.40, primarul a fost înregistrat la UPU a spitalului județean Baia Mare. În mod miraculos, fișa sa medicală a ajuns la Cluj, la Curtea de Apel, la ora 10.00 dimineața. De la Baia Mare la Cluj sunt 142 de kilometri de drum pe o singură bandă. „Instanța a apreciat că absența de azi și recuzarea au fost tertipuri al lui Cherecheș pentru tergiversarea cauzei, astfel că i-a aplicat o amendă de 5000 de lei, care este maxim posibil. Următoarea înfățișare a fost stabilită pentru 29 septembrie, ora 10”, scrie Cluj 24. Cătălin Cherecheș este judecat de Curtea de Apel Cluj în faza de apel după ce a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Publicația locală 2Mnews arată că mai sunt doar 200 de zile până când și acest dosar al lui Cherecheș se prescrie. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” El a scăpat, prin prescrierea faptelor, de un alt dosar în care era acuzat de luare de mită, efectuarea de operatiuni incompatibile cu functia pe care o indeplineste și fals în declaratii sau corupere a alegatorilor. Acest proces nu a reușit, timp de zece ani, să ajungă la o concluzie, așa că faptele s-au prescris.

Procuror acuzat de viol, acoperit colegial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Ciudatul caz al procurorului acuzat de viol: colegii din Iași au clasat dosarul, dar Parchetul General cere redeschiderea anchetei

Procuror acuzat de viol, acoperit colegial. În 2018, după șapte luni de la depunerea plângerii, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași l-au pus sub acuzare pe procurorul Bosânceanu. Procuror acuzat de viol, acoperit colegial Pe 12 iulie 2018, Daniel Bosânceanu era oficial suspect pentru viol și influențarea declarațiilor. Pe 19 octombrie, procurorii au clasat dosarul din lipsă de probe. Tot atunci a dispărut și fata. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie "A fost amenințată de domnul Bosânceanu. I-a spus: cum a dispărut Elodia, așa va dispărea și ea”, a spus tatăl fetei. În urma unor articole apărute în presa din Iași, la cinci ani de la clasarea dosarului, pe 12 septembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut redeschiderea dosarului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DNA, un nou chix: statul va plăti sute de mii de lei daune unui director acuzat pe nedrept că ar fi cauzat de un prejudiciu de 10.000 de euro

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului. Procurorii DNA ieşeni au reuşit să se facă de băcănie. Achitare DNA, daune grele plătite achitatului Au trimis în judecată un director în Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru o pagubă de 10.000 de euro. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Procesul l-a absolvit în cele din urmă pe funcţionar, constatându-se că nu fusese vorba de nicio infracţiune. Ulterior, acesta a cerut despăgubiri, iar Tribunalul i le-a aprobat parţial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Horodniceanu primește miercuri verdictul pentru rățoiala arogantă la polițiștii care l-au oprit în trafic: între avertisment și excludere din magistratură

Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește. Fost procuror-şef al DIICOT şi actual vicepreşedinte al CSM Daniel Horodniceanu este acuzat de două încălcări ale Statutului judecătorilor şi procurorilor. Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește În iunie, magistratul a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie, reproşându-i-se că ar fi circulat cu o viteză peste cea maximă permisă pe acel tronson de drum şi că nu ar fi semnalizat intenţia de a efectua o depăşire. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Reacţia procurorului a fost dură, reproşându-le poliţiştilor că nu-l cunosc şi avertizându-i că va discuta cu şeful Inspectoratului Poliţiei Judeţene. Ulterior, Horodniceanu a acuzat că poliştii l-ar fi provocat, întregul episod fiind „o scenetă bine pusă la punct”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați (sursa: Facebook/CSM)
Justiție

Salarii ilegale la CSM: instituția și-a dat în judecată angajații pentru a recupera sute de mii de lei. Numele grele pe lista celor care au încasat

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați. Mai mulți actuali sau foști angajați ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost dați în judecată de instituție, pentru a recupera 155.514 de lei, potrivit PressHub. Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați Suma a fost declarată neeligibilă într-un proiect al CSM finanțat cu fonduri norvegiene. Printre pârâți se află Mirela Stancu, judecător al României la Tribunalul Uniunii Europene și Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat Procesul a fost deschis de CSM în 2020, la Tribunalul București, instanță care a respins cererea Consiliului pe motiv că s-a prescris dreptul la acțiune. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a decis rejudecarea cazului, după ce a constatat că CSM a deschis procesul de recuperare a banilor în termenul legal.

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Aproape toți deținuții din România pot obține bani de la stat din cauza aglomerației din închisori. Un ieșean a primit 15.000 de lei

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor. Aglomerația din închisori poate asigura o sursă sigură de venituri pentru deținuți. Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor Trecut printr-un centru educativ și două penitenciare, un ieșean a cerut despăgubiri pentru condițiile în care trăiește de 11 ani, de când și-a început periplul. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Cea mai mare parte a nemulțumirilor acestuia au fost respinse de judecători ca nefiind susținute de probe. Înghesuiala din celule a fost recunoscută și de oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor și i-a asigurat deținutului o compensație bănească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră