marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România.  Mai mult, acum, după ce a fost numit director general al Romarm de către ministrul Economiei, Radu Miruță, Răzvan Pîrcălăbescu se află în conflict de interese: deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Adică își e lui însuși și șef, și subordonat. Radu Miruță, ministrul Economiei, a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că a cerut Corpului de Control să verifice modul în care a fost selectat Răzvan Marian Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. Condiție minimă: zece ani în câmpul muncii Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat la începutul verii că urmează selecția candidaților pentru funcția de director general. Asistența în procesul de recrutare a fost acordată de societatea George Butunoiu Grup SRL, deținută de George Butunoiu și de Raluca Yvonne Predeanu.  Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Conform anunțului de selecție, una dintre condițiile obligatorii era experiența profesională de minimum zece ani în câmpul muncii. În acest sens, candidații erau obligați să depună copii ale documentelor din care să rezulte experiența. Adică extras Revisal, copie după carnetul de muncă, contracte de mandat/management, adeverințe eliberate de angajatori, respectiv fișele de post pentru posturile relevante ca experiență. După îndeplinirea formalităților, George Butunoiu a prezentat propunerile de candidați Consiliului de Administrație al Romarm, condus de controversatul Constantin Alexie Cotan Bodolan, angajat al Ministerului Economiei.  Iar CA-ul Romarm, după ce a exclus candidați cu experință, l-a ales pe Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului. Două CV-uri diferite prezentate de Pîrcălăbescu Răzvan Pîrcălăbescu are două CV-uri publice. Diferite.  Primul a fost depus în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Plafar SA, iar celălalt, în calitate de director general al Romarm. Din primul document oficial rezultă că are o vechime în muncă de opt ani de zile. Potrivit celuilalt, are zece ani de muncă. Practic, pe baza primului CV, trebuia respinsă candidatura sa pentru selecția pentru funcția de director al Romarm. Dar, pentru a îndeplini cerința obligatorie legată de experiență, Pîrcălăbescu a menționat în cel de-al doilea CV că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, a lucrat pe postul de consilier la firma de asigurări CRAA SRL. Acronimul acestei societăți nu corespunde niciunei societăți comerciale din domeniul asigurărilor. Simultan: student în București, Târgu Jiu și Porto, intern la Energie și angajat la CRAA SRL DeFapt.ro a analizat cele două CV-uri făcute publice de Răzvan Pîrcălăbescu. În perioada în care susține că a lucrat pe postul de consilier al CRAA SRL, Răzvan Pîrcălăbescu era student la două facultăți din București. Astfel, în aprilie 2015, el era student în ultimul an la ASE și se pregătea pentru licență. În paralel, urma cursul psihopedagogic nivelul I la Departamentul pentru Pregătirea personalului Didactic, tot la ASE. Tot simultan, era în anul II la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgul Jiu. Mai mult, în perioada iulie – septembrie 2015, a fost intern la Ministerul Energiei. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. În același timp, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016 a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. A revenit în țară pentru a-și susține licența Facultatea de Finanțe-Bănci. Pîrcălăbescu nu știe la ce firmă spune că a lucrat timp de doi ani DeFapt.ro l-a întrebat pe Răzvan Pîrcălăbescu care este numele complet al firmei la care susține că a lucrat în perioada aprilie 2015 – mai 2017. Nu a dat un răspuns.  „Cum să nu existe? Da, este acronimul unei firme. Căutați-l, vreți să vă fac eu treaba? Nu știți să vă faceți treaba de jurnalist de investigații? Dumneavoastră nu știți cum să vă faceți treaba și vreți să îmi spuneți mie că nu știu? Dumneavoastră puteți să mă întrebați și dacă Ștefan cel Mare..., când a murit Ștefan cel Mare, dacă eu nu vreau să vă spun.”, a replicat Pîrcălăbescu. „Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete” Întrebat dacă are ceva de ascuns, noul șef al Romarm a încercat să fie ironic. „Dacă vreți, pot să ies și public și să spun că m-a sunat domnul Zoltan și i-am spus că, dacă aș fi făcut și partea de investigații, aș fi fost mai bun ca toată lumea. De cariera mea mă poate întreba familia mea, oricine vreți dumneavoastră sau șefii mei superiori ierarhici. Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete. Dumneavoastră vă bateți joc de industria de apărare”, a spus nervos Răzvan Pîrcălăbescu. Butunoiu: „Dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât!” George Butunoiu, cel care a acordat asistența în procesul de recrutare al directorului general al Romarm, a declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu avea, conform CV-ului său, fix zece ani vechime în muncă: „În CV-ul pe care mi l-a dat, avea fix zece ani experiență. Acuma, dacă el a mințit sau a făcut ceva, e în întregime responsabilitatea lui. Internship-ul nu e considerat experiență. Să-i fie de bine! Cei din CA au verificat actele, au verificat... dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât! Legal, au dreptul să o facă! Ăsta micu’, dacă a mințit în CV, și după un an de zile poate să fie tras la raspundere. CV-ul e document juridic.” Butunoiu: „Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV” George Butunoiu a mai spus că, în calitate de recrutor, nu a verificat documentele în Revisal (registrul salariaților din România, gestionat de Ministerul Muncii).   „Nu mă apuc eu ca recrutor să verific documente de la Revisal. În nici un caz. Eu am verificat CV-ul. Dacă cei din CA au considerat că se încadrează, să le fie de bine. Legat de CV-ul băiețelului ăluia... noi, când facem recrutări la firme private, nu socotim full job unul care are carte de muncă. Sunt oameni care lucrează și zece ani pe un contract sau nici măcar pe un contract. Eu, ca recrutor, n-am cum să verific. Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV. El își asumă răspunderea că ceea ce scrie în CV e corect. Dacă la stat ei socotesc altfel, doar cu carte de muncă, să le fie de bine”, a mai declarat George Butunoiu.   Pîrcălăbescu: „Capacitatea mea intelectuală este mult peste medie” În timpul discuției cu DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a fost întrebat cum a reușit performanța de a fi simultan în mai multe locuri: student la universități din București și Târgu Jiu, bursier în Portugalia și angajat la firma de asigurări. „Iertați-mă, capacitatea mea – de aceea cred că m-au și selectat la Romarm, capacitatea mea intelectuală eu cred că este mult peste medie și de aceea am încercat și eu să merg de fiecare dată... să merg pe partea academică. Acum sunt la doctorat, sunt și profesor universitar. Adică am încercat să îmbin partea academică cu partea profesională ca eu să mă pot dezvolta. Dacă vă uitați, în timpul în care am fost la licență la Finanțe–Bănci, de aceea am și lucrat la o companie din industria aceasta, de finanțe și bănci. Ca eu să pun în practică ce am învățat de la școală. Știu că a fost greu, credeți-mă”, se laudă Pîrcălăbescu. Nu știe dacă a fost salariat unde spune că a lucrat Însă, atunci când a fost întrebat dacă cei doi ani de muncă de la firma CRAA SRL îi apar în Revisal, Răzvan Pîrcălăbescu s-a eschivat: „Mă întrebați lucruri de resurse umane, care chiar resurse umane nu am făcut”. Dar apoi a contraatacat cu pregătirea academică care îl recomandă pentru funcția de director general al Romarm: „Noi avem o pregătire academică pe partea aceasta de industrie de apărare. Am de la Universitatea de Apărarea Carol I, de la Colegiul Național de Apărare și Colegiul European de Apărare.” Pîrcălăbescu: „Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră” Cine și de ce l-a promovat pe Răzvan Pîrcălăbescu, un proaspăt absolvent de facultate, în funcția de consilier al miniștrilor PSD, nu a vrut să spună, ba chiar s-a victimizat. „Iertați-mă, dumneavoastră îmi solicitați mie să nu-mi fac treaba și să las atribuțiile de serviciu și să vă răspund dumneavoastră?”, a întrebat directorul Romarm Pîrcălăbescu.  Însă a declarat că la Ministerul Mediului de Afaceri i-a consiliat pe miniștrii PSD Radu Oprea și Ilan Laufer. Cât despre relația sa cu pesedistul Radu Oprea, a spus mândru că i-a fost consilier și director de cabinet.  „Am fost director de cabinet la domnul Radu Oprea. (...) Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră fiindcă am fost consilierul dumnealui. Dacă nu avea nevoie de serviciile mele și nu-l ajutam, probabil nu mă ținea consilier. Dacă dumneavoastră interpretați că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea, haideți... l-am consiliat. Dumneavoastră îmi puneți niște întrebări și după aceea îmi răstălmăciți cuvintele”, s-a supărat Răzvan Pîrcălăbescu. Însă, atunci când a fost întrebat despre relația sa de prietenie cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele CA al Romarm, a dat un răspuns ironic: „Care este relația mea? Nu știu la ce vă referiți. Mie îmi plac femeile, nu am nici o treabă cu bărbații. Este o relație de subordonare. Este în Consiliul de Administrație.” Pîrcălăbescu a refuzat oficial să comunice numele angajatorului său Totuși, Răzvan Pîrcălăbescu a spus că va comunica numele complet al societății CRAA SRL dacă îi transmitem o solicitare oficială în scris în baza Legii 544/2001. DeFapt.ro i-a solicitat, așadar, să comunice următoarele informații: numele complet al firmei care susține că a fost angajat în perioada aprilie 2015 – mai 2017; data la care a fost înregistrat contractul său de muncă și transmis în Revisal; de ce nu a menționat în declarațiile de avere depuse în calitate de consilier și director de cabinet al pesedistului Radu Oprea veniturile încasate de la firma CRAA SRL; dacă i-au fost plătite taxele și impozitele aferente salariului din aceea perioadă. Răspunsul oficial al lui Răzvan Pîrcălăbescu a fost, însă, halucinant.  „(...) considerăm că solicitarea dumneavoastră nu face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informațiile dorite vă puteți adresa societății la care faceți referire și organizatorului selecției în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, modificată și aprobată prin Legea nr. 187/2023 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.”, a transmis în scris Răzvan Pîrcălăbescu. Când i s-a solicitat să explice refuzul furnizării informațiilor solicitat, Pîrcălăbescu a spus: „dvs. ați solicitat ceva ce ține de companii private și vă rog să vă adresați lor.” Ministrul Miruță a trimis Corpul de Control la Romarm să verifice numirea lui Pîrcălăbescu Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, a transmis la solicitarea DeFapt.ro, că a solicitat Corpului de Control să verifice modul în care a fost recrutat directorul general al Romarm. „În prezent Corpul de Control al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului verifică toate companiile de stat unde există suspiciuni privind existența unor proceduri ilegale de selecție a conducerii, bazate pe acte normative abrogate. Dat fiind că în prezent verificările sunt în derulare, vom reveni cu informații actualizate după finalizarea controlului”, potrivit răspunsului transmis de Ministerul Economiei. Întrebat despre verificările pe care le face Corpul de Control cu privire la procedura de selecție, Răzvan Pîrcălăbescu a declarat că nu comentează. Conflict de interese: e și șef, și subordonat Pe lângă problemele cu vechimea în muncă, Răzvan Pîrcălăbescu mai are una: se află în conflict de interese. În calitate de director general al Romarm, coordonează și aprobă achizițiile făcute de 15 societăți din industria de apărare de stat. Dar, în paralel, Răzvan Pîrcălăbescu este și președintele Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din cele 15 societăți din subordinea sa. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu încearcă să fenteze legea, dar nu prea îi iese: „Atunci când trebuie să semneze documentele de la Carfil SA în calitatea sa de director general al Romarm, Pîrcălăbescu își deleagă atribuțiile directorului adjunct Luis Vlădoiu. Atunci, Romarm are simultan doi directori. E de noaptea minții”. Întrebat despre conflictul de interese evident, Răzvan Pîrcălăbescu nu a mai răspuns. 

EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă
EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis

Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat: Nikolaos Georgiadis a primit o condamnare de 28 de luni cu suspendare în 2019, la Atena. În câteva luni, însă, dosarul de pedofilie s-a prescris și Georgiadis a scăpat de condamnare. Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe de la București, și Nikolaos Georgiadis, sunt asociați într-o firmă din România înființată în decembrie 2022. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Georgiadis face parte din cercul celor mai apropiați colaboratori ai premierului grec Kyriakos Mitsotakis. Nazare și Georgiadis, în aceeași firmă din 2022 Pe 5 decembrie 2022, Alexandru Nazare (prin intermediul Comunicare SRL, la care deține peste 95% din părțile sociale), Nikolaos Georgiadis și alți doi asociați au fondat firma Winkampaign SRL. Comunicare SRL deține 16,5% din Winkampaign SRL iar Nikolaos Georgiadis, 17%. Winkampaign SRL se ocupă cu activități ale agențiilor de publicitate, în principal. Firma, însă, nu pare să-și fi atins potențialul: nu a depus nici în 2022, nici în 2023 bilanț la Ministerul de Finanțe. Mai mult, firma a fost declarată inactivă de către ANAF în mai 2024. Nazare își asumă paternitatea Winkampaign SRL După ce DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, despre nerespectarea regulilor fiscale elementare de către Winkampaign SRL, ministrul Nazare a reacționat. „Situația firmei Winkampaign SRL. Aceasta a fost înființată în 2022, iar Comunicare SRL deține doar 16,5% din capitalul acesteia. Nu sunt administrator și, prin lege, nu pot fi. Responsabilitatea depunerii bilanțurilor și a depunerii mențiunilor la ONRC revine exclusiv administratorului, nu asociaților. Fațǎ de situația întârzierii depunerii bilanțurilor, aceasta se sancționeazǎ prin amendǎ, conform legii şi am semnalat deja acest aspect în contabilitatea firmei.”, a scris Nazare într-o postare pe Facebook. Lucian Despoiu, legătura dintre Georgiadis și Nazare Responsabil de legătura dintre Alexandru Nazare și Nikolaos Georgiadis pare să fie Lucian Despoiu, om de afaceri și consultant politic implicat în campanii electorale în mai multe țări din Europa și Africa. Nazare și Despoiu au, la rândul lor, o legătură de afaceri, asupra căreia DeFapt.ro va reveni într-un articol separat. Contactat de către DeFapt.ro, Despoiu a explicat cum l-a cunoscut pe Nikolaos Georgiadis. „Nikolaos Georgiadis a fost membru în parlamentul grec (în perioada 2004-2007 – n.r.), după care a lucrat îndeaproape cu Mitsotakis (Kyriakos Mitsotakis, actualul premier grec – n.r., pe care l-a ajutat în campania internă din New Democracy (Nea Demokratia, partid politic din Grecia – n.r.) să ajungă liderul partidului. Nikolaos Georgiadis nu a fost niciodată partenerul meu. A fost clientul uneia din companiile mele, ale cărei servicii le-a contractat în 2018 pentru o scurtă perioadă de timp.”, a spus Despoiu pentru DeFapt.ro. Despoiu și teoria conspirației politice Lucian Despoiu are propria variantă despre condamnarea lui Nikolaos Georgiadis pentru pedofilie în 2019. „În perioada luptei politice dintre fostul prim-ministru Tsipras și Mitsotakis, echipa Tsipras a preluat date cu privire la o plângere penală împotriva lui Nikolaos Georgiadis făcută în Republica Moldova și a sesizat organele judiciare grecești, pentru a face un scandal media. În Grecia, Nikolaos Georgiadis a fost condamnat în primă instanță (februarie 2019), după care, în apel, a câștigat (octombrie 2022) (de fapt, decembrie 2019 - n.r.). În Republica Moldova nu a existat un proces penal, nu a fost nici o victimă. Cineva supărat a încercat să creeze o poveste care nu a decolat niciodată. La acel moment (2010), Nikolaos Georgiadis lucra în cadrul unei misiuni internaționale UE-United Nations Development Programme (UNDP). Era implicat în programe anticorupție si a supărat pe mulți din Republica Moldova. Nu a mai putut continua să lucreze în Republica Moldova si nici Mitsotakis nu a mai putut să lucreze cu el. Chestia cu pedofilia a fost o mizerie.”, a încheiat Despoiu, prieten și partener de afaceri al lui Alexandru Nazare. Georgiadis, arestat la Chișinău în 2010 pentru sex cu băieți minori În realitate, lucrurile nu stau cum încearcă Despoiu să le facă să pară. Nikolaos Georgiadis a ajuns în Republica Moldova în aprilie 2010. Într-adevăr, ca expert într-un program UE-UNDP. Dar nu era implicat în programe anticorupție, ci era consilier de politici publice al ministrului Economiei de la Chișinău. Pe 30 noiembrie 2010, Georgiadis a fost arestat. „A fost lăsat însă să plece chiar în aceeași zi, după ce a prezentat pașaportul său diplomatic. Tot în aceeași zi, procurorii au emis ordonanța de încetare a urmăririi penale, deși până la expirarea imunității diplomatului rămăse doar o săptămână (!). Aceasta în situația în care CCTP (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău – n.r.) acumulase suficiente probe: înregistrări telefonice, video care demonstrau că diplomatul grec a întreținut relații sexuale cu băieți minori în apartamentul pe care îl închiria în centrul Chișinăului.”, arată site-ul de investigații anticoruptie.md. Condamnat la Atena în 2019 Dosarul părea să fi murit: fusese închis în Republica Moldova motivându-se nu chestiuni de fond, ci invocându-se imunitatea diplomatică a lui Nikolaos Georgiadis, care și părăsise imediat Moldova după eliberarea din arest. Dar, în 2016, publicația de investigații Hot Doc din Atena a publicat documente din cazul de pedofilie de la Chișinău și a cerut public reluarea anchetei de către procurorii greci (detaliile serialului jurnaliștilor greci de investigație, AICI). După trei ani, în februarie 2019, Nikolaos Georgiadis a fost condamnat la 28 de luni de închisoare cu suspendare și la plata a 20.000 de euro. Georgiadis nu a recunoscut faptele nici o clipă și a făcut apel. Apelul, însă, nu s-a mai judecat: după o schimbare bruscă de legislație penale, cazul s-a prescris în decembrie 2019, ceea ce a atras furia presei de la Atena. Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat, nu răspunde întrebărilor DeFapt.ro Ministrul Alexandru Nazare refuză de săptămâni întregi să răspundă la întrebările adresate de către DeFapt.ro referitoare la activitățile firmelor sale și la asociații săi.  

EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant
Investigații

EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant

Nazare, două apartamente nedeclarate, prin firmă: ministrul de Finanțe este fericitul asociat al celei mai generoase femei de afaceri din lume. Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, care nu deține nici măcar 5% din firma în care este asociat cu Alexandru Nazare, a creditat această societate comercială cu 727.000 de lei. Banii au fost folosiți de firma deținută peste 95% de Nazare pentru a cumpăra două apartamente într-un bloc nou. Asociata lui Nazare a băgat 727.000 lei în firmă Firma Comunicare SRL are doar doi asociați: Alexandru Nazare (95,24% din părțile sociale) și SIS Finance Consulting SRL (cu 4,76%). Firma SIS Finance Consulting SRL este deținută integral de Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu (detalii mai jos despre rolul soțului ei, Ovidiu Semenescu, într-un mare dosar al DNA). În 2023 și 2024, cumulat, asociații Comunicare SRL au creditat firma cu 727.000 de lei, potrivit chiar ministrului Nazare. De fapt, doar Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu (prin SIS Finance Consulting SRL) a creditat firma, declarațiile de avere ale lui Nazare arătând că acesta nu a băgat nici un leu în Comunicare SRL. Banii, investiți în „active imobilizate” Tot în 2023 și 2024, Comunicare SRL a acumulat „active imobilizate” de 951.000 de lei. Activele imobilizate sunt bunuri/proprietăți, cel mai adesea - imobiliare. Este evident din bilanțurile contabile ale Comunicare SRL că activele imobilizate de 951.000 de lei au fost acoperite din suma de 727.000 de lei cu care Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu a creditat firma, pe de o parte. Pe de altă parte, restul sumei (224.000 de lei) a provenit din profitul firmei (peste 275.000 de lei, în 2023). Nazare, două apartamente nedeclarate, prin firmă Activele imobilizate achiziționate de Comunicare SRL sunt două apartamente dintr-un complex rezidențial nou din apropierea Mall Vitan din București (DeFapt.ro nu publică adresa blocului în care se află apartamentele și nici numerele de carte funciară ale acestora din motive care țin de protecția datelor personale, deși este discutabil dacă acestea se supun acestor reglementări câtă vreme nu sunt deținute de o persoană fizică, ci de una juridică - firma Comunicare SRL). În acest bloc nou deține firma Comunicare SRL a lui Alexandru Nazare două apartamente (sursa: DeFapt.ro) Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Potrivit documentelor de la Cadastru, este vorba de un apartament de 81,8 metri pătrați și de un altul de 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare. Ambele apartamente au fost cumpărate de Comunicare SRL în 2024. Extrasele de carte funciară ale celor două apartamente cumpărate de Comunicare SRL (sursa: ANCPI) Cu alte cuvinte, deși are nici 5% din firma Comunicare SRL, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu (prin SIS Finance Consulting SRL) a finanțat achiziția a două apartamente pentru firma la care ministrul Alexandru Nazare deține peste 95% din părțile sociale. Comunicare SRL, firmă de partid Istoria asocierii lui Alexandru Nazare cu Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu este una lungă și complicată. Firma Comunicare SRL a fost înființată în 2005 de către liberalul Gabriel Dumitrașcu, fost vicepreședinte al PNL București și președinte al privatizărilor din Energie, împreună cu Dan Mihai Dumitrașcu. Obiectul principal de activitate al firmei consta în activități juridice, de contabilitate și revizie contabilă, respectiv consultanță în domeniul fiscal. Doi ani mai târziu, pe 15 martie 2007, firma a fost cesionată integral pedelistului Florin Claudiu Roman, actual deputat PNL. Atunci, actualul liberal Florin Roman era membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank, în CA al Automobile România SA, în CA al EON Distribuție, dar și secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Nazare a moștenit firma de la soția sa În iunie 2011, liberalul Florin Roman a cesionat părțile sociale Mihaelei Țoiu (90%) și lui Adriana Petruț Țoiu (10%). Cei doi asociați au decis, în martie 2016, să majoreze capitalul social prin aportul în numerar al societății SIS Finance Consulting SRL, administrată atunci de buzoianul Nicolae Stoica. Urmare a majorării capitalului social, Mihaela Țoiu a rămas cu 85,72% din firmă, Adrian Petruț Țoiu - cu 9,52%, iar SIS Finance Consulting - cu 4,76% din capitalul social. La puțin timp după această mișcare, Mihaela Țoiu a preluat și părțile sociale ale lui Adrian Petruț Țoiu, acumulând 95,24% din Comunicare SRL. În septembrie 2022, Alexandru Nazare a moștenit 95,24% din firma Comunicare SRL de la soția sa, Mihaela Țoiu, după decesul acesteia. SIS Finance Consulting, înființată de Ovidiu Semenescu SIS Finance Consulting SRL, fosta Aurore International Holding, a fost înființată în anul 2007 de Ovidiu Traian Semenescu. În primăvara anului 2011, Ovidiu Semenescu a decis să își cesioneze integral părțile sociale către SIS Finance SA, o altă societate controlată de el, dar înregistrată în Fribourg, Elveția. Direcția Națională Anticorupție l-a reținut pentru 24 de ore pe Ovidiu Semenescu în toamna anului 2015 în celebrul dosar de corupție „Apa Nova”. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii l-au acuzat pe Semenescu de mai multe infracțiuni, inclusiv de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Filiera Veolia/Apa Nova Din referatul cu propunerea de arestare preventivă aflăm că Ovidiu Semenescu era reprezentatul neoficial în România al grupului Veolia Franța, respectiv Apa Nova. Anchetatorii susțin că, în perioada 2008-2015, Ovidiu Semenescu, liberalul Vlad Moisescu și Costin Berevoianu „şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România, în beneficiul agenţilor economici care fac parte din Grupul de firme VEOLIA Franţa”. În schimb primeau „sume importante de bani plătite sub paravanul unor contracte încheiate cu societăţi aparţinând sau care sunt controlate de persoanele arătate, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate”.   DNA: mită mascată - 900.000 de euro în acțiuni, contracte de 50 de milioane de euro Documentele DNA arată că Ovidiu Semenescu controla mai multe societăți, inclusiv SIS Finance SA, asociatul unic al SIS Finance Consulting SRL, firmă asociată cu ministrul Alexandru Nazare în Comunicare SRL.   Conform referatului de arestare, în cursul lunii iulie 2012, în schimbul unor foloase materiale „pretinse de la denunţătorul Horpos Alexandru, respectiv, suma de 900.000 euro, disimulată prin cesiunea a 30% din acţiunile FRISERV SA, societate deţinută de Horpos Alexandru, către S.C. S.I.S. FINANCE SA, administrată de Semenescu Ovidiu Traian, acesta din urmă a facilitat încheierea contractelor derulate din anul 2011 şi până în prezent - cu o valoare totală de 50.000.000 euro, de S.C. STRACO GRUP S.R.L. Bucureşti, administrată de Horpos Alexandru, cu S.C. APA NOVA SA Bucureşti”. Intră în joc soția lui Semenescu  Ulterior, în anul 2018, firma elvețiană SIS Finance SA a fuzionat prin absorție cu Intell Finance, condusă de Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Într-un final, părțile sociale de la SIS Finance Consulting SRL au ajuns pe numele lui Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, soția lui Ovidiu Semenescu. Afaceristul a scăpat de acuzațiile DNA în anul 2020, atunci când procurorii s-au declarat învinși pentru că „nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi” capetele de acuzare. Acuzat de destabilizarea Justiției din Bulgaria Dosarul de corupție din București nu a fost nici pe departe la fel de spectaculos ca unul deschis de Parchetul General de la Sofia în care apare și numele lui Ovidiu Semenescu. În aprilie 2023, procurorul general al Bulgariei a ținut o conferinţă de presă în care a prezentat documente şi înregistrări, susținând că mai mulţi oligarhi, un jurnalist, un fost bancher, dar şi Ovidiu Semenescu, ar colabora ca să destabilizeze justiţia din Bulgaria. O lună mai târziu, procurorul general Ivan Gheșev a fost ținta unui atentat cu bombă. Potrivit bnews.bg, Gheshev și familia sa călătoreau într-un SUV blindat, sub paza ANS, când dispozitivul exploziv plasat în prealabil pe marginea drumului a explodat. Procurorul și familia lui au scăpat nevătămați. Semenescu: „Am refuzat să colaborez cu mafia instituționalizată” din Bulgaria Într-un punct de vedere trimis către Antena 3, Ovidiu Semenescu a spus că nu are nici o legătură cu tentativa de asasinat. „Sunt un respectat om de afaceri care nu a fost niciodată condamnat în vreun proces, oricât de mult și-ar fi dorit unii sau alții. Problemele mele din Bulgaria sunt generate de faptul că am refuzat să colaborez cu mafia instituționalizată din această țara. Nu mă ascund în Elveția, ci locuiesc în această țară. Faptul că mă apăr cu probe solide și nu tolerez să fiu victima unei justiții controlate de crima organizată din Bulgaria nu face decât să înverșuneze și mai mult mafia controlată de Ivan Gheșev”, a declarat Ovidiu Semenescu. Nazare refuză orice comunicare cu DeFapt.ro DeFapt.ro a încercat în mai multe rânduri în ultimele câteva săptămâni să obțină un punct de vedere de la ministrul Alexandru Nazare în legătură cu achizițiile imobiliare ale Comunicare SRL, cu relația sa cu Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, dar și cu alte subiecte. În primă fază, Nazare a transmis prin sms următorul mesaj: „sunt cu Comisi în discuții pe SAFE. Rog scrieți”. După ce a primit întrebările în scris (via e-mail, sms etc.), ministrul Alexandru Nazare nu a mai răspuns. 

EXCLUSIV De ce ANAF inactivează abuziv firme "curate", fără datorii la stat: se uită la adresă, nu la bilanț
Investigații

EXCLUSIV De ce ANAF inactivează abuziv firme "curate", fără datorii la stat: se uită la adresă, nu la bilanț

De ce ANAF inactivează abuziv firme care nu au nici o problemă legală sau fiscală: sediul acestor societăți comerciale este închiriat de la firme de profil. Mai multe firme la același sediu: legal, dar nu pe placul Fiscului Din punctul de vedere al ANAF, faptul că mai multe firme pot avea sediul la aceeași adresă, deși legal, indică o suspiciune. Potrivit "analizelor" Fiscului, firmele înființate doar pentru a fi paravan pentru altele sau pentru a se sustrage de la plata TVA și a altor taxe preferă să închirieze un spațiu pus la dispoziție de către companii de profil. Astfel, la aceeași adresă, pot avea sediu zeci, chiar sute de firme. Nimic ilegal, de altfel. Tocmai de aceea, Oficiul Național al Registrului Comerțului (instituția care supervizează înființarea societăților comerciale și stabilirea sediului) permite ca mai multe firme să aibă sediu la aceeași adresă. Și tot din același motiv ANAF nu poate indica drept motiv al inactivării unei firme faptul că adresa sediului este aceeași cu a altor sedii de firme. De ce ANAF inactivează abuziv firme În loc, însă, să analizeze activitatea și datele fiscale ale firmelor care au sedii la astfel de adrese, ANAF a ales să inactiveze în bloc mii de firme. Singurul criteriu: adresa sediului. Cu desfășurarea operațiunii a fost însărcinat Departamentul Antifraudă al ANAF. În mod evident, Fiscul deține datele fiscale la zi, cel puțin din momentul introducerii sistemului e-Factura, pentru fiecare firmă din România. Ar fi, deci, extrem de simplu să fie identificate firmele suspecte: cele cu volum mare de facturi emise dar fără încasări, cele care nu plătesc taxe lunar/trimestrial, cele care nu depun bilanțuri contabile etc. Dar ANAF nu a făcut această analiză, ci a ales câteva adrese la care se găsesc foarte multe sedii de firme și le-a inactivat vrac. 1.411 de firme inactivate în trei luni După cum DeFapt.ro a dezvăluit, așa-zisul argument juridic folosit de ANAF pentru acest abuz a fost că inspectorii ANAF Antifraudă nu l-au găsit la sediul declarat al firmei pe administrator în momentul vizitei neanunțate. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Potrivit răspunsului ANAF la o solicitare a DeFapt.ro, "în ultimele 90 de zile, au fost declarați în inactivitate, pentru situația prevăzută la art. 92 alin (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală (nu a fost găsit administratorul la sediu - n.r.), un număr de 1411 contribuabili. Dintre aceștia, în perioada de referință, au solicitat și au îndeplinit condițiile de reactivare un număr de 68 de contribuabili." Victime colaterale Ce sugerează ANAF furnizând și informația referitoare la firmele care "au solicitat și au îndeplinit condițiile de reactivare" este că sunt foarte puține: "doar" 68 din 1.411. Cu alte cuvinte, logica ANAF este că numai firmele "curate" au cerut reactivarea. Iar cele care nu au cerut reactivarea au, în viziunea ANAF, probleme fiscale. Chiar dacă acest "argument" ar fi valid, deși nu există nici o dovadă că e așa, tot reiese că cel puțin 68 de firme au fost inactivate abuziv, ca "victime colaterale".

EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc
Investigații

EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc

Abuz grosolan al ANAF: firme inactivate doar pentru că inspectorii fiscali nu au găsit la sediul declarat administratorul în momentul vizitei neanunțate. Zeci de firme, inactivate zilnic În numai 90 de zile (17 iunie - 17 septembrie a.c.), potrivit unui răspuns al ANAF la solicitarea DeFapt.ro, Fiscul a inactivat 1.411 societăți comerciale dintr-un motiv absurd. Citește și: EXCLUSIV Schema prin care Nazare a primit pe firmă active de un milion de lei de la asociatul care are sub 5% Astfel, potrivit ANAF, "orice contribuabil trebuie să fie găsit la domiciliul fiscal declarat". Nu contează dacă "contribuabilul" este o societate comercială care nu are datorii la stat, nu face evaziune fiscală și, în general, nici un fel de probleme cu legea, ANAF vrea ca "contribuabil (...) să fie găsit la domiciliul fiscal declarat". La sediu, așteptându-l pe Godot de la Fisc Cu alte cuvinte, atunci când un inspector fiscal se prezintă la sediul firmei, acolo trebuie să se afle administratorul societății. Potrivit răspunsului ANAF la solicitarea DeFapt.ro, Fiscul poate inactiva o firmă atunci când "organul fiscal central constată că (contribuabilul - n.r.) nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat" (ANAF invocă "prevederile art. 92 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală"). Dar ce înseamnă că o firmă "nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat", mai ales în cazul în care și-a declarat, perfect legal, activitatea la terți? Ne lămurește tot Fiscul: de la sediu "se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor" (și invocă ANAF art. 31 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală). Pe cale de consecință, în logica ANAF, gestionarul administrativ și cel care conduce efectiv afacerea, adică administratorul firmei, trebuie să fie întotdeauna la sediul social în așteptarea inspectorilor ANAF care să verifice existența sa fizică. Iar dacă administratorul nu este la sediu, firma poate fi inactivată doar pentru atât. Abuz grosolan al ANAF: firme inactivate DeFapt.ro a consultat un avocat, specializat în chestiuni de înregistrare a firmelor și proceduri fiscale, în legătură cu viziunea ANAF asupra legării administratorului de glia sediului firmei. Acesta a fost foarte critic cu interpretarea Fiscului în chestiune, pe care a calificat-o drept "bolnavă". "Și, dacă administrezi mai multe firme, cum faci să fii ubicuu, să te afli în același moment la toate sediile?", a arătat avocatul absurditatea viziunii ANAF asupra legii. "În al doilea rând, firmele care nu au angajați, ceea ce e legal, cum fac?", a continuat avocatul. "Apoi, care este programul pe care trebuie să-l respecte administratorul unei firme ca să poată fi găsit la sediu de inspectorii ANAF? Sau trebuie să nu plece niciodată de la sediu?", s-a mai întrebat avocatul. În final, acesta a fost foarte tranșant: "Aceste aberații nu există în lege, sunt pur și simplu interpretarea ANAF și reprezintă un abuz evident."

EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier
Investigații

EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier

Corveta turcească pentru MApN, un fiasco pentru care Armata se pregătește să plătească 265 de milioane de dolari. Dar acesta nu este prețul final: pentru dotarea navei cu sistemul de lansare de rachete NSM, Ministerul Apărării Naționale trebuie să mai plătească aproape 100 de milioane de dolari. Iar de aici începe o serie lungă de probleme. Pe de o parte, nu se știe când va fi comandat sistemul de rachete, când va fi livrat și în ce șantier naval va fi montat pe puntea navei. Ca să ne facem o idee legată de termenul de livrare, MApN a comandat și plătit în avans un sistem de baterii de coastă bazat pe rachete NSM în anul 2021, dar livrarea este așteptată în septembrie 2028. Citește și: EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an Pe de altă parte, în urma modificărilor pe care le va suferi nava într-un șantier naval românesc, nu se știe cine va oferi garanția pentru lucrări și pentru navă. Naval Group a câștigat licitația, dar nu a semnat contractul Ministerul Apărării Naționale a încercat în ultimii zece ani să cumpere în repetate rânduri patru corvete pentru dotarea Forțelor Navale Române. Ultima licitație pentru nave de acest tip a fost câștigată de compania franceză Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Bani în care intra și modernizarea celor două fregate românești deținute deja de Forțele Navale. După neînțelegeri grave cu partenerul român, însă, francezii au refuzat să semneze contractul. MApN nu a găsit bani pentru Damen Contractul ar fi putut fi atribuit, totuși, companiei olandeze Damen, clasată pe locul secund la licitație cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Dar MApN a decis, în august 2023, să anuleze licitația pentru că nu ar fi identificat fondurile necesare pentru atribuirea contractului către Damen. Adică nu a făcut rost de diferența de 50 de milioane de euro între oferta Naval Group și cea a Damen. „Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată (…) întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, susținea MApN în acel moment. Ministrul Tîlvăr a propus corveta din Turcia Ulterior, în mandatul de ministru al Apărării Naționale al pesedistul Angel Tîlvăr, s-au efectuat mai multe vizite în Turcia. În delegațiile ministeriale de la București se aflau și generali din Armata Română, printre care generalul Theodor Incicaș, responsabil cu înzestrarea. Astfel a apărut propunerea ca MApN să cumpere o navă de tip corvetă ușoară din Turcia. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „achiziția corvetei ușoare din clasa HISAR a rezultat în urma discuțiilor între Ministerul Apărării Naționale din România și reprezentanții Ministerului Apărării din Republica Turcia”. Corveta cu numele TCG Akhisar P-1220 este o navă de patrulare ușoară de tip off-shore patrol vessel (OPV) din clasa HISAR. Nava a fost lansată la apă în decembrie 2024 și este chiar prima din clasa ei, potrivit unui articol de specialitate. Ulterior, la data de 28 martie 2025, ministrul Angel Tîlvăr a propus achiziția corvetei turcești în Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), prezidat de președintele interimar Ilie Bolojan. CSAT a fost de acord. Prima negociere, pentru un sistem de management al luptei La scurt timp după aprobarea CSAT, reprezentanții MApN au început sarabanda cârpelilor. Astfel, înainte ca achiziția să fie aprobată de Parlamentul României (procedură necesară în cazul achizițiilor care depășesc suma de 100 de milioane de dolari), oficialii MApN au solicitat reprezentanților locali ai THALES România să doteze corveta cu TACTICOS generația 5, un sistem performant de management al luptei. Însă, potrivit surselor DeFapt.ro, au fost refuzați. Totuși, MApN a negat discuțiile cu reprezentanții THALES. „Nu au fost purtate discuții cu firma THALES referitoare la instalarea unui sistem de management al luptei TACTICOS la bordul Corvetei ușoare, având în vedere că aceasta este din excedentul Forțelor Navale ale Republicii Turcia”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Apărarea nu a oferit alte detalii, dar este de presupus că, prin precizarea referitoare la „excedentul Forțelor Navale ale Republicii Turcia”, s-a transmis că nava are deja un sistem de management al luptei, deci nu ar fi nevoie de un altul. MApN neagă că s-ar fi discutat modificarea structurii navei De la THALES, reprezentanții Armatei au ajuns la șantierul naval Damen. Acolo, spun sursele DeFapt.ro, generalii MApN ar fi avut discuții neoficiale cu privire la modificarea structurii navei pentru ca aceasta să poată fi înzestrată cu sistemul de rachete NSM. La pachet, s-ar fi discutat și achiziția a două corvete de la Damen Galați. Dar, și de această dată, reprezentanții ministerului au fost refuzați.  „Forțele Navale nu au cunoștință despre acest subiect și nu au fost formulate solicitări oficiale din partea Forțelor Navale Române de verificare a structurii navei. Nava din clasa Hisar respectă toate standardele NATO în acest sens și este acreditată de TurkishLoyd (TL)”, a transmis oficial MApN. Corveta vine cu două tunuri, dar fără sisteme de rachete Noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a preluat și promovat asiduu achiziția navei turcești după ce Parlamentul României și-a dat acordul asupra proiectului. Valoarea oficială a contractului este de 265 milioane de dolari, fără TVA. Nava vine cu un tun MKE 76/62 mm, precum și cu un tun antiaerian Aselsan GOKDENIZ calibru 35 mm. În acest preț, însă, nu intră sistemul de lansare rachete anti-navă și nici lansatorul vertical pentru lansarea rachetelor antiaeriene. Modalitatea de achiziție, incertă Încă nu se știe deocamdată modalitatea prin care va fi achiziționată corveta: printr-un acord „Guvern la Guvern” (fără offset) ori direct de la producător (cu offset)? „În conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, modalitatea de achiziție va fi stabilită de către autoritatea contractantă, înainte de inițierea achiziției”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. După semnarea contractului, Forțele Navale din Turcia vor livra corveta în termen de șase luni. Timp în care se va realiza instruirea marinarilor români.   Armata se contrazice: nava e și în șantier, face și misiuni Odată ajunsă în dotarea Forțelor Navale Române, corveta turcească va fi băgată într-un șantier naval din România. MApN a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că, „după sosirea în țară, nava va parcurge un proces de operaționalizare și, în paralel, se vor instala la bord instalațiile NSM și lansatorul vertical pentru lansarea rachetelor antiaeriene. Din momentul sosirii în țară, nava va fi în măsură să execute misiuni specifice.” Contradicția din răspunsul MApN este evidentă: după ajungerea în țară, nava nu poate intra în șantier și să și execute misiuni, simultan. Mai mult, tocmai operaționalizarea va genera costuri enorme pentru Ministerul Apărării Naționale, costuri despre care ministrul Ionuț Moșteanu nu vrea să vorbească. Sistemul de rachete va mai costa 100 de milioane de dolari De exemplu, pe puntea navei va fi instalat sistemul NSM, format din două containere cu rachete, la vedere. Nu se știe valoarea exactă a acestui sistem, dar specialiștii au estimat că va ajunge la aproape 100 de milioane de dolari.   „Sistemul de lansare rachete navă-navă va fi instalat ulterior în baza unui contract de achiziție distinct, într-un șantier naval din România. Costul sistemului va fi estimat în conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, la momentul inițierii procedurii de achiziție”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Totuși, sistemul de management al luptei trebuie modificat Nava turcească vine cu sistem de management al luptei „Combat Management System ADVENT”, produs de turcii de la Havelsan. Dar sistemul de rachete NSM are la bază un sistem diferit. Practic, cele două sisteme de management al luptei sunt incompatibile. Dar MApN vine cu o soluție pur românească: chiar dacă nu au semnat încă contractul de achiziție pentru sistemul NSM, MApN știe sigur că norvegienii de la Kongsberg (care produc NSM) vor lucra cu turcii de la Havelsan pentru modificarea sistemului de management al luptei. „Sistemul de lansare rachete navă-navă este produs de compania Kongsberg, iar integrarea acestuia va fi realizată de un șantier, în colaborare cu producătorul Combat Management System (CMS)”, susține MApN. De unde știe MApN ce va face Kongsberg, cu care nu are contract? Dar nu se știe ce se va întâmpla în cazul în care norvegienii de la Kongsberg vor refuza să lucreze cu turcii. „Cine și cum a garantat Ministerului Apărării că norvegienii de la Kongsberg le vor da acces integral la tehnologia lor turcilor sau turcii norvegienilor? Ca să faci integrarea mai întâi trebuie să ai sistemul. Au cumpărat vreun sistem NSM pentru navă?”, s-a întrebat o sursă a DeFapt.ro din MApN.   De ce vrea Armata o corvetă cu multe hibe: vine repede Ministerul Apărării Naționale justifică achiziția corvetei ușoare din Turcia prin faptul că aceasta „reprezintă o soluție rapidă și viabilă de dotare cu o navă capabilă să execute în cel mai scurt timp o multitudine de misiuni. Dotarea Forțelor Navale Române cu o capabilitate gata de luptă va alea loc în cel mai scurt timp posibil, aproximativ șase luni de la semnarea contractului, în comparație cu termenele de cel puțin trei - patru ani în cazul contractării construcției și furnizării de nave noi din clasa corvetelor, la care se adaugă timpul necesar întocmirii documentelor programatice necesare (unu - doi ani).” Mai mult, conform aceluiași răspuns al MApN, nava va intra într-un șantier naval pentru o perioadă cuprinsă între trei și 12 luni pentru integrarea lansatorului de rachete NSM, „în funcție de disponibilitatea șantierului naval”. De fapt, corveta nu va veni repede Specialiștii consultați de către DeFapt.ro, însă, susțin că informațiile oferite de către MApN cu privire la graficul de implementare a sistemului NSM sunt complet false. Explicația: Apărarea trebuie mai întâi să aibă bani prevăzuți în buget pentru achiziția sistemului NSM și contractul cu șantierul naval. „MApN nu are bani în acest moment. După ce va avea banii bugetați, probabil anul viitor, trebuie să lanseze mai întâi procedura de achiziție a sistemului NSM, care va fi finalizată într-o perioadă cuprinsă între șase și 12 luni. Apoi va urma livrarea sistemului, care va dura cel puțin încă un an, cu condiția să se respecte termenul de livrare. Va dura cel puțin doi ani. La care se mai adaugă un an pentru integrare. Nu are nici o logică să bagi nava în șantier dacă nu s-a cumpărat sistemul de rachete NSM”, spun sursele DeFapt.ro din cadrul MApN.  Practic, nava va fi complet operațională în cel puțin trei ani de la data semnării contractului.

EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro
Investigații

EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro

Ministerul Muncii plătește chirie șefului CFR Călători, Traian Preoteasa, pentru un apartament în Dubai. Suma: 30.000 de euro, bani deja plătiți de Ministerul Muncii, în mandatul de ministru al pesedistei Simona Bucura Oprescu, pentru a închiria timpn de un an de zile apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători și membru în Consiliul de Administrație al Metrorex. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget   Apartamentul din Dubai al șefului CFR Călători, Traian Preoteasa, a fost închiriat de Ministerul Muncii pentru atașatul pe probleme de muncă și sociale de la Consulatul General al României în Dubai, Marius Nicolae Nițu, un fost jurnalist la Adevărul și România TV. Între timp atașatul Marius Nicolae Nițu a fost retras de la post. De la România TV, la Ministerul Muncii Marius Nicolae Nițu, fost jurnalist la Adevărul și România TV, a fost angajat la începutul anului 2015 pe funcția de consilier al ministrului Muncii, pesedista Rovana Plumb, actual europarlamentar. Conform declarației de avere depusă în februarie 2015, Marius Nicolae Nițu încasase în anul anterior un salariu anual de 12.000 lei de la RTV Satellite. Dar și drepturi de proprietate intelectuală în cuantum de 142.257 lei de la Ridzone Computers, una dintre firmele controlate prin interpuși de controversatul Sebastian Ghiță, care deținea licența România TV. A primit o funcție de Plumb în Dubai Pesedista Rovana Plumb l-a plasat ulterior pe funcția de consilier al președintei Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, Mihaela Ungureanu. Apoi, tot ministra Rovana Plumb l-a numit atașatul pe probleme de muncă și sociale la Consulatul General al României în Dubai. Pe acea funcție, Nițu avea un salariu anual de 17.544 lei și 25.205 euro. În anul 2017 a primit un salariu de 30.526 euro și 17.688 de dolari americani. Cumulat, în jur de 47.000 de euro anual. Câțiva ani mai târziu, în 2021, Nițu a declarat un salariu și o indemnizație cumulate de peste 57.000 de dolari. Ministerul Muncii plătește chirie șefului CFR  Ministra Simona Bucura Oprescu a împușcat doi iepuri dintr-un foc în vara anului 2024. Pe de-o parte, i-a închiriat un apartament de lux în Dubai atașatului Marius Nicolae Nițu. Pe de altă parte, i-a plătit 30.000 de euro lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, pentru închirierea apartamentului. Chirie de 2.500 de euro lunar, plătită pe un an în avans La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Muncii a transmis că apartamentul a fost închiriat la data de 21 august 2024, pentru o perioadă de 12 luni, de la Traian Preoteasa. „Chiria lunară plătită de Ministerul Muncii, Tineretului, Familiei și Solidaritatii Sociale pentru domnul Marius Nițu este în valoare de 2.500 euro/lună. Conform legislației în vigoare, plata a fost făcută în avans, în luna august 2024 pentru o perioadă de 12 luni (respectiv august 2025), în sumă de 30.000 euro”, a arătat Ministerul Muncii. Ulterior Mariu Nițu a fost retras de la post și a revenit în țară, ocazie cu care a eliberat apartamentul. Preoteasa: „Nu sunt sărac” Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, este un apropiat al lui Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar al PSD. Pe numele său figurează două apartamente într-o zonă exclusivistă din Dubai. Într-o conferință de presă, Traian Preoteasa s-a plâns că, în concepția unora, angajații statului trebuie să fie săraci lipiți pământului. „Nu sunt sărac. Nu am 5.000 de euro pe lună, am 4.000 de euro numai pe chiria din Dubai. Am peste 11.000 de euro pe lună. (...) Dacă luaţi veniturile, am peste 11.000 de euro pe lună şi nu plătesc nicio rată. Este un contract de vânzare-cumpărare, care este suma totală a apartamentului. Plăteşti o taxă de rezervare, după care într-un cont escrow plăteşti rate la an, nu la lună, nu există rată lunară şi se trag bani în funcţie de realizările constructorului. Primul apartament este terminat, s-a plătit în decurs de cinci ani şi mai are o componentă contractul din Dubai, plăteşti jumătate şi jumătate după ce iei cheia, care se plăteşte singur din chirie. Nu plătesc nici un leu rată în Dubai”, spunea plin de aroganță Traian Preoteasa. DeFapt.ro a încercat să-l contacteze pe Traian Preoteasa, dar acesta nu a răspuns la telefon.   

EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an
Investigații

EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an

Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil: deși Ministerul Apărării a plătit deja Guvernului SUA 276,4 milioane de dolari pentru achiziția unui sistem de baterii de coastă bazat pe rachetele „Naval Strike Missile” de la Guvernul SUA, livrarea acestuia întârzie fără nici o explicație. Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil Sistemul complet trebuia livrat până în la sfârșitul anului trecut, dar Departamentul de Război al SUA a anunțat public că acesta va fi trimis în România până în septembrie 2028. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București, însă, susține că informațiile făcute publice de americani sunt eronate, iar livrarea ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2025. Nu se știe cine minte în comunicarea publică, dar un lucru este cert: România rămâne vulnerabilă la Marea Neagră fără un sistem operațional de baterii de coastă. Bugetul inițial: 137 de milioane de euro Povestea controversată a bateriilor de coastă a început în anul 2018, când MApN a demarat o procedură competitivă (nu licitație) pentru achiziția unui Sistem de Instalații Mobile de Lansare rachete antinavă (SIML) care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Pentru această achiziție s-a pus la bătaie suma de 137 milioane de euro. Contractul conținea obligativitatea de offset: câștigătorul urma să transfere tehnologie și să investească în industria de apărare românească 80% din valoarea contractului. În cursa pentru adjudecarea contractului s-au calificat compania suedeză SAAB și francezii de la MBDA. Procedură anulată, contract dublat și primit de SUA Dar MApN, sub conducerea ministrului liberal Nicolae Ciucă, a decis anularea procedurii de achiziție. Motivul: contractul urma să fie atribuit direct Guvernului SUA printr-un acord de tipul „Guvern la Guvern”. La rândul său, Executivul american plasa contractul companiilor Raytheon și Kongsberg. De data aceasta, însă, acordul avea o valoare de 285.839.989 de dolari (potrivit unui răspuns al MApN pentru DeFapt.ro). Cu aproape 140 de milioane de dolari mai mult decât contractul scos la licitație. Mai mult, statul român a renunțat la offset, adică la investițiile în industria românească. Decizia i-a nemulțumit pe suedezi de la SAAB, care au transmis o scrisoare dură conducerii MApN: „bugetul de achiziții alocat pentru această capacitate a fost crescut semnificativ, în timp ce capacitatea va fi redusă și nu oferă raporturi calitate-preț pentru contribuabilii români în comparație cu alte oferte comerciale”. MApN vorbește de livrare în 2024, Pentagonul - în 2028 Ministerul Apărării Naționale a semnat acordul „G2G” cu Guvernul SUA la data 23 aprilie 2021. Patru zile mai târziu, a fost emis un comunicat de presă prin care MApN anunța că „derularea contractului va avea loc în perioada 2021-2024, iar Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat în trimestrul IV al anului 2024”. Surpriza a venit, doi ani mai târziu, de la actualul Departament de Război al SUA. Printr-un comunicat oficial, Pentagonul anunța că atribuirea contractului s-a făcut către Raytheon Missiles & Defense, iar livrările ar urma să fie finalizate până în septembrie 2028. În același timp, valoarea contractului, potrivit acestui comunicat, era de numai 208,7 milioane de dolari, cu posibilitatea de creștere până la 217,1 milioane de dolari. Ministerul Apărării mai pune un an Referitor la neconcordanța majoră privitoare la datele de livrare, DeFapt.ro a solicitat MApN un punct de vedere în legătură cu comunicatul Departamentului de Război al SUA. Răspunsul MApN este halucinant: „Ministerul Apărării Naționale nu emite păreri despre posibilele declarații ale unor terțe părți.” Mai mult, Ministerul Apărării de la București și-a contrazis propriul comunicat de presă emis în anul 2021: „sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat începând cu finalul anului 2025, în concordanță cu graficul aprobat, nefiind vorba de întârzieri.” Avans plătit de 97% din contract Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă este compus din patru platforme de lansare, respectiv două platforme de comandă, două platforme de sprijin logistic și rachetele aferente. Pentru acest sistem s-a plătit în avans Guvernului Statelor Unite ale Americii o sumă de 1.216.292.629 lei. Adică în jur 276,4 milioane de dolari (97% din suma întregului contract), conform răspunsului MApN la solicitarea DeFapt.ro. Practic, MApN mai trebuie să plătească o diferență de aproape 9,5 milioane de dolari, care va fi achitată în perioada 2025 – 2027 (conform datelor oferite DeFapt.ro de către Ministerul Apărării). Nici mentenanța SIML nu este atribuită În contradicție cu comunicatul de presă din 2021, reprezentanții MApN au ținut să precizeze în răspunsul transmis către DeFapt.ro că „achiziția decurge conform graficului prevăzut în Acordul Guvern la Guvern.  Datorită gradului de complexitate ridicată al sistemului și specificul derulării procedurilor de achiziție prin programului FMS, termenele privind derularea programului și graficul de livrări depind de o multitudine de factori de natură operațională și sunt negociate de comun acord cu Guvernul SUA”. Pe lângă problemele cu graficul de livrare, americanii de la Raytheon, cei cărora le-a fost atribuit contractul de către Guvernul SUA, sunt obligați să găsească un partener din industria de apărare românească pentru a putea realiza mentenanța SIML.   „În acest moment, producătorul este în curs de identificare a operatorului economic”, a mai transmis MApN.   

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război, cărora le ia 10% din indemnizația de 961 de lei
Investigații

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război, cărora le ia 10% din indemnizația de 961 de lei

Veteranii de război, umiliți de stat, după ce au luptat cu arma în mână în cel de-al doilea Război Mondial. Au supraviețuit celor mai sângeroase bătălii în urmă cu 80 de ani, chiar dacă au fost răniți pe front și au fost obligați să îndure umilința și gerul, în timp ce se scărpinau până la sânge să scape de păduchi. Veteranii de război, umiliți de stat Sacrificiul pentru țară a fost recompensat de statul român cu o indemnizație specială, care în medie ajunge la 916 lei lunar. O sumă infimă pentru un sacrificiu atât de mare. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Dar Guvernul României, alcătuit de PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, i-a obligat să mai facă un ultim sacrificiu pentru țară: să plătească fiecare o taxă de 10% din indemnizație, adică 91,6 lei lunar, pentru a contribui la asigurările sociale de sănătate. Culmea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu s-a opus acestei ultime umilințe la care sunt supuși eroii României. Trimis să lupte la Cotul Donului la 21 de ani Lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase s-a născut în urmă cu 104 ani în Comuna Gura Ialomiței. La vârsta de 21 de ani a fost înrolat în Regimentul 34 Infanterie Constanţa și trimis să lupte pe Frontul de Est.  A luat parte la luptele de la Cotul Donului, acolo unde Armata a 3-a Română a luptat pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Nicolae Tănase a fost unul dintre militarii care au reușit să scape de încercuirea de la Cotul Donului, însă militarii din 16 divizii românești au căzut prizonieri. Dar fost rănit la braț și a stat o lună în spital. Pe lângă gloanțe, grenade și bombe, a fost nevoit să înfrunte frigul și păduchii. Rănit din nou, în Munții Tatra Căpitanul Emanoil Predoiu a expus situația dezastruoasă în care se afla atunci Armata pe frontul din URSS: „Majoritatea sunt degerați, răniți sau bolnavi. 90% dintre militari aveau degerături și 100% păduchi, așa de mulți încât îi vedeai imediat. Eu nu pot uita niciodată acest spectacol de mizerie omenească.” În septembrie 1944, Tănase a fost trimis pe Frontul de Vest. A supraviețuit Bătăliei de la Oarba de Mureș, dar a fost rănit apoi în altă bătălie.  Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Nicolae Tănase „a fost rănit în Munţii Tatra, a fost spitalizat în ţară în perioada martie 1945- iunie 1946, în iunie 1946 a fost lăsat la vatră.” A pierdut un ochi în război. Acum are 103 ani Un alt erou al României este col. (rtr.) Constantin Roșu, în vârstă de 103 ani. Acesta a fost pe front în perioada 18 martie 1944 – 05 iunie 1944 cu Regimentul 13 Infanterie. În timpul războiului și-a pierdut un ochi. A primit Medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial 1941- 1945”. În zilele noastre, se află în îngrijirea fiicei sale, fiind invalid de război. Eroii, taxați de stat în secret Col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase sunt doi din cei șapte „mari mutilați invalizi” ai României pe care Guvernul i-a obligat de 1 august 2025 să plătească taxa de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Întreaga situație scandaloasă a început la scurt timp după ce noul Guvern, condus de Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament. Atunci, coaliția formată din partidele PSD, PNL, USR, UDMR și minorități a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei să plătească o taxă de 10% pentru CASS. Însă nu s-a suflat o vorbă despre impozitarea indemnizațiilor veteranilor de război. Subiectul nu a fost pomenit public nici de premierul Ilie Bolojan, nici de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, nici de Dominic Fritz, președintele USR. Și nici măcar de useristul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, sau de pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, deși toți știau că urmează să fie impozitate indemnizațiile veteranilor de război. Totul s-a aflat după 1 august 2025, atunci când veteranii de război și văduvele de război au primit o indemizație mai mică cu 10%. 347 de veterani de război DeFapt.ro a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice, aflată în subordinea Ministerului Muncii, respectiv a pesedistului Florin Manole, să comunice câți veterani de război primesc indemnizație pentru au luptat pe front și care este valoarea medie a acesteia. Din răspunsul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice rezultă că România mai are în acest moment „7 mari mutilați invalizi I, II, III; 11 văduve de război; 347 veterani de război; 53 accidentați în afara serviciului ordonat; 11.604 văduve de veteran de război”. Tot din răspunsul oficial mai aflăm că „indemnizația medie este de 916 lei”. Statul, mai bogat cu 1,1 milioane de lei lunar de pe urma veteranilor Practic, de la cei șapte invalizi de război, statul încasează lunar 641 lei. Adică aproape 7.700 lei anual. De la cele 11 văduve de război se colectează puțin peste 1.000 lei lunar. Iar cei 347 de veterani de război contribuie la CASS cu aproape 32.000 lei lunar. În total, sunt 12.011 persoane de la care se colectează lunar puțin peste 1,1 milioane lei pentru CASS, adică în jur de 220.000 euro.  Fostul ministru Budăi dă vina pe PNL și USR DeFapt.ro a încercat să afle cine din Guvernul Bolojan a avut inițiativa de a impozita indemnizațiile invalizilor de război, a veteranilor de război și a văduvelor de război. Pesedistul Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, nu a știut să spună cine anume a propus taxarea indemnizațiilor veteranilor de război. „În coaliție, știți foarte clar, că a fost susținută de domnul premier (Ilie Bolojan - n.r.) și PNL și USR. PSD s-a opus”, a declarat Marius Budăi. Întrebat de ce PSD și-a asumat, totuși, răspunderea împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu celelalte partide pentru taxarea indemnizațiilor, Marius Budăi a spus că „PSD nu a vrut să destabilizeze coaliția. (...) Sper că nu îmi faceți mie un proces de intenție sau PSD care ne-am opus la această măsură.” Ministrul Manole nu știe ce a declarat Nazare Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu a vrut să răspundă de ce USR a susținut impozitarea indemnizațiilor primite de veteranii și văduvele de război.  Pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, a declarat că nu știe cine a avut această inițiativă, deși Casa Națională de Pensii Publice se află în subordinea sa.  „Propunerea domnului Ilie Bolojan a fost aceea de a elimina toate scutirile posibile. PSD nu a susținut măsura în coaliție. Nu e majoritar în coaliție. A fost o discuție în cinci. Și dacă ai o părere, iar ceilalți au altă părere, atunci părerea ta nu are câștig de cauză”, a declarat Florin Manole. Întrebat de ce nu s-a vorbit public despre impozitarea indemnizațiilor, așa cum s-a vorbit despre taxarea pensiilor înainte de asumarea răspunderii, ministrul PSD Florin Manole a dat un răspuns halucinant. „Vă spun sincer, chiar nu am urmărit ce a declarat ministrul Finanțelor în legătură cu pachetul fiscal. Chiar nu am urmărit. Implementarea CASS este la noi. Toate scutirile pe fiscal sunt în Codul Fiscal. Codul Fiscal nu poate fi modificat de ministrul Muncii”, a declarat ministrul Florin Manole de la PSD.     PSD își atacă propriul pachet fiscal Deși a susținut pachetul fiscal prin care se impozitează și pensiile veteranilor de război, PSD a inițiat un proiect de lege prin care vrea să scutească de plata CASS mamele și eroii care au luptat. „Noi considerăm că anumite scutiri de la plata CASS trebuie să rămână și la mame, și la veterani, și așa mai departe. Am propus în parlament repararea acestui lucru. Această propoziție conține tot adevărul care a fost repetat public de toți cei de la PSD”, a mai precizat Florin Manole. Până când va fi adoptată inițiativa PSD, eroi precum col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase vor plăti lunar statului 10% din indemnizația de veterani de război.    

EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole. Record: a dat un împrumut de 700.000 de lei
Investigații

EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole. Record: a dat un împrumut de 700.000 de lei

UPDATE Ministrul Petre-Florin Manole a trimis un drept la replică, acesta poate fi găsit la finalul acestui articol. _____________ Milioanele fără justificare ale ministrului Manole: pesedistul aflat la conducerea Ministerului Muncii trăiește exclusiv din bani publici, dar prin conturile sale trec sume amețitoare. Milioanele de lei declarate de Petre-Florin Manole sunt la ani-lumină de veniturile sale. A câștigat 65.000 de lei, a dat 63.000 de lei la partid Încă de la primul mandat de parlamentar (2016-2020), actualul ministru al Muncii a reușit să se chivernisească. La un nivel mic, care s-a dovedit a fi doar antrenamentul pentru al doilea mandat (2020-2024). Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica În 2016 (potrivit declarației de avere depuse în ianuarie 2017, ca deputat), Petre-Florin Manole a câștigat 65.552 de lei. Dar a dat cu împrumut PSD-ului 63.000 de lei. I-au rămas, deci, pentru cheltuielile firești ale vieții, doar 2.552 de lei pentru un an întreg. Și mai avea și două rate la bancă de plătit: una - la o bancă nemenționată, cealaltă – la BRD. Venituri de 25.000 de euro, economii de 35.000 de euro În 2018, Manole a făcut iar o magie: a câștigat (potrivit declarației de avere de parlamentar depuse în iunie 2019) 122.712 lei de la Camera Deputaților, singurul lui venit din acel an. Dar a pus deoparte 42.000 de lei și 26.500 de euro. Practic, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). 295.000 de lei la PSD și 40.000 de euro unei rude într-un singur an În 2019 sau la începutul lui 2020 (nu e clar cu exactitate momentul pentru că informațiile apar în două declarații de avere din 2020 – iunie, respectiv decembrie – ,  dar nu există nici o declarație de avere publică a lui Manole din 2021), actualul ministru al Muncii a împrăștiat iar cu bani. Astfel, a acordat un împrumut de 40.000 de euro unei persoane fizice, „Manole Nicu”, probabil o rudă, și încă un împrumut de 225.000 de lei la PSD. În dreptul împrumutului către PSD, Petre-Florin Manole a menționat „Restituit integral”, dar suma nu apare la rubrica de venituri, așa cum cere legea. Însă, chiar și dacă ar fi fost restituit, nu se explică de unde a avut Manole banii pentru ambele împrumuturi: 40.000 de euro și 225.000 de lei sunt echivalentul a 85.000 de euro. Mai mult, în aceeași perioadă, pesedistul a mai dat încă 70.000 de lei la partid drept „contribuție campanie electorală”, deci încă cel puțin 14.000 de euro. 295.000 de lei la PSD și 40.000 de euro unei rude de la Petre-Florin Manole (sursa: cdep.ro) În total, 99.000 de euro. Milioanele fără justificare ale ministrului Manole Or, Manole, a câștigat în 2019 și 2020, sub 150.000 de lei pe an de la Camera Deputaților. Practic, și dacă ar fi pus împreună salariile sale pe doi ani, actualul ministru al Muncii ar fi adunat cel mult 300.000 de lei, adică 60.000 de euro. Adică cu 39.000 de euro mai puțin decât cele două împrumuturi acordate și menționate în declarații de avere în 2020, la care se adaugă contribuția la campanie. Șocant: bugetarul Manole a dat un împrumut de 700.000 de lei În 2021, însă, Manole a crescut miza. Conform declarației de avere depuse în februarie 2022, Petre-Florin Manole i-a acordat lui „Pirvu Marian” un împrumut de 700.000 de lei (șapte sute de mii de lei). Nu există nici o justificare pentru proveniența sumei de 700.000 de lei date cu împrumut de Petre-Florin Manole lui Pirvu Marian (sursa: integritate.eu) Potrivit aceluiași document, în 2021 Manole a câștigat 179.761 de lei, din două surse: a consiliat PSD și a acordat consultanță Băncii Mondiale. În același timp, a luat cu împrumut 350.000 de lei de la viitoarea sa soție, care pe atunci se numea Monica Maria Mitrea (Manole, azi). Chiar și dacă ar fi folosit banii de la viitoarea soție pentru a-i da mai departe lui Pirvu Marian, Manole tot ar fi trebuit să pună de la el 350.000 de lei. Și asta, în anul în care a câștigat cam jumătate din suma asta, adică aproape 180.000 de lei. În 11 zile, i-au intrat în conturi 780.000 de lei. Sursa banilor: necunoscută În decembrie 2023, ceva cu totul excepțional s-a întâmplat în viața pesedistului care astăzi conduce Ministerul Muncii. În declarația de avere depusă pe 11 decembrie 2023, Petre-Florin Manole a menționat că într-un cont deschis în 2018 la Banca Transilvania avea 77.000 de lei, iar în altul, deschis tot la BT, dar în 2022, avea șase lei (da, șase lei). După numai 11 zile, pe 22 decembrie 2023, Manole a mai depus o declarație de avere. Potrivit acesteia din urmă, contul de 77.000 de lei crescuse de peste zece ori, până la 795.600 de lei. Practic, în 11 zile, în acel cont intraseră 718.600 de lei. Iar contul de șase lei crescuse de 10.000 (zece mii) de ori și se transformase într-unul de 61.966 de lei. Uluitoarele sume intrate în conturile lui Petre-Florin Manole în numai 11 zile (sursa: integritate.eu) Pe scurt, între 11 și 22 decembrie 2023, în două conturi ale lui Petre-Florin Manole au intrat peste 780.000 de lei, echivalentul a 156.000 de euro. Pentru aceste sume uluitoare nu există nici o explicație: venitul anual al lui Petre-Florin Manole, din bani publici, este în jur de 30.000 de euro. Până în mai 2024, când Manole a depus din nou declarație de avere, banii au dispărut: în primul cont mai erau 343 de lei, în al doilea – 76 de lei. A mai dat 289.000 de lei la PSD, a investit încă 254.000 de lei Pe parcursul anului 2024, ministrul de azi al Muncii a mai dat cu împrumut 289.000 de lei la PSD, în două tranșe, și a cumpărat titluri de stat de 200.000 de lei. Cele mai bune afaceri din România pentru Petre-Florin Manole: PSD și titlurile de stat (sursa: cdep.ro) Și a mai pus într-un cont (cel în care mai rămăseseră 76 de lei) peste 54.000 de lei. În 2025 a pus în conturi 50.000 de lei și 70.000 de euro Potrivit declarației de avere depuse în iulie anul acesta, respectivul cont a mai crescut cu 49.350 de lei între timp. Iar în prima jumătate a lui 2025, Manole a mai deschis un cont, în care a depus 70.000 de euro. Numai în 2025, Petre-Florin Manole a pus deoparte 70.000 de euro și aproape 50.000 de lei (sursa: mmuncii.ro) Din nou, nu există absolut nici o explicație pentru aceste sume. _________ DREPT LA REPLICĂ " DOMNULE REDACTOR - ȘEF,                 Subsemnatul Petre-Florin Manole, având în vedere următoarele considerații:   La data de 18 septembrie 2025, prin articolul https://defapt.ro/investigatii/milioanele-fara-justificare-ale-ministrului-manole se induce în eroare publicul și se dezinformează, speculându-se prin intermediul titlului și al conținutului articolului că aș deține o sumă 780.000 lei fără justificare.   Explicația necesară pe care o fac publicației dumneavoastră și opiniei publice, pentru această sumă, este că ea reprezintă o greșeală de redactare a declarației de avere. Am semnalat eu însumi, încă din 2024, erorile din declarația mea de avere, am transmis documente bancare justificative și am corectat totul în următoarea declarație. De asemenea, în sustinerea transparenței și bunei-credințe mi-am publicat din proprie inițiativă declarația de avere completă pe site-ul ministerului, înainte ca acest lucru să fie cerut de către premier.   Astfel, a fost adăugat din eroare un ”ZERO” la finalul sumei de 79.500 lei, devenind 795.000 lei.  Această greșeală de redactare a fost notificată de către mine Agenției Naționale de Integritate către care am trimis documentele justificative pentru a dovedi buna credință și a nu lăsa loc speculațiilor.   Așa cum dovedesc extrasele de cont și emailul atașat,     În declarația de avere nr.2826582 depusă în data de 22.12.2023 am identificat două greșeli pe care le-am sesizat Agenției Naționale pentru Integritate (a se vedea emailul și extrasele de cont atașate).   Prima greșeală se referă la suma de la secțiunea IV.1 Active financiare poziția 1 cont ron 2018, unde, din greșeală, am adăugat un ZERO în plus. Astfel, suma corectă este 79.500 lei și nu 795.000 lei! (conform extrasului de cont).   A doua greșeală este la secțiunea IV.1 Active financiare poziția 5 cont ron 2020, unde suma de 61.966 lei este incorectă, întrucât ea nu există, cea corectă fiind de 312 ron. Deci, o eroare de redactare a unei sume inexistente (conform extrasului de cont).   formulăm prezenta: NOTIFICARE   prin care vă solicităm să procedați de urgență la publicarea dreptului la replică, în aceleași condiții de vizibilitate a textului și să modificați titlul articolului în concordanță cu cele precizate mai sus. De asemenea, vă rog să rectificați titlul existent, dar și short url-ul care apar în pagina de Facebook a publicației dumneavoastră.   Cu stimă, Petre-Florin Manole" ________________ PRECIZĂRILE DeFapt.ro în urma primirii dreptului la replică: ministrul Petre-Florin Manole nu a contestat decât o mică parte din afirmațiile din articol (cele referitoare la declarația de avere din 22 decembrie 2023); ministrul Petre-Florin Manole a trimis redacției DeFapt.ro o captură de ecran în care se poate vedea ceea ce pare a fi un e-mail (și NU o adresă oficială, ci un simplu e-mail) trimis Agenției Naționale de Integritate (ANI) pe 4 aprilie 2024 în care Manole vorbește despre "greșelile" în completarea declarației de avere din 22 decembrie din 2023 și cere o audiență "pentru a solicita (...) anumite clarificări raportat la această situație"; Petre-Florin Manole, însă, NU a publicat niciodată o declarație de avere rectificativă în care să corecteze "greșeala" adăugării unui zero la sumă sau pe cea a menționării unei sume fără legătură cu extrasul bancar (potrivit propriilor susțineri); DeFapt.ro i-a adresat câteva întrebări ministrului Petre-Florin Manole în ce privește corespondența sa cu ANI (Care a fost răspunsul ANI? De ce nu a publicat, totuși, o declarație de avere rectificativă?), la care ministrul a răspuns astfel: "Nu am primit un răspuns din partea ANI. Platforma ANI nu mai poate valida o declarație rectificativă după depășirea termenului legal. Și pentru că am remarcat erorile după acest termen, am și notificat personal ANI, prin emailul pe care vi l-am trimis deja."; ministrul Petre-Florin Manole a trimis, într-adevăr, pe adresa redacției DeFapt.ro, și câteva extrase de cont care să-i dovedească spusele; într-un prim e-mail, însă, extrasele erau parțiale iar unul dintre ele părea să fie al altui cont bancar decât cele în discuție (sumele din acel extras nu coincideau cu cele pomenite în dreptul la replică); în al doilea e-mail, într-un extras bancar se pomenește suma de 312 lei (la 22 decembrie 2023) menționată de ministru; același extras, însă, la 11 decembrie 2023, nu pomenește suma de 6 (șase) lei, așa cum apare în declarația de avere, ci suma de 94,88 lei, ceea ce ridică suspiciuni în legătură cu teza prezentată de ministrul Petre-Florin Manole; în celălalt extras, la 22 decembrie apare suma de 79.500 de lei, și nu 79.560 de lei, cum ar trebui să apară dacă singura "greșeală" (cum o numește ministrul în dreptul la replică ar fi fost adăugarea unui zero); extrasele bancare trimise de ministrul Petre-Florin Manole nu prezintă nici o dovadă că ar fi ale conturilor din declarația de avere și nu altele: în declarația de avere, conturile sunt identificate prin numele băncii și anul deschiderii, în timp ce, în extrase, anul deschiderii nu este menționat.

EXCLUSIV Miniștrii USR Miruță și Moșteanu, la cuțite din cauza comenzilor pentru blindatele Piranha V
Investigații

EXCLUSIV Miniștrii USR Miruță și Moșteanu, la cuțite din cauza comenzilor pentru blindatele Piranha V

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V, blindatele contractate de Ministerul Apărării. Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că Ministerul Apărării  nu respectă graficul de comenzi de blindate pentru Uzina Mecanică București. Oficialii Armatei au replicat, neoficial, că ar exista o serie de neconformități la blindatele Piranha V recepționate deja de MApN. Contract de 900 de milioane de dolari La finalul anului 2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract prin care a achiziționat 227 de blindate Piranha V în valoare de 900 de milioane de dolari. Primele 30 de blindate au fost livrate direct de Mowag Gmbh, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Restul de 197 urmau să fie asamblate la Uzina Mecanică București, deținută de Ministerul Economiei. S-au plătit deja 810 milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent a recepționat 197 de blindate din cele 227. Restul de 30 trebuie livrate până în aprilie 2026. Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Pentru vehiculele livrate, MApN a achitat furnizorului 753.121.032 euro, la care se adăugă suma de 56.357.759 euro, reprezentând ajustare conform OuG 126/2022. Pentru cele 30 de vehicule rămase de livrat, MApN mai are de achitat 115.118.357 euro la care se va adăuga ajustarea de preț conform OuG 126/2022”, conform MApN. Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha Radu Miruță, ministrul Economiei, a recunoscut pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că există tensiuni între Ministerul Apărării și Uzina Mecanică București din cauza blindatelor Piranha V. „Îmi spun cei de la Uzina Mecanică București că ei și-au bugetat activitatea considerând că vine un flux de comenzi. Înțeleg că fluxul ăla nu vine conform graficului. Cei de la Armată invocă și ei niște lucruri, de asemenea legitime. Care dintre cei doi are dreptate nu știu deocamdată. Armata invocă, printre altele, unele neconformități. Asta este ce îmi spun cei de la Uzina Mecanică București”, declara ministrul Radu Miruță. Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a refuzat să ofere un punct de vedere. Oficial, blindatele sunt conforme DeFapt.ro a solicitat oficial MApN să comunice ce neconformități s-au constatat la cele 197 de blindatele Piranha V aflate în dotarea Armatei române. „Toate vehiculele Piranha 5 recepționate de către MApN au corespuns din punct de vedere calitativ și cantitativ, acest fapt fiind o condiție obligatorie pentru efectuarea recepției. MApN, prin Direcția Generală pentru Armamente, recepționează doar produse conforme”, a transmis Apărarea. Armata nu mai are bani Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că invocarea neconformităților este o strategie prin care să se tergiverseze plățile pentru diferența de blindate, dar și amânarea semnării unui nou contract, în valoare de 674 milioane de dolari pentru achiziția altor 150 de Piranha V. „Motivul scandalului îl reprezintă banii. Ministrul Ionuț Moșteanu invocă în întâlnirile informale lipsa banilor. Însă în joc sunt și comisioanele aferente noului contract. Pe care, deocamdată, nu se știe cine le va încasa”, spun sursele, sub protecția anonimatului. Achiziția altor blindate, suspendată Nu se știe deocamdată când și dacă se va semna noul contract pentru achiziția celor 150 de blindate Piranha V. „Până la această dată nu a fost inițiată o nouă procedură de achiziție de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5. Direcția Generală pentru Armamente achiziționează produse în funcție de nevoile structurilor beneficiare”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.   

EXCLUSIV MApN a penalizat Avioane Craiova cu 3,6 milioane de lei pentru nelivrarea avioanelor IAR-99 necesare viitorilor piloți de F-16
Investigații

EXCLUSIV MApN a penalizat Avioane Craiova cu 3,6 milioane de lei pentru nelivrarea avioanelor IAR-99 necesare viitorilor piloți de F-16

MApN penalizează Avioane Craiova pentru IAR-99 cu 3,621 milioane de lei pentru nerespectarea contractului privind modernizarea și livrarea la termen a zece avioane. Întârzierile par să fi fost generate, în principal, de firma israeliană Elbit Systems, care nu a furnizat la timp avionica și softul pentru modernizarea avioanelor IAR-99. Dar Victor Munteanu, directorul general al Avioane Craiova, a invocat, oficial, clauza de forță majoră din cauza războiului din Ucraina.   Citește și: Pregătirea piloților de F-16, sabotată de Avioane Craiova, care nu a livrat avioanele de antrenament IAR-99. Compania dă vina pe Elbit (Israel) Oricare ar fi fost motivele, cert este că a fost afectat grav programul de pregătire al piloților militari care urmau să se antreneze pe avioanele IAR-99 pentru a putea face trecerea la avioanele de luptă americane F-16. Contractul, semnat în august 2025 Compania Avioane Craiova, deținută de Ministerul Economiei, a câștigat un contract de 275 milioane lei, fără TVA, în urma unei licitații organizate de Ministerul Apărării Naționale pentru modernizarea a zece avioane IAR-99. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că, la data de 14 august 2020, s-a semnat contractul cu compania din Craiova. Acesta prevedea revitalizarea și modernizarea a zece aeronave IAR-99 Standard, instruirea personalului beneficiarului, precum și un pachet de suport logistic.  Nu au fost declarați subcontractanți, dar au apărut pe parcurs Avioane Craiova nu a declarat subcontractanți în timpul procedurii de atribuire și nici în timpul derulării contractului. Ulterior, compania deținută de Ministerul Economiei a primit un avans de 98.175.000 lei de la MApN (30% din valoarea contractului). Între timp, Avioane Craiova a semnat un contract pentru proiectare cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS). Apoi, a mai semnat un contract, cu compania israeliană Elbit Systems, care se obliga să livreze avionica și softul pentru cele zece avioane IAR-99. Iar de aici au început să apară problemele. Nici un avion livrat, 20 de luni de întârziere Avioane Craiova și-a asumat prin contract să livreze cinci avioane în februarie 2024, iar restul, treptat, până la data de 14 martie 2025. Compania, însă, nu a livrat niciun avion până acum. Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Avioane Craiova a solicitat prelungirea termenului de livrare de trei ori, invocând apariția unui eveniment de forță majoră. Prima dată, în aprilie 2022, solicitarea a fost respinsă ca nefondată. S-a invocat forța majoră În urma celei de-a doua solicitări, Avioane Craiova a primit decalarea termenelor de livrare inițiale cu șase luni. Iar cea de-a treia solicitare se află în analiză, compania Ministerului Economiei fiind nevoită să depună documente suplimentare în susținerea acesteia.  „Avioane Craiova S.A. a invocat efectele războiului din Ucraina ca eveniment de forță majoră, care a afectat livrarea anumitor echipamente esențiale din compunerea sistemului de avionică. Acest lucru a dus la întârzieri în lanțul de aprovizionare, implicit în livrarea echipamentelor de către Elbit Systems Ltd. către Avioane Craiova S.A”, potrivit MApN. Sindicalistul Peța, supărat pe Ucraina Victor Peța, președintele Sindicatului Liber din Avioane Craiova, a explicat pentru DeFapt.ro cum s-a ajuns în această situație. „Proiectarea pe care INCAS s-a angajat să o facă a avut întârzieri”, a spus sindicalistul Victor Peța. Tot el a declarat că echipamentele de avionică au fost comandate de israelieni de la fabrica Honeywell din SUA. Fabrică care a livrat cu întârziere avionica către Elbit, motivând că întâietate ar avea armata ucraineană. „Era totul pentru front. Totul pentru victorie! (…) Acesta este adevărul în ceea ce privește războiul din Ucraina”, a declarat Victor Peța. MApN penalizează Avioane Craiova pentru IAR-99 Acesta pare a fi singurul argument pentru care Avioane Craiova a invocat „forța majoră”. Totuși, Avioane Craiova nu are nici un contract direct semnat cu compania americană Honeywell. Mai mult, arată surse din cadrul MApN, pentru a putea activa clauza de „forță majoră”, mai întâi trebuia ca aceasta să fi fost invocată de Elbit Systems în contractul pe care îl are în derulare cu Avioane Craiova. Abia apoi, Avioane Craiova, în baza documentelor depuse de Elbit, putea invoca „forța majoră” în contractul cu MApN.   Dar Ministerul Apărării Naționale nu a marșat la motivele invocate de Avioane Craiova. „Pentru livrarea cu întârziere a unor echipamente ce compun pachetul de suport logistic inițial, MApN a perceput Avioane Craiova S.A. penalități de întârziere în valoare totală de 3.621.397,22 lei”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Piese produse în SUA, dar importate din Ucraina? Victor Munteanu, directorul general al Avioane Craiova, a încercat să argumenteze teza forței majore spunând, pentru DeFapt.ro, că „destul de multe importuri se făceau din Ucraina și ne-au afectat foarte tare”. La observația că echipamentele de avionică sunt importate de Elbit din SUA, nu din Ucraina, Victor Munteanu a reacționat nervos: „Îmi faceți un interogatoriu sau ce? Cum să clarificăm? Ce să clarificăm?” Întrebat dacă Elbit Systems a invocat clauza de forță majoră în relația cu Avioane Craiova, Victor Munteanu a reacționat din nou nervos. Directorul, agitat când vine vorba de Elbit „Compania Elbit are contract cu Avioane Craiova, nu cu Direcția Generală de Armamente (a MApN - n.r.). Am invocat la Direcția Generală de Armamente o clauză de forță majoră și am avut ca suport un document de la Camera de Comerț a județului Dolj”, a adăugat Munteanu pentru DeFapt.ro. Directorul general al companiei din subordinea Ministerului Economiei a renunțat la orice discuție pe subiect atunci când a fost întrebat dacă Avioane Craiova va recupera penalitățile impuse de MApN de la compania Elbit Systems. „Refuz să mai răspundă la întrebări. Sunt tendențioase și nu, nu mai răspund”, a închis Munteanu conversația cu DeFapt.ro. Cinci avioane ar putea fi livrate în octombrie Totuși, potrivit sindicalistului Victor Peța, pe data de 16 septembrie 2025, ora 4.30, compania Elbit Systems a livrat ultima variantă de soft omologată la sol. „Începând de mâine (joi – n.r.), se reiau zborurile de testare. După aia, tragerile din poligon, apoi tragerile cu tunul într-unul din poligoanele Statului Major al Aviației”, a precizat Victor Peța. Peța a ținut să spună că Elbit Systems ar fi mințit în răspunsul transmis către DeFapt.ro pentru un articol anterior, în care compania israeliană spunea că nu are nici o legătură cu integrarea softului. „Integrarea softului este clauză în anexa contractului. Se ocupă Elbit. Elbit s-a deplasat de mai multe ori aici, a constatat care sunt observațiile piloților. S-au întors în Israel, au făcut corecții. Am primit varianta omologată de Elbit la sol. Ea urmează să fie pusă pe avion și în urma zborurilor de încercare sperăm ca softul să fie validat și în zbor”, a mai spus Victor Peța. Dacă totul decurge normal și nu vor apărea alte nereguli, primele cinci avioane ar putea fi livrate către MApN până la sfârșitul lunii octombrie. 

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși: ministrul Apărării a participat la o întâlnire privată cu un om de afaceri român foarte apropiat de ambasadorii ruși la București. Moșteanu și afaceristul conectat la ruși Întâlnirea a avut loc în august a.c. la un local scump de lângă Ateneu. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Ministrul Moșteanu, omul de afaceri și ceilalți participanți la întâlnire au fost feriți de ochii clienților restaurantului: locul în care au avut loc discuțiile este separat de cel care găzduiește mesele obișnuite. Omul de afaceri a confirmat prezența ministrului Moșteanu la întâlnire, dar nu a dat detalii despre ceilalți invitați și nici despre temele abordate. „Nu pot să îți spun ce se discută acolo” „Deci, da, a fost și Iohannis când era președinte, și Băsescu când a fost președinte. Și toți miniștrii și prim-miniștrii. Nu pot să îți spun cine vine și ce se discută acolo. Ideea e că, mă rog, sunt invitați toți politicienii de top.”, a declarat inițiatorul întâlnirii. Afaceristul a adăugat, totuși, că întâlnirile periodice au loc sub titulatura „Clubul politic”. „De vreme ce, de 15 ani, Clubul politic funcționează și nu s-a vorbit de el, înseamnă că există un anumit motiv pentru care nu se vorbește despre. Vin de la toate partidele.”, a mai spus afaceristul pentru DeFapt.ro. Clubul politic Omul de afaceri care l-a invitat pe ministrul Ionuț Moșteanu la o întâlnire a așa-numitului „Club politic” se numește George Butunoiu. Este cunoscut ca unul dintre cei mai buni recrutori de manageri de top din România. Mai puțin cunoscut este că Butunoiu are o relație privilegiată cu Ambasada Rusiei de la Moscova. La vedere, relația lui George Butunoiu cu Ambasada Rusiei de la București se rezumă la organizarea unor concerte în sediul misiunii diplomatice. Concerte pentru ambasade „Am făcut nu cine (mese – n.r.) pentru Ambasada Rusiei, ci concerte. Am făcut și pentru ambasada Americii, și a Israelului, și a Danemarcei, și a Croației, și a Franței, pentru toți. Toate ambasadele. Deci, dacă te uiți, că asta nu e confidențial, dacă te uiți pe site-ul societății muzicale, la societateamuzicala.ro, vezi acolo concertele noastre la toți ambasadorii. Sunt publice, e pe site.”, a explicat Butunoiu pentru DeFapt.ro. Într-adevăr, pe site-ul indicat de Butunoiu se găsesc concertele menționate, 135 la număr. Doar unul, din ianuarie 2017, a avut loc la Ambasada Rusiei. Butunoiu, „prieten bun” cu ambasadorul Malginov, discuții cu Kuzmin Potrivit, însă, unui înalt funcționar public, Butunoiu făcea mai mult pentru Ambasada Rusiei decât să intermedieze acte artistice. „M-a contactat să mă invite la o cină la Ambasada Rusiei, dar l-am refuzat”, a spus, sub anonimat, funcționarul. De altfel, omul de afaceri George Butunoiu admite că are o relație specială cu ambasadorii ruși la București. „Am fost prieten bun cu Malginov (Oleg – n.r.), deci ambasadorul, ne plăceam unul pe altul, ambasadorul care a fost acum trei mandate. Chiar eram prieten bun cu el. Pe Kuzmin îl cunoșteam bine. Însă aveam divergențe profunde de opinie... Ne înțelegeam. Sunt în legătură cu toți ambasadorii. Nu aveam mai multe întâlniri cu el decât cu alții. Însă mă înțelegeam bine pentru că aflam informații pe care nu o să le citești niciodată în ziare sau în alte părți. Că or fi fost adevărate sau nu, asta-i... altă discuție.”, și-a descris Butunoiu relațiile cu diplomații Moscovei. Butunoiu: „Eu strâng informații, fac recrutări” La ce-i folosesc omului de afaceri George Butunoiu informațiile de la Ambasada Rusiei? „Eu, până una-alta, strâng informații de peste tot pentru mine și pentru obiectivele mele. Le strâng de la cei de la stat cu care tot vorbesc, cu ambasadorii cu care vorbesc, cu străinii cu care mă întâlnesc. Din asta trăiesc, din informații. Eu, până una-alta, fac recrutări. Și cu cât știu mai multe informații cu atât fac recrutări mai bune. Da? Cu cât știu mai multe despre oricine și despre orice, recrutările mele sunt mai eficiente. Deocamdată, eu din asta trăiesc. E singura sursă de venit. Sunt o persoană cunoscută în toate mediile, și diplomatic, și politic, deci, toți mă cunosc.”, a detaliat Butunoiu pentru DeFapt.ro Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a refuzat dialogul pe acest subiect, în ciuda numeroaselor apeluri și mesaje primite de la DeFapt.ro.

EXCLUSIV O firmă din dosarul Microsoft (ASEE) și conectată la George Simion (Zipper), reclamate la Parchet pentru acte false la o licitație la Dezvoltare
Investigații

EXCLUSIV O firmă din dosarul Microsoft (ASEE) și conectată la George Simion (Zipper), reclamate la Parchet pentru acte false la o licitație la Dezvoltare

Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false: două mari firme (una din industria IT, cealaltă - din domeniul tipăriturilor cu regim special) au fost reclamate la Parchet. Este vorba de ASEE Solutions SRL și de Zipper Services SRL. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Prima a fost menționată și în mega-dosarul DNA al licențelor Microsoft pentru instituții publice. Despre a doua, DeFapt.ro a dezvăluit că a tipărit scrisorile electorale pentru George Simion în campania pentru prezidențiale. Achiziția Asseco din 2009 Grupul polonez Asseco South Eastern Europe, unul dintre cele mai mari grupuri din industria IT din sud-estul Europei, a cumpărat firma Net Consulting, în anul 2009, de la Dragoș Șerban Stan, Ion Coltan și Alexandru Vișan. Numele lui Dragoș Șerban Stan a apărut în dosarul Microsoft, dar Stan a beneficiat de clemența procurorilor DNA după ce a făcut ma multe denunțuri. Un alt asociat din firma Net Consulting, Alexandru Vișan, a fost implicat într-un dosar de mare evaziune fiscală, după ce a importat echipamente IT de aproape jumătate de miliard de euro în perioada 2008-2012. Dosarul Microsoft Asseco a decis să schimbe numele firmei Net Consulting în Asseco South Eastern Europe, apoi în Asseco SEE și, într-un final, în ASEE Solutions. Asseco See (fostă Asseco South Eastern Europe) a fost cercetată în dosarul Microsoft, unul dintre cele mai cunoscute dosare penale de trafic de influență. Conform rechizitoriului, în 2009 firma urma să câștige licitații pentru licențe Microsoft cu Enel Servicii Comune S.A.și Electrica S.A, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. „I-am spus că în schimbul unui procent de 20% din valoarea contractului, există o persoană care va asigura câștigarea licitației de către Asseco”, a declarat unul dintre inculpați, potrivit Rise Project. Contracte cu instituțiile de forță ale statului român De atunci au trecut 16 ani, timp în care firma ASEE Solutions a câștigat numeroase contracte publice scoase la licitație de statul român. Printre instituțiile cu care are sau a avut contracte compania se numără Direcția Generală de Protecție Internă (serviciul secret de informații al Ministerului de Interne), Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Națională Anticorupție etc. În anul fiscal 2023, compania a avut o cifră de afaceri de peste 253,4 milioane lei și un profit net de peste 3,146 milioane lei. Anul fiscal 2024 a dus la o scădere a cifrei de afaceri la puțin peste 204,3 milioane lei, în timp ce profitul a scăzut la aproape 1,1 milioane lei. Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false ASEE Solutions SRL a participat și la licitația de 3,5 milioane lei pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”, organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de ASEE Solutions – ofertant lider și Bithat Solutions – ofertant a fost declarată de comisia de licitație ca fiind inacceptabilă pentru că „operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Ulterior, la solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a transmis că „întrucât au fost constatate indicii de fraudă referitoare la declarații false în conținutul informațiilor transmise către autoritatea contractantă, de operatorii economici ASEE Solutions - ofertant și lider și Bithat Solutions – ofertant” a fost sesizat, prin denunțul nr. 150829/08.07.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București. Răspunsul Ministerului Dezvoltării pentru DeFapt.ro (sursa: MDLPA) ASEE Solutions susține că nu a fost informată de sesizarea către Parchet DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier - n.r.), președintele Consiliului de Administrație al ASEE România, în legătură cu denunțul făcut împotriva ASEE Solutions și Bithat Solution (ambele, parte a grupului ASEE), de către MDLAP. Năstase a transmis un răspuns prin intermediul avocatului Cristian Popescu, de la societatea de avocatură Dentons Europe – Zizzi și Asociații, cea care reprezintă firmele din grupul ASEE. „Situația pe care o învederați ne este cu totul necunoscută. Nu este clar la ce „indicii de fraudă” vă referiți pentru că până în momentul de față nu avem cunoștință de vreun asemenea indiciu. Subliniem că existența vreunui asemenea indiciu legat de activitatea ASEE sau a vreunei alte societăți afiliate nu ne-a fost semnalată de vreo autoritate cu competențe în investigarea fraudelor în materia achizițiilor publice. De altfel așa cum am explicat pe larg în mesajul care v-a fost trimis în numele clientului nostru în data de 27.06.2025 (pe care vă rugăm să-l recititi), faptele din spatele acestor presupuse indicii nu există”, a transmis avocatul Cristian Popescu. Avocatul ASEE Solutions amenință DeFapt.ro Avocatul Cristian Popescu a strecurat și o amenințare voalată la adresa DeFapt.ro, vorbind despre „publicarea ilegală” a informațiilor oficiale de la Ministerul Dezvoltării. „Față de această împrejurare vă semnalăm că orice diseminare în spațiul public a unor informații legate de o asemenea prezumtivă investigație nu poate fi decât o speculație lipsită de orice suport faptic”, a spus avocatul Cristian Popescu. „În măsura în care informațiile prezentate în mesajul dumneavoastră sunt adevărate (chestiune pentru care nu există o minimă probă) atunci aceste date v-au fost în orice caz comunicate ilegal, întrucât acestea nu se găsesc în dosarul achiziției publice avute în vedere iar datele unei prezumtive urmăriri penale care nu a fost adusă la cunoștință persoanelor implicate sunt confidențiale din rațiuni care țin de protecția drepturilor elementare ale acestor persoane. Publicarea unor asemenea informații, chiar asumând că acestea sunt reale, este de asemenea ilegală”, a mai transmis avocatul de la casa de avocatură Dentons Europe – Zizzi și Asociații.  Zipper Services, silenzio stampa Zipper Services este cealaltă firmă împotriva căreia Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR DeFapt.ro a dezvăluit că Zipper Services s-a înscris la licitația de 3,5 milioane de lei organizată de MDLPA, dar oferta acesteia a fost declarată inacceptabilă pentru că „potrivit art. 167 alin 1) lit h) din Legea 98/2016 – operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Doru Vîjîianu, asociat și director general al firmei Zipper Services, a transmis în urmă cu două luni, la solicitarea DeFapt.ro, că societatea condusă de el „a fost descalificată din această procedură din cauza a ceea ce noi considerăm a fi o neconcordanță între calitățile declarate ale unor membri ai echipei propuse și rolurile deținute de aceștia în proiectele anterioare. Dorim să subliniem cu toată claritatea că toate persoanele menționate în oferta noastră au fost implicate efectiv în proiecte similare declarate, contribuind activ la livrarea rezultatelor, însă rolurile lor au fost încadrate diferit în funcție de specificul fiecărui proiect din cauza unei erori materiale, fără niciun fel de intenție de transmite informații eronate autorității.” DeFapt.ro i-a solicitat directorului Doru Vîjîianu, acum două săprtămâni, un nou punct de vedere în legătură cu denunțul făcut de Ministerul Dezvoltării împotriva firmei Zipper Services, dar acesta nu a răspuns întrebărilor.  Am încercat să obținem un punct de vedere și prin intermediul firmei de PR care reprezintă Zipper Services, dar nici aceasta nu a răspuns.   

ABUZ Ministrul Nazare folosește ANAF Antifraudă împotriva DeFapt.ro: firma la care sunt angajați jurnaliștii, fără datorii la stat, inactivată fără motiv
Investigații

ABUZ Ministrul Nazare folosește ANAF Antifraudă împotriva DeFapt.ro: firma la care sunt angajați jurnaliștii, fără datorii la stat, inactivată fără motiv

Nazare folosește ANAF Antifraudă împotriva DeFapt.ro, site-ul care a scris în exclusivitate despre activitățile suspecte ale firmei ministrului de Finanțe. Antifrauda ANAF e vigilentă În prezent, firma la care sunt angajați jurnaliștii care scriu pentru DeFapt.ro este inactivă fiscal. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Inactivarea firmei a fost decisă pe 8 august a.c. de către ANAF în urma emiterii unui "Aviz Antifraudă". Potrivit avizului respectiv, motivul declarării ca inactivă a firmei a fost că aceasta "Nu funcționează la domiciliul fiscal declarat". Tot pe 8 august, ANAF a anulat și certificatul de înregistrare ca plătitoare de TVA al firmei. Fiscul se face că nu a auzit de desfășurarea activității "la terți" Faptul că firma "Nu funcționează la domiciliul fiscal declarat", însă, nu doar că nu este ilegal, ci era chiar menționat în documentele depuse la Registrul Comerțului. Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Potrivit acestor documente, activitatea firmei "se desfășoară la terți", adică nu în sediul declarat, o modalitate de lucru perfect legală. Iar domiciliul fiscal nu este decât sediu social, de corespondență. Firma funcționa de câțiva ani în același sediu, fără ca vreo clipă să se pună problema de către ANAF că ar fi fost ilegal. Am schimbat sediul După inactivarea firmei, la sugestia avocaților, în ciuda abuzului evident al ANAF, jurnaliștii DeFapt.ro au decis schimbarea sediului. Citește și: EXCLUSIV Schema prin care Nazare a primit pe firmă active de un milion de lei de la asociatul care are sub 5% Argumentul, unul practic: dacă am fi hotărât să contestăm decizia ANAF, firma ar fi rămas inactivă până la rezolvarea situației, ceea ce ar fi presupus complicații suplimentare - o firmă inactivă nu poate emite facturi și, deci, nu poate încasa ce nu facturează. Așadar, efectele financiare ar fi fost severe. Pe 19 august, am primit de la Registrul Comerțului documentele care atestă schimbarea de sediu. În aceeași zi, aceste documente au fost depuse la ANAF și s-a cerut reactivarea firmei. ANAF refuză să reactiveze firma Reactivarea de către ANAF a firmei ar fi trebuit să fie o formalitate care să dureze, cel mult, trei zile. Azi, 4 septembrie, însă, la 15 zile de atunci, firma este în continuare inactivă, în ciuda cererilor repetate, a unei corespondențe zilnice cu Fiscul. Citește și: Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Potrivit surselor DeFapt.ro, încăpățânarea ANAF nu are legătură cu funcționarii Fiscului Sector 1, în care este înregistrată firma. Ci cu conducerea departamentului Antifraudă din ANAF. Care, arată sursele noastre, a condiționat reactivarea firmei de emiterea unui nou "Aviz Antifraudă". Antifrauda ANAF, via Nazare, ne consideră periculoși Este cu totul neuzual, dacă nu nemaiîntâlnit, ca o firmă care nu are și nu a avut niciodată datorii la stat (sau date financiare atipice: profituri uriașe fără cheltuieli ori cheltuieli exagerate, peste media firmelor cu același obiect de activitate etc.) să fie considerată ca fiind în zona de risc de care se ocupă departamentul Antifraudă al ANAF. Citește și: Cea mai mare fantomă din România, validată de ANAF Totuși, ANAF Antifraudă a considerat că o firmă la care sunt angajați câțiva jurnaliști, o firmă la care majoritatea cheltuielilor sunt cu taxele pe muncă la bugetul de stat, o firmă care nu lucrează niciodată cu cash (deci toate transferurile financiare sunt transparente) este un pericol pentru siguranța fiscală a României. O decizie a ANAF Antifraudă care nu este străină de influența ministrului Alexandru Nazare, care refuză să răspundă întrebărilor DeFapt.ro despre firma sa și preferă să posteze minciuni și insinuări lașe pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră