joi 23 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani, după ce a fost el însuși victimă a traficului la 18 ani

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. Acum aproape șapte ani, Rupi Gabor (31 de ani) s-a întors în România. Avea două variante: să-și deschidă o cafenea cu tipic spaniol, țara în care și-a găsit liniștea, sau să lupte ca alți copii care au crescut în sistemul de protecție să nu treacă prin ce a trecut el: „Să dorm sub cerul liber, să fiu traficat de toți cretinii, să nu fiu ajutat, să mi se închidă uși. Să ajut și să militez pentru toți cei care vin în urma mea”. Citește și: 27 de copii din grija statului sunt traficați, anual, în România. Cum au ajuns două fete de 13 și 16 ani pe mâinile traficanților din Vaslui Sunt la sediul ONG-ului „Zâmbește pentru Viitor”, în Brașov. La birou, Bianca, asistentă socială, lucrează la dosarele copiilor pe care îi ajută asociația. Imediat ce mă așez pe canapea, Rupi, președintele organizației, începe să-mi povestească, cronologic, despre cei aproape șapte ani de existență ai organizației, în care a ajutat peste 800 de copii din sistemul de protecție. Când avea doar 18 ani, proaspăt ieșit din sistemul de protecție, Rupi a fost închis timp de o lună în subsolul unei case, drogat și obligat să întrețină relații sexuale cu clienții unei rețele de trafic de ființe umane. Din cei șapte traficanți ai rețelei brașovene, în urma sentinței definitive a instanței, în 2015, au făcut închisoare doar trei. Cea mai mare pedeapsă a fost de doar șapte ani de închisoare. Alți doi traficanți au primit câte cinci ani. Ceilalți patru au fost achitați în apel. În prezent, toți inculpații din dosar sunt liberi. Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. „Dacă lupți pentru ei, pentru drepturile lor, știi ce ți se zice? «Ai rămas cu traume din casa de copii»” Rupi îmi vorbește cu lux de amănunte despre fiecare proiect, fiecare copil ajutat, merge la bibliorafturi ca să confirme vreo informație. Și zâmbește. E motto-ul asociației sale: „Noi toți putem face ceva pentru a schimba o viață, pentru a aduce un zâmbet pe chipurile celor care n-au găsit un motiv să o facă până acum”. În primul an de activitate, a luat 13 copii proaspăt ieșiți din sistemul de protecție și i-a învățat cum să aibă grijă de ei. În asistența socială, acest lucru se numește „crearea de deprinderi de viață independentă”. Din cauză că mulți copii, atunci când li se ridică măsura de protecție, la 18 ani, nu știu ce vor face cu viața lor, sfârșesc pe stradă, se prostituează sau fură. Unii chiar i-au mărturisit lui Rupi că vor să stea în închisoare, pentru că acolo se simt „ca la casa de copii”. De cinci ani, organizează „Călătoria talentelor”, un fel de „Românii au talent”, doar că toată lumea câștigă un premiu, în cuvintele lui Rupi. „Este proiectul meu de suflet, va trăi cât voi trăi și eu”, continuă el. Peste o sută de copii din centre vin la Brașov câteva zile își arată talentul în fața celorlalți copii, primesc premii, participă la ateliere de creație și sunt încurajați să lupte pentru visul lor. „De acolo nu am mai văzut libertatea” Când avea 18 ani și a ieșit din sistemul de protecție, Rupi Gabor n-avea unde să doarmă. N-avea nici bani, nici telefon. A dormit o perioadă pe străzi, apoi la adăpostul de noapte din Brașov. Și-a găsit un prim loc de muncă cu ajutorul Azotei Popescu, președinta organizației Catharsis, care îi ajuta pe Rupi și pe prietenii lui de când aceștia aveau 14 ani. S-a angajat la un restaurant, de unde primea 600 de lei pe lună. „Nu mă descurcam cu banii și atunci am zis să îmi mai găsesc încă un loc de muncă. M-am angajat la o discotecă, era un job de noapte. Trebuia să mă duc să fac curățenie acolo. Nu vă zic că de acolo nu am mai văzut libertatea”, își începe Rupi „episodul cel mai trist din viața lui”, după cum spune Azota Popescu. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani, după ce a fost el însuși victimă a traficului la 18 ani
EXCLUSIV Audiat la DNA: Vlădică, fost șef al Departamentului pentru Armamente, a dat declarații în dosarele "Piranha V" și "C4ISR". În ultimul este implicat și Burci
Investigații

EXCLUSIV Audiat la DNA: Vlădică, fost șef al Departamentului pentru Armamente, a dat declarații în dosarele "Piranha V" și "C4ISR". În ultimul este implicat și Burci

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA. Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul „Piranha V”, o afacere controversată pentru care statul român va plăti la final în jur de 900 de milioane de euro. Burci, Broidy, Trump Totodată, el a dat a fost audiat și în legătură cu afacerea „sistemul C4ISR” în care a fost implicată firma Circinus Defense LLC, controlată de Elliot Broidy, fost vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. De această afacere este legat și numele controversatului afacerist Cristian Burci. La câteva zile de la audiere, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul căreia se afla Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Vlădică, de la Tender la Grindeanu Defapt.ro a dezvăluit că Florin Lazăr Vlădică a lucrat timp de șapte ani în Africa pentru controversatul afacerist Ovidiu Tender. De acolo, a fost recuperat în anul 2017 de Sorin Grindeanu, premierul de atunci al României, și numit la șefia Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa De această numire nu este străin nici afaceristul Cristian Burci. În mandatul său de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Recuperat de Raytheon de la DpA După ce Vlădică a fost schimbat din funcție, compania americană Raytheon, producătorul sistemului de rachete Patriot, l-a angajat pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. Contractul a fost semnat în defavoarea statului român, fără clauze de offset și cooperare industrială. Acum, Vlădică este angajatul afaceristului Frank Timiș, artizanul afacerii Roșia Montană, dar continuă să reprezinte neoficial și interesele companiei americane Raytheon. Asta deși compania americană a renunțat oficial la serviciile de consultanță ale lui Florin Lazăr Vlădică în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca aceasta să fie investigată pentru corupție în SUA în legătură cu afacerile cu armament din Qatar. Vlădică, reprezentantul „neoficial” al Raytheon la BSDA Pe Florin Lazăr Vlădică l-am întâlnit standul companiei americane Raytheon de la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2002, expoziția de tehnică militară și de securitate de la București. Întrebat dacă încă reprezintă interesele Raytheon în România, Vlădică a spus că nu mai are nici o legătură oficială cu compania americană. Vlădică (cu ochelari), la BSDA 2022 (sursa: defapt.ro) „Sunt aici în calitate de vizitator. Nu mai sunt consultant pentru Raytheon”, a declarat Vlădică, în timp ce își ascundea sub haină ecusonul cu șnur roșu ca să nu i se vadă calitatea oficială. Legat de contractul de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot semnat în defavoarea statului român și, ulterior, angajarea sa la compania Raytheon, Vlădică a declarat că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon. "Niciun ban de la Raytheon" Consultanții din industria de armament sunt plătiți de obicei cu sume de minimum 5.000 de euro lunar pentru cheltuieli administrative, bani la care se adaugă un comision de aproximativ 5% din valoarea contractului. De exemplu, în cazul unui contract de zece milioane de euro, consultantul poate primi în jur de 500.000 de euro. Dar sumele pot varia în funcție de tipul și valoarea contractului. Întrebat câți bani a încasat de la Raytheon pentru că le-a reprezentat interesele în România, Florin Lazăr Vlădică a spus că „niciun ban”. „Nu am luat nici un comision, niciun ban, de la Raytheon”, a spus Vlădică. Dar nici nu a lucrat pro bono, a spus el. Degeaba am insistat cu întrebările pentru că nu a vrut să zică sub ce formă este plătit de către compania americană Raytheon. În poza Ambasadei SUA la București Florin Lazăr Vlădică și-a continuat activitatea de reprezentant al Raytheon la standul de la BSDA. În cursul zilei de miercuri, 18 mai 2022, standul Raytheon a fost vizitat de David Muniz, șeful misiunii diplomatice a SUA la București. Acolo s-a pozat cu reprezentanții companiei, apoi poza a fost urcată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. În centrul fotografiei se afla chiar Florin Lazăr Vlădică, care adulmeca vorbele diplomatului. În toate cele trei zile ale expoziției, Vlădică nu și-a părăsit postul de la stand. Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA În ultima zi l-am întrebat în ce calitate a fost audiat de procurorii DNA și în ce dosare. Uimit, Vlădică a admis că a fost audiat în calitate de martor în dosarul Piranha V. „Am fost audiat ca martor în dosarul Piranha V în legătură cu contractul acela de 900 de milioane de euro și în cel cu sistemul de comandă (C4ISR - n.r.)”, a spus mâhnit Vlădică. Ulterior a refuzat să facă orice comentariu legat de implicare sa în aceste afaceri penale. În afacerea C4ISR au fost implicați mai mulți politicieni și afaceriști, inclusiv Florin Lazăr Vlădică. De pe urma acestei afaceri, Cristian Burci urma să primească un comision cuprins între 25 și 51 de milioane de dolari. Dar afacerea a fost anulată în urma încrengăturilor penale. La finalul expoziției, Vlădică s-a suit într-un microbuz alături de toată conducerea Raytheon prezentă la București și a plecat. De la București, a plecat în Elveția, țară din care își coordonează afacerile Frank Timiș, unul dintre angajatorii săi.

EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov
Investigații

EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov

Grindeanu numește un incompatibil la AACR. Alexandru Anghel, noul președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile, se află în stare de incompatibilitate pentru că deține simultan funcții de conducere la Aeroportul Brașov. Decizia de numire în CA a fost asumată de Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor, la recomandarea liberalului Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, în subordinea căruia se află Aeroportul Brașov. La finalul anului 2017, Alexandru Anghel a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Iași pentru că a pus în pericol siguranța aeroportului, dar și pentru că a încercat să mușamalizeze mai multe neregului. Director de vânzări pentru firme de textile Alexandru Anghel și-a început cariera în anul 1992 ca director de vânzâri pe București pentru firma ieșeană de confecții textile OCCO Silhouette. Apoi a continuat să lucreze în vânzări pentru mai multe companii, dar în paralel avea și funcția de controlor trafic sol la Aeroportul Iași, aflat în subordinea Consiliului Județean Iași. A renunțat la postul de la aeroport în anul 2002. Însă a revenit ca dispecer sol în anul 2010. Ulterior a ocupat mai multe funcții de execuție și conducere în cadrul aeroportului ieșean, ba chiar a ajuns membru în Consiliul de Administrație și director general interimar. Totul, până la finalul anului 2017. Comportament abuziv la Iași Defapt.ro a obținut mai multe documente care arată că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. De exemplu, i s-a reproșat că a pus în „pericol în repetate rânduri a siguranței pe Aeroportul Iași prin nedelegarea atribuțiilor de Director General Provizoriu către persoane abilitate din cadrul regiei, în momentul deplasării în afara localității”. Nu a respectat hotărârile CJ O altă nemulțumire a CA a fost că nu a respectat legislația privind raportarea punerii în aplicare a modului de îndeplinire a indicatorilor economico-financiari, nefinanciari și operționali aferenței guvernanței corporative. Totodată, Alexandru Anghel nu a informat Consiliul de Administrație cu privire la problemele cu care se confruntă Aeroportul Iași și nici nu a pus în aplicare hotărârile Consiliului Județean Iași, instituția care deține aeroportul. Citește și: În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului Totul a culminat cu punerea în imposibilitate a directorului economic de a-și duce la îndeplinire atribuțiile, dar și gestionarea deficitară a resurselor umane. Grindeanu numește un incompatibil la AACR După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Tot liberalul Adrian Ioan Veștea l-a susținut pentru a fi numit de Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor în funcția de membru al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Această instituție care ar trebui să emită mai multe avize și autorizații pentru Aeroportul Brașov. Președintele CJ Brașov, Adrian Ioan Veștea, a refuzat să explice de ce l-a susținut pe Alexandru Anghel pentru funcția de membru în CA. "Întrebați-l pe el, dacă faceți un articol despre el", spus Veștea și a închis telefonul. Ministerul Transporturilor: Incompatibilitate Direcția Juridică a Ministerului Transporturilor a emis încă din anul 2014 o opinie juridică din care rezultă că este incompatibil statutul de membru în structura de conducere a unui operator de aerodrom și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. De ce? Răspunsul îl aflăm tot din opinia juridică a specialiștilor de la Traporturi. „În măsura în care membri din structurile de conducere a unor operatori de aerodrom sunt și membri în consiliul de administrație al autorității competente, este evident că aceștia pot influența deciziile privind certificarea și supravegherea acelor aerodromuri, spre exemplu prin numirea ca directori executivi a unor persoane care să se supună instrucțiunilor lor, prin amenințare cu revocarea din funcție etc.”, susțin juriștii ministerului. Regulamentul Comisiei Europene e clar Tot ei susțin că o astfel de situație nu îndeplinește, atât din perspectivă obiectivă, cât și subiectivă, cele două cerințe esențiale ce decurg din Regulamentul Comisiei Europene privind independența autorității competente, în speță AACR, și anume luarea deciziilor fără a se supune niciunei instrucțiuni și stabilitatea funcției deținute. Cu alte cuvinte, posibilele ingerințe în activitatea autorității competente (AACR), realizate de către structurile din conducere ale anumitor aerodromuri (care sunt și membri în CA al AACR) determină ca între cele două calități de membru să existe incompatibilitate. Anghel, insolent Contactat de către Defapt.ro, Alexandru Anghel a spus că nu a fost numit la recomandarea partidului, ci că îl recomandă activitatea sa în industria aeronautică. „Eu mă ocup de primul aeroport din România care s-a făcut în ultimii 50 de ani. Este cel mai complex proiect de aviație din țara asta”, a spus Anghel făcând referire la Aeroportul Brașov. Totodată, el s-a lăudat și cu activitatea de la Aeroportul Iași, acolo unde a fost shimbat din funcție pentru mai multe nereguli. „Am fost manager de aeroport. Este un caz de succes. Nu cred că am pus în pericol siguranța Aeroportul Iași. Nu sunt în conflict de interese. Consiliul de Administrație ia decizii de administrare. Nu se ocupă de partea executivă”, a declarat Alexandru Anghel. Își contrazice propriul CV Ulterior, Alexandru Anghel a spus că cel care a semnat hotârârea prin care a fost schimbat din funcție de la Aeroportul Iași „avea 12 clase”. Dar hotârârea este asumată și semnată de cei cinci membri ai CA. „Eu, de când am terminat facultatea, am lucrat numai în domeniul aeroportuar și aviatic”, a spus Anghel, deși CV-ul său public îl contrazice și de această dată. Întrebat dacă a contestat hotărârea de la Aeroportul de la Iași, Alexandru Anghel a refuzat să răspundă și a închis telefonul.

Reciclarea fictivă a deșeurilor a produs un nou dosar penal în România. Paguba, în cinci ani, ridicolă: un milion de euro
Investigații

Reciclarea fictivă a deșeurilor a produs un nou dosar penal în România. Paguba, în cinci ani, ridicolă: un milion de euro

Reciclarea fictivă a deșeurilor, pagube ridicole. Ioan Rădulescu și fiul acestuia, Gabriel Rădulescu, cei care controlează controversata firma de reciclare a deșeurilor New NCR Reciclare, au fost reținuți de anchetatori pentru implicare într-o schemă de fraudă în industria deșeurilor reciclabile. Paguba estimată de anchetatori a fost estimată la aproximativ 4,7 milioane de lei (în jur de un milion de euro). Firma familiei Rădulescu a mai fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru nerespectarea legislației privind regimul deșeurilor, dar și pentru neconformităţi legate de regimul de transport al deşeurilor periculoase şi nepericuloase. Reciclarea fictivă a deșeurilor, pagube ridicole Gabriel Rădulescu patronează și administrează firma New NCR Reciclare, societate specializată în colectarea deșeurilor reciclabile pe care le valorifică în numele Organizațiillor de Transfer de Responsabilitate (OTR). Aceste OTR au preluat responsabilitatea de a recicla deșeuri în numele marilor companii producătoare de deșeuri reciclabile. De exemplu, semnează contracte cu diverse centre pentru colectarea și reciclarea sticlei pentru producătorii care comercializează băuturi în diverse tipuri de sticle. După ce sunt colectate și valorificate deșeurile de sticlă, OTR-urile transmit documentele la producători care, la rândul lor, raportează că și-au îndeplinit obligațiile de mediu. Director în firmă de reciclare cu soacră la avizare de Mediu Firma lui Rădulescu are punctul de lucru în localitatea Băilești, din județul Gorj. Acolo avea și sediul social declarat, dar și l-a mutat în București, pe strada Jandarmeriei. Directorul general al firmei este Ioan Rădulescu, tatăl patronului. Citește și: O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal. Cei luați prizonieri de ruși, băgați la pușcărie și amenințați cu pedeapsa capitală Secundul lui Ioan Rădulescu, adică directorul general adjunct al firmei, este Bogdan Bidică, ginerele Mariei Bercaru, una dintre angajatele responsabile cu avizele de mediu ale Agenției de Protecție a Mediului Gorj. Tot la Agenție lucrează pe funcția de consilier și Claudia Bidică, soția directorului adjunct Bogdan Bidică și fiica Mariei Bercaru. 27 de percheziții în zece județe și București Polițiștii, sub coordonarea unui procuror, au luat la puricat afacerea familiei Rădulescu. În cursul zilei de 18 mai 2022, polițiștii au efectuat 27 de percheziții domiciliare în județele Gorj, Giurgiu, Timiș, Alba, Suceava, Neamț, Iași, Olt, Dolj, Sibiu și municipiul București. „Perchezițiile se derulează la sediile și punctele de lucru ale mai multor agenți economici, precum și la domiciliile unor persoane fizice, care, începând cu anul 2017 și până în prezent, ar fi dezvoltat un sistem de fraudare și inducere în eroare a operatorilor implicați în mecanismul de transfer al responsabilității stabilite în sarcina producătorilor de deșeuri din ambalaje, cauzând un prejudiciu de aproximativ 4.700.000 de lei”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Poliția Română. 900 de TIR-uri de sticlă De exemplu, New NCR Reciclare a colectat și achiziționat o cantitate de 34,4 milioane de kilograme de deșeuri de sticlă în anul 2019. Adică 34.448 de tone de sticlă. Întreaga cantitate ar putea fi transportată cu 900 de TIR-uri. Serviciile de valorificare a deșeurilor de ambalaje din sticlă au fost facturate de New NCR Reciclare pentru firmele Glass Reciclare și Eco Profix Consulting. În urma investigațiilor, patronul firmei New NCR Reciclare, Gabriel Rădulescu, și tatăl acestuia, directorul Ioan Rădulescu, au fost reținuți de anchetatori pentru înșelăciune și instigare la fals.

EXCLUSIV Frank Timiș, sforarul din spatele tunului de la Roșia Montană, mereu surprinzător: afaceri cu lucernă senegaleză pe NASDAQ
Investigații

EXCLUSIV Frank Timiș, sforarul din spatele tunului de la Roșia Montană, mereu surprinzător: afaceri cu lucernă senegaleză pe NASDAQ

Frank Timiș, o nouă afacere africană. Controversatul businessman, cel care a fost la un pas să exploateze aurul de la Roșia Montana, vrea acum să listeze la bursa NASDAQ o companie care vinde lucernă din Senegal în țările arabe și Europa. De o parte din afacerile lui Frank Timiș se ocupă Florin Lazăr Vlădică, fost secretar de stat la Ministerul Apărării și consultant pentru afacerile cu armament ale companiei americane Raytheon. De la Vlădică, la opincă de lux Florin Lazăr Vlădică a fost responsabil de afacerile din Africa ale controversatului afacerist Ovidiu Tender, eliberat condiționat din închisoare în toamna anului 2019. Ovidiu Tender a fost condamnat în anul 2015 la la 12 ani și șapte luni de închisoare pentru înșelăciune și spălare de bani în dosarul Carom. În timp ce Tender își executa pedeapsa, în anul 2017, Florin Lazăr Vlădică a fost recuperat din Africa de Sorin Grindeanu, premierul atunci al României, și pus pe funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. După ce a fost schimbat din funcție, Vlădică a fost antamat drept consultant de compania Raytheon pentru a-i reprezenta interesele în afacerile cu armament în România. Tender îl admiră pe Timiș În paralel, Vlădică a început să lucreze și pentru firma elvețiană Gulf Energy Services AG care, conform datelor publice, este controlată de afaceristul Frank Timiș. Ovidiu Tender declara într-un interviu, la PRO TV, că Frank Timiș „este nașul familiei mele, îmi este un prieten foarte drag, pe care îl apreciez, îl admir pentru ce a făcut”. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa În timp ce pendulează între SUA, Elveția și România, Florin Lazăr Vlădică se ocupă și de afacerile lui Frank Timiș din Africa. Una dintre societățile controlate de Frank Timiș, African Agriculture Inc., înregistrată în paradisul fiscal Delaware, are un sediu în New York și este condusă de Alan Kessler. La 27 decembrie 2021, compania lui Timiș a cerut să fie listată pe bursa NASDAQ sub simbolul „AAGR”. Dar nu a primise nici un răspuns în legătură cu această solicitare până la finalul lunii aprilie a acestui an. Concesiune soldată cu doi morți Pe 22 aprilie 2022, African Agriculture Inc. a depus documentația la Comisia de Burse pentru Valori Mobiliare a SUA pentru a lansa o ofertă publică de acțiuni. Defapt.ro a analizat documentele depuse din care rezultă că African Agriculture Inc. deține Agro-Industries Corp, înregistrată în Insulele Cayman la data de 15 ianuarie 2018. Firma din Insulele Cayman controlează controlează la rândul ei societatea Les Fermes de la Teranga SA din Senegal, o companie cu istorie tenebroasă. Compania Les Fermes de la Teranga SA s-a numit inițial Senhuile. În anul 2012, firma Senhuile a obținut un drept de a folosi un teren agricol de 20.000 de hectare printr-un decret prezidențial emis de președintele Senegalului. Concesiunea a generat proteste violente din partea comunității locale pentru că nu a fost consultată și nici nu și-a dat acordul pentru această afacere. În urma acestor proteste, doi săteni și-au pierdut viața iar alte zeci de persoane au fost rănite. Apoi, proiectul a fost suspendat. Frank Timiș, o nouă afacere africană O dată cu venirea la putere a președintelui Macky Sall, proiectul a fost preluat de grupul italian Tamperi, care a primit cele 20.000 de hectare într-o altă regiune. Italienii au promis că vor cultiva orez și porumb pentru a asigura o parte din hrana senegalezilor. Citește și: Frank Timiș, scheme riscante pe coastele africane Chiar s-au lăudat că vor construi școli și centre medicale, dar au ajuns să se certe între ei. În urma lor a rămas terenul împrejmuit cu sârmă ghimpată. Întreaga afacere a fost preluată la 28 februarie 2018 de Agro Industries, firma din Insulele Cayman a lui Frank Timiș. Ulterior, firma lui Timiș a mai închiriat 5.000 de hectare de la municipalitatea Fass Ngom pe o perioadă de 15 ani. Investiții de 70 de milioane de dolari în lucernă Din datele făcute publice de Comisia de Burse pentru Valori Mobiliare a SUA, rezultă că s-au investit peste 70 de milioane de dolari în firma din Senegal. „Investitorii nu trebuie să se bazeze pe decizia de investiție a domnului Timiș, deoarece acesta poate avea toleranțe la risc diferite față de alți investitori, iar condițiile de investiție și prețurile oferite domnului Timiș pot diferi semnificativ față de termenii și prețul avut în vedere de această ofertă”, se menționează în raportul depus la Comisia de Burse. Din datele oficiale rezultă că la ferma LFT se va cultiva în mod special lucerna, care ar urma să fie vândută crescătorilor africani de vite, inclusiv celor din Senegal și Mauritania. Dar și în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, plus Europa. Pești și absorbție ridicată de carbon Pe lângă lucernă, oamenii lui Timiș susțin că au în vedere dezvoltarea unui program de acvacultură prin care vor gestiona achiziția angro de pește de pescarii locali, dar și de ce la cei din Africa de Est. Peștele procesat și refrigerat ar urma să ajungă pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu. Potrivit documentelor citate, firma lui Timiș vrea să demareze și un proiect de reîmpădurire a zonelor din apropierea fermei LFT cu arbori care au o absorție ridicată a carbonului pentru a obține certificate de carbon. Acestea se tranzacționează la nivel internațional. Cu toate aceste planuri mărețe de viitor, compania lui Frank Timiș a generat pierderi nete cumultate de aproximativ 7,1 milioane de dolari la finalul anilor 2020 și 2021. Deficitul acumulat a fost de peste 12,5 milioane de dolari la finalul anului 2020, respectiv de 18,541 milioane de dolari la finalul anului 2021. Certificate de carbon Oficialii companiei susțin în documentele depuse la Comisia de Burse pentru Valori Mobiliare a SUA că a încheiat acorduri cu primarul și guvernele locale din Ingall și Aderbissinatt pe o perioadă de 49 de ani pentru dezvoltarea proiectelor agricole și cele pentru carbon. Unul dintre proiecte prevede plantarea a 1.000.000 de hectare de arbori în fiecare zonă. Adică, vor fi plantați arbori pe o suprafață cumulată de 2.000.000 de hectare pentru obținerea certificatelor de carbon. „Conform prevederilor acordului, fiecare municipalitate va aloca, de asemenea, o sută de mii (100.000) de hectare de teren suplimentar pentru producția comercială pentru consumul local și industrial de lucernă (sau alte produse din biomasă) pe scară largă în urma studiilor hidrologice și de sol”, se menționează în raport. Ca de obicei la Timiș, numere grandioase În urma demarării acestor afaceri, firma lui Timiș va plăti câte 75 de milioane de franci vest africani penru fiecare din cele două acorduri, echivalentul a 120.000 de dolari americani, ca sprijin bugetar pentru Regiunea Agadez. Banii vor fi plătiți din primul an în care vor fi vândute certificatele de carbon. Primăriile din Ingall și Aderbissinatt vor primi fiecare câte 50 de milioane de franci vest africani pe an ca contribuție pentru programul de formare pe perioada construcției serelor și a plantației de arbori. Cele două primării vor mai primi anual 650 de milioane de franci, echivalentul a 1,029 milioane USD, bani care vor fi plătiți din primul an de vânzare a certificatelor de carbon. Frank Timiș a pus ochii și pe râul Niger. În zona barajului Kandaji, Banca Mondială a realizat un studiu de fezabilitate din care rezultă că pământul are caracteristici de fertilitate foarte asemănătoare cu cele de la Ferma LFT, din Senegal. BBC: Șpăgi în Senegal O investigație a BBC a dezvăluit că în anul 2012, guvernul de atunci al Senegalului a acordat firmei Petro -Tim drepturi de explorare pentru două zăcăminte de petrol și gaze offshore. Firma făcea parte din Timis Corporation, controlată de Frank Timiș. Noul președinte de atunci al Senegalului, Macky Sall, a cerut o investigație asupra acestei afaceri în urma căreia a concluzionat că Petro – Tim trebuie să își piardă dreptul de concesiune. Cu toate acestea acordul de concesiune nu a fost anulat, ceea ce a generat proteste de amploare în Senegal. Potrivit investigației BBC, fratele președintelui din Senegal, Aliou Sall, a fost angajat de Timis Corporation și plătit cu 1,18 milioane lire sterline pe o perioadă de cinci ani. Totodată, lui Aliou Sall i s-a promis acțiuni în valoare de trei milioane de dolari la unele dintre companiile lui Timiș. Documentele citate de BBC mai arată că un offshore al lui Frank Timiș a plătit în secret 250.000 de dolari unei companii deținute de Aliou Sall, bani despre care se spunea că sunt pentru „taxele datorate guvernului Senegal”. Președintele Macky Sall a spus că aceste acuzații sunt o încercare de a destabiliza țara, în timp ce fratele său și-a dat demisia în 2016 de la Timis Corporation. Frank Timiș a negat toate neregulile.

EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa
Investigații

EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș. Compania americană Raytheon a renunțat la serviciile de consultant pentru România ale lui Florin Lazăr Vlădică, fostul secretar de stat și șef Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale. S-a întâmplat cu puțin timp înainte ca această companie să fie investigată pentru corupție de autoritățile americane. Florin Lazăr Vlădică a ajuns să lucreze pentru compania americană după ce a semnat un contract de 3,9 miliarde USD prin care Guvernul de la București a cumpărat sistemul de rachete Patriot. Fostul oficial român a ajuns acum să lucreze pentru controversatul afacerist Frank Timiș, după ce anterior lucrase pentru Ovidiu Tender în Africa. Șef la DpA pe semnătura lui Grindeanu Florin Lazăr Vlădică a gestionat afacerile din Africa de Vest ale controversatului afacerist Ovidiu Tender în perioada 2010-2017. Pe 29 martie 2017, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor și vicepremierul României, l-a recuperat din Africa pe Florin Vlădică. Și l-a numit secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale și șef peste Departamentul pentru Armamente (DpA), organism care aprobă toate achizițiile de armament pentru Armata Română. La două luni după ce a preluat funcția de șef al DpA, secretarul de stat Vlădică a anunțat că urma să fie demarată procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la compania americană Raytheon. Ulterior, în septembrie 2017, o delegație a Ministerului Apărării din care făcea parte și Vlădică s-a deplasat în SUA pentru a se întâlni cu reprezentanții companiilor din industria de apărare, inclusiv cu cei de la Raytheon. A semnat mega-afacerea Patriot În urma acestei vizite oficiale, Guvernul României a emis o Hotărâre prin care a fost aprobată achiziția sistemului de rachete Patriot, în valoare de 3,9 miliarde de dolari, de la compania Raytheon, afacere derulată prin intermediul guvernului american. Partea română nu a solicitat introducerea în contract a unor clauze de offset prin care americanii să fie obligați să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în economia românească. Deși, în cazul unui contract asemănător, Polonia a beneficiat de investiții masive în industria de apărare. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Documentele oficiale obținute de către Defapt.ro arată că secretarul de stat Florin Vlădică a fost implicat direct în această afacere prin care a fost sabotată economia românească. De exemplu, el a semnat „Scrisoarea de ofertă și acceptare” (LOA), aferentă programului de înzestrare. Mai mult, a aprobat raportul de finalizare a procedurii de negociere și semnat scrisoarea de acceptanță în acordurile G2G între Guvernul României și Guvernul SUA. Dat afară de Dăncilă, recuperat de Raytheon După ce a semnat contractul păgubos pentru statul român, Florin Vlădică a fost eliberat din funcție pe 31 ianuarie 2018, printr-o decizie semnată de premierul Viorica Dăncilă. Dar nu a rămas pe drumuri: compania americană Raytheon l-a contractat pentru a vinde armament statului român. Astfel, în calitate de reprezentat oficial al Raytheon, a participat la cel puțin o întâlnire cu foștii săi subalterni de la DpA, cărora le-a propus să achiziționeze mai multe tipuri de armament. Florin Vlădică a renunțat oficial la contractul cu Raytheon în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca această companie să fie investigată pentru corupție în SUA. Comisia de Valori Mobiliare din SUA a declanșat ancheta după ce Raytheon ar fi plătit 1,9 milioane dolari firmei Digital Soula Systems, o firmă de consultanță în apărare și securitate, care a fost deținută parțial de fratele emirului din Qatar. În urma acestui scandal de corupție, Raytheon a început o analiză internă în legătură cu operațiunile din străinătate pentru a vedea cum se aplică „Legea privind practicile de corupție în străinătate”. În urma analizei interne, au fost identificate „câteva posibile zone de îngrijorare legate de plățile efectuate în urma operațiunilor internaționale”, potrivit The Center for Public Integrity. Defapt.ro i-a transmis lui Florin Vlădică mai multe întrebări, dar acesta nu a răspuns. Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș Florin Vlădică a lucrat în SUA și cu firma Avansys Solutions, condusă de prietenul său, Liviu Nedelescu. De pe site-ul acestei firme aflăm că pe lista clienților se află compania Raytheon, fostul angajator ai lui Vlădică, dar și Trencadis, firma de software în care este asociat controversatul Frank Timiș. În prezent, Florin Vlădică lucrează pentru o altă firmă al lui Frank Timiș, Gulf Energy Services AG, înregistrată în Elveția, dar se ocupă și de afacerile controversatului afacerist din Africa. O altă firmă controlată de Frank Timiș, African Agriculture INC., cu sediul în New York, vinde lucernă din Senegal în țările arabe. Aceasta este folosită pentru îmbunătățirea hranei pentru bovine.

Filiera greacă pe care ar fi fugit Sorin Oprescu: un fost consilier PSD și-a luat vilă în Grecia după ce a primit un contract gras de la PMB
Investigații

Filiera greacă pe care ar fi fugit Sorin Oprescu: un fost consilier PSD și-a luat vilă în Grecia după ce a primit un contract gras de la PMB

Filiera greacă a fugii lui Oprescu. Fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu apare pe pagina de urmăriți general a Poliției Române în capul listei. Acesta nu a fost găsit la domiciliu după ce a fost condamnat definitiv la zece ani și opt luni de închisoare pentru infracțiuni de corupție. Filiera greacă a fugii lui Oprescu Încă de vineri, ziua condamnării, informații neconfirmate oficial, apărute în mai multe publicații, au arătat că Oprescu ar fi părăsit România la finalul lunii aprilie a.c. prin Giurgiu și s-ar fi îndreptat spre Grecia. Alte informații, tot "pe surse", spun că Grecia ar fi fost doar o escală spre o destinație exotică și fără tratat de extrădare cu România. Dacă Oprescu chiar a ales să meargă în Grecia, ar fi putut fi găzduit de unul din prietenii săi, Valeriu Manolache. Acesta a fost consilier general PSD după 2012. Înainte de a fi consilier, s-a remarcat prin contractul de nouă milioane de lei primit de firma sa în 2009, chiar de la Sorin Oprescu. Citește și: Rușii au capturat Insula Șerpilor, au instalat sisteme de apărare antiaeriană și pregătesc amplasarea de sisteme de rachete. Ucraina: Vor bombarda statul nostru, dar nu numai Potrivit unui articol din Cetățeanul, "După ce a primit, în anul 2009, contractul de nouă milioane de lei pentru cadastrarea spațiilor verzi din București, în anul următor Valeriu Manolache achiziționează o casa de vacanță cu teren aferent în Grecia. În presa de scandal au apărut fotografii cu Valeriu Manolache pe un vas de lux din Grecia, insinuându-se că acestea ar fi de fapt ale prietenului său, Sorin Oprescu. Acest lucru nu a fost dovedit cu probe."

Sindicalistul șef de la STB, pesedistul Petrariu, și-a salvat slujba călcând pe viețile a peste două sute de concediați pe care i-a scos ilegal să protesteze
Investigații

Sindicalistul șef de la STB, pesedistul Petrariu, și-a salvat slujba călcând pe viețile a peste două sute de concediați pe care i-a scos ilegal să protesteze

Petrariu, sindicalistul lui Firea, cinism total. Liderii sindicatului majoritar de la Societatea de Transport București scapă de sancţiunile disciplinare, după greva ilegală de la începutul anului. 250 de angajaţi ai STB nu au avut această şansă şi au fost concediaţi. Petrariu, sindicalistul lui Firea, cinism total Diferenţa este că liderii de sindicat sunt protejaţi de lege, în timp ce angajaţii obişnuiţi, nu, potrivit TVR. Liderii de sindicat spun că acest privilegiu le este oferit de Codul Muncii, aşa că nu au remuşcări. Ancheta declanşată după protestul celor de la Societatea de Transport Bucureşti, de la începutul anului, bate pasul pe loc în cazul liderilor de sindicat. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Vasile Petrariu, preşedintele Sindicatului Transportatorilor din București, şi Constantin Băltăreţu, prim-vicepreşedinte al aceleiaşi organizaţii, au decis să îşi suspende contractul individual de muncă cu o zi înainte să fie chemaţi în faţa comisiei de disciplină. Cu toate acestea, ei rămân în continuare lideri ai sindicatului, până la finalul anului, când le expiră mandatul. În toată această perioadă sunt plătiţi şi beneficiază şi de vechime în câmpul muncii, ca angajaţi ai sindicatului. Autosuspendarea îi protejează de ancheta disciplinară Adrian Criţ, director STB, a declarat pentru TVR că nu se poate face nimic acum: "Practic au plecat, nu au răspuns în faţa comisiei disciplinare. Având contractul de muncă suspendat, nu mai putem face nimic. Cercetarea va fi reluată atunci când doresc să îşi reia activitatea. E adevărat că probabil rămâne răspunderea penală şi organele de anchetă îşi vor face datoria." Avocaţii specializaţi în dreptul muncii spun că ancheta poate continua, iar deciziile luate de comisie pot fi puse în practică în momentul în care angajatul revine la serviciu. Petrariu, lacheul lui Firea Petrariu și sindicatul STB s-au declarat susținători ai candidaturii Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, la ultimele alegeri, când echipa sa era formată din Petre Roman, Mitică Dragomir și Elisabeta Lipă. Petrariu chiar ar fi coordonat un grup din RATB la campania de strângere de semnături pentru Gabriela Firea, după cum a scris Puterea. Nicușor Dan a acuzat sindicatul principal, în 2020, că face campanie electorală pro Gabriela Firea. Atunci, în autobaza STB din Militari, a fost transmis un mesaj angajaților din partea Sindicatului Transportatorilor București, condus de Vasile Petrariu. Petrariu a fost, inclusiv în timpul grevei ilegale din 2021, consilier CGMB din partea PSD.

EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu "doar" 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că "amanetează" țara
Investigații

EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu "doar" 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că "amanetează" țara

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari. Adrian Câciu, ministrul Finanțelor din partea PSD, a reușit performanța unică în istoria României de a-i îndatora pe români cu 1.286 euro în fiecare secundă din primele trei luni ale acestui an. Aceasta este cea mai mare sumă de bani cu care s-a împrumutat România pe secundă în ultimii 30 de ani. Câciu l-a detronat pe liberalul Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor, care se împrumuta în numele statului român cu 1.102 euro pe secundă. Românii trebuie să știe că Florin Cîțu, în numele statului, a îndatorat România cu 167,3 miliarde de lei, echivalentul a 15,8% din PIB, în mandatul său de ministru al Finanțelor. Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor în noiembrie 2019 în Guvernul Orban. La finalul acelui an, datoria publică a României era de 35,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 373,6 miliarde de lei. Începând cu anul 2020, ministrul Florin Cîțu a început să îndatoreze România în urma unor decizii controversate. Conform informațiilor obținute de către Defapt.ro de la Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă. Citește și: „Avionul Apocalipsei” a fost ținut la sol de Putin la parada de 9 mai iar președintele rus a avut un discurs mai degrabă reținut. NATO cere Rusiei încetarea imediată a războiului De pe piața externă a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB. Un calcul simplu arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro. Nazare și Vîlceanu, "numai" 766 de euro pe secundă Din 23 decembrie 2020, la conducerea Ministerului de Finanțe a fost instalat liberalul Alexandru Nazare. În urma unor tensiuni cu Florin Cîțu, care între timp preluase funcția de premier, Alexandru Nazare a fost schimbat din funcție în iulie 2021. La conducerea ministerului a fost numit liberalul Dan Vîlceanu, fost pesedist și omul de încredere al lui Florin Cîțu. Ministerul de Finanțe, în mandatele celor doi, a contractat împrumuturi totale de 118,4 miliarde lei. Adică 10% din PIB. Practic, cei doi miniștri liberali au îndatorat România cu aproximativ 325 de milioane zilnic. Ceea ce înseamnă 13,5 milioane de lei împrumutați în fiecare oră sau 3.754 lei pe secundă. Adică în jur de 766 de euro în fiecare secundă. Râde Ciolacu de Câciu spart Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, a criticat politica de împrumuturi adoptată de Florin Cîțu, susținând că viitorul țării a fost amanetat. "Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape opt miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL. Unde sunt banii?", se menționa în mesajul postat de PSD. Dar, între timp, la conducerea Ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu, un apropiat al controversatului lider al PSD, Marcel Ciolacu. Ce a făcut ministrul Adrian Câciu în primele trei luni ale anului 2022? Împrumuturi de 49 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB. Cine a "amanetat" viitorul României? O sumă de 16,4 miliarde de lei a fost împrumutată de pe piața internă. De pe piața externă au fost contractate credite în valoare de 2,5 miliarde euro, plus 2,4 miliarde dolari. Acestora li se adaugă avansul în valoare de 1,9 miliarde de euro, bani din componenta de împrumut de 14,94 miliarde euro din cadrul Programului Național de Reziliență. Împrumuturile luate de România în ultimii trei ani (sursa: Ministerul de Finanțe, la solicitarea Defapt.ro) Calculele arată că în fiecare zi din primele 90 de zile ale acestui an, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu peste 544 de milioane lei. Sau 22,68 milioane de lei în fiecare oră, respectiv 6.301 lei pe secundă. Adică în jur de 1.286 euro în fiecare secundă. În cazul în care sumele de bani cu care s-a îndatorat statul român în primele trei luni vor rămâne constante, valoarea cumulată a împrumuturilor va fi de aproximativ 196 de miliarde lei la finalul acesttui an.

EXCLUSIV Cine este românul complice al hackerilor de la Killnet. Acesta operează din Marea Britanie
Investigații

EXCLUSIV Cine este românul complice al hackerilor de la Killnet. Acesta operează din Marea Britanie

Cine este românul complice al Killnet. Românul Ioan Feher, rezident în Marea Britanie, este complicele rușilor din gruparea Killnet, implicată în atacurile cibernetice de tip DDoS asupra site-urilor Guvernului României, Ministerului Apărării Naționale, Poliției Române, dar și ale aeroporturilor și televiziunii Digi24. Atacurile grupării rusești au avut loc în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina. Cine este românul complice al Killnet Ioan Feher traducea din limba rusă în limba română materiale promovate de grupare pro-rusă și indica site-urile din România care ar fi putut fi atacate. Autoritățile din Marea Britanie au efectuat o percheziție la locuința românului. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Gruparea pro-rusă Killnet a atacat cibernetic mai multe site-uri din România începând cu data de 29 aprilie. Inițial, au fost atacate site-urile Guvernului României, Poliției de Frontieră, Ministerului Apărării Naționale și CFR Călători, iar ulterior, cel al Poliției Române. Atacurile cibernetice de tip DDoS - Distributed Denial of Service au continuat asupra site-urilor Digi 24, Tarom, dar și cele ale aeroporturilor din România. Traducere din rusă în română Atacurile cibernetice asupra site-urilor românești au dus la formarea unei celule de criză formată din specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcției Generale de Protecție Internă, Inspectoratului General al Poliției Române, precum și din cadrul celorlalte structuri și instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru contracararea atacurilor. Dar și pentru a identifica persoanele implicate în atacurile cibernetice. În urma investigațiilor, autoritățile de la București au dat de urma unui român, rezident în Marea Britanie, care ar fi colaborat cu gruparea Killnet. Conform unui comunicat de presă al Poliției Române, românul oferea "sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracțională și prin indicarea unor site-uri web din Romania care ar fi putut fi atacate prin același mod de operare". Ioan Feher, anchetat de National Crime Agency Defapt.ro a aflat că românul suspectat că a colaborat cu gruparea KillNet este un anume Ioan Feher. La data de 2 mai 2022, în urma cooperării polițienești internaționale, autoritățile de aplicare a legii din Marea Britanie, prin National Crime Agency, au efectuat o percheziție domiciliară, în Marea Britanie, la adresa de reședință cetățeanului român. Ofițeri specializați din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice al Poliției Române s-au deplasat în Marea Britanie, pentru acordarea de sprijin în ancheta desfășurată de National Crime Agency.

EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity
Investigații

EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet. Site-urile aeroporturilor din România, inclusiv cel al Aeroportului Internațional Henri Coandă și cel al companiei Tarom, au fost atacate cibernetic de hackerii ruși din gruparea Killnet. Pagubele ar fi fost limitate dacă directorul Autorității Aeronautice Civile Române, Nicolae Stoica, nu desființa ilegal structura de securitate cibernetică a aviației civile. Defapt.ro a dezvăluit încă din luna februarie că aviația civilă este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice în urma deciziei haluciante luate de directorul Nicolae Stoica. Acesta a fost uns pe funcție de ministrul liberal Lucian Bode și menținut de miniștrii Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu. Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet Gruparea Killnet a lansat atacuri de tip "distributed denial of service" (DDoS) asupra tuturor site-urilor aeroporturilor din România în cursul nopții de duminică. Au picat pe rând site-urile aeroporturilor Arad, Mihail Kogălniceanu, Traian Vuia, Cluj, Craiova, Oradea, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava și Henri Coandă. Atacul cibernetic a afectat și site-ul companiei Tarom. Securitatea cibernetică în domeniul aviației civile era responsabilitatea directă a Autorității Aeronautice Civile Române, conform legislației românești. Dar directorul Nicolae Stoica a decis să desființeze ilegal structura de securitate cibernetică, invocând faptul că AACR nu are atribuții în acest domeniu. CSAT și SRI au blamat acțiunile lui Stoica Stoica a decis și concedierea a trei angajați din structura de cybersecurity a AACR, recunoscuți la nivel național și internațional în domeniul securității cibernetice. Mai mult, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică l-au contrazis oficial pe directorul Nicolae Stoica, care nu știa ce atribuții are instituția pe care o conduce politic. Cu toate acestea, cele patru instituții nu au luat nici o măsură pentru a remedia situația. "Nu mai există securitate cibernetică la noi" Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la directorul Nicolae Stoica în legătură cu măsurile luate pentru în urma atacurile cibernetice, dar acesta nu a răspuns. În schimb, a răspuns Mircea Arsenie de la departamentul IT al AACR. "Nu am avut cu ce să îi ajutăm. Nu ține de noi să îi ajutăm. Nu mai există securitate cibernetică la noi. Nu mai e… s-a… eu nu mă ocup de așa ceva. Eu sunt de la departamentul IT, mă ocup de site-ul nostru. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Nu știu dacă mai avem, dacă nu mai avem, habar nu am. În dreptul meu e doar site-ul nostru”, a spus specialistul Mircea Arsenie. Întrebat ce măsuri a luat pentru a proteja site-ul autorității, Mircea Arsenie a explicat că a făcut o copie la site: „Are o clonă. Am tăiat traficul din țările ăstea… aproape tot… mai puțin România. Traficul care vine din Rusia, Coreea. Aseară aproape a rămas doar România”. Site-ul AACR vorbește de "Asigurarea Securității Cibernetice" Pe site-ul Autorității Aeronautice Civile Române se află postat "Planul Național de Siguranță a Aviației Civile" aferent perioadei 2019-2023. La capitolul 7, intitulat "Asigurarea Securității Cibernetice", se menționează că, în lipsa unor măsuri corespunzătoare, aviația civilă română este expusă la amenințările și vulnerabilitățile de securitate cibernetică, datorită utilizării de sisteme și rețele IT&C cu specific aeronautic și de uz general. „Reglementările recente, europene și naționale (în materie de protecție a sistemelor și rețelelor IT&C, protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și siguranța și securitatea aeronautică), creează obligativitatea stabilirii concrete de responsabilități instituționale și impune decizii de finanțare și dezvoltare (în infrastructură, tehnologie, resurse umane, standardizare și normare), în scopul alinierii aviației civile naționale la cerințele de securitate cibernetică”, conform documentului citat. Tot în documentul citat au fost menționate șase măsuri pe care trebuia să le implementeze Direcția de Securitate Aeronautică și Cibernetică, direcție desființată ilegal de directorul Nicolae Stoica.

EXCLUSIV Consiliul Superior al Magistraturii se promovează cu 1,8 milioane EUR printr-o firmă abonată și la banii publici plătiți de PNL
Investigații

EXCLUSIV Consiliul Superior al Magistraturii se promovează cu 1,8 milioane EUR printr-o firmă abonată și la banii publici plătiți de PNL

CSM, milioane firmei de casă PNL. Consiliul Superior al Magistraturii plătește peste nouă milioane de lei, adică în jur de 1,8 milioane de euro, pentru a promova la TV, radio și în mediul online un proiect european. Contractul a fost atribuit unei asocieri de firme din care face parte și All Media Company, societate plătită cu 75.000 de euro de Partidul Național Liberal. CSM, milioane firmei de casă PNL Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) derulează proiectul european "TAEJ – Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar", în valoare de aproximativ 30 de milioane lei. În jur de 25 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European iar restul reprezintă cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Beneficiarul proiectului este Consiliul Superior al Magistraturii iar parteneri sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției. CSM își propune prin acest proiect să îmbunătățească comunicarea publică astfel încât aceasta să fie abordată unitar la nivelul sistemului judiciar. Totodată, CSM vrea un grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor. Dar și un nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului. Aproape două milioane de euro pe publicitate Aproape o treime din valoarea totală a proiectului, adică peste 9.000.000 de lei, echivalentul a 1,8 milioane de euro, vor fi cheltuiți pentru promovarea proiectului la TV, radio și în mediul online. La licitația organizată de CSM pentru atribuirea contractului de promovare au fost depuse patru oferte. Culmea, trei participanți la licitație și-au retras ofertele. Astfel, contractul a fost atribuit, în urme unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Complete Media Grup și All Media Company. Prima firmă, Complete Media Grup, este patronată și administrată de focșăneanca Roxana Necula. Cealaltă societate este deținută de Doina Ștefania Ursică și Ioana Ursică. Ambele societăți sunt abonate la contractele publice. Peste cinci milioane de la Poliția Română Cele două firme au mai câștigat împreună două contracte, în valoare de aproximativ patru milioane de lei, de la Inspectoratul General al Poliției Române. În ianuarie 2022, au câștigat o licitație în valoare de 2,175 milioane lei pentru organizarea unei campanii naționale de educație rutieră, în cadrul proiectului european "Educație rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră". Anterior, în octombrie 2021, mai câștigaseră un contract în valoare de 1,72 milioane lei pentru organizarea unei alte campanii de educație rutieră în cadrul aceluiași proiect european. În iulie 2021, firma Complete Media Group a mai câștigat un contract de aproximativ 1,3 milioane lei în urma unei licitații organizate tot de Inspectoratul General al Poliției Române. Și tot pentru promovarea unei campanii de educație rutieră aferentă aceluiași proiect european. Peste 13 milioane de lei, de la Fonduri Europene și ANCOM Complete Media Group a mai câștigat în aprilie 2019 un contract, de peste 12 milioane de lei, de la Ministerul Fondurilor Europene pentru producția și difuzarea de materiale aferente campaniei de comunicare pentru promovarea oportunităților de finanțare. Tot în 2019, a câștigat un alt contract, în valoare de 1,23 milioane lei, de la Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații. Contractul prevedea realizarea unei campanii de informare cu privire la existența secțiunii InfoCentru dedicată utilizatorilor site-ului ANCOM. All Media Company, 75.000 de euro de la PNL Firma patronată de familia Ursică, All Media Company, este la rândul ei abonată la contractele publice. În asociere cu firma GMP Advertising, fondată de Felix Tătaru, a câștigat un contract de aproximativ 3,8 milioane lei de la Institutul Național de Statistică pentru campania de promovarea a recensământului populației și locuințelor. Cel mai mare contract, de aproximativ zece milioane de lei, a fost câștigat în anul 2019 de la Ministerul Fondurilor Europene pentru promovarea fondurilor Structurale și de Investiții. Firma familiei Ursică a beneficiat de contracte și din partea Partidului Național Liberal, în mandatul de președinte al lui Florin Cîțu, actualul președinte al Senatului României. Conform contractelor publicate de europalibera.org, firma ALL Media Company a fost plătită în perioada noiembrie – decembrie 2021 cu suma de 75.000 de euro de PNL.

EXCLUSIV Cine este fostul șef din Garda Financiară care i-a dat 100.000 de euro unei inspectoare Antifraudă ca să intervină la DNA
Investigații

EXCLUSIV Cine este fostul șef din Garda Financiară care i-a dat 100.000 de euro unei inspectoare Antifraudă ca să intervină la DNA

Din Garda Financiară, șpagă la DNA. Georgiana Popa, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, a fost arestată preventiv pentru că i-ar fi cerut lui Teodor Constantin, colegul ei și fost adjunct al Gărzii Financiare București, nu mai puțin de 100.000 de euro pentru a-l salva de un dosar de corupție. Banii urmau să ajungă la un procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De teama denunțurilor pe care urmează să le facă Georgiana Popa, mai mulți inspectori și șefi din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au avut nopți albe sau vor să fie transferați la alte instituții publice, inclusiv la noua Autoritatea Vamală Română. Șeful Gărzii Financiare în județul mafiei Teodor Constantin a fost șeful Finanțelor în Prahova, apoi șeful Gărzii Financiare Prahova și adjunct al Gărzii Financiare București. Din această postură, știa toate afacerile necurate din județul Prahova, de la contrabanda cu petrol până la returnările ilegale de TVA. După desființarea Gărzii Financiare, Teodor Constantin a ajuns la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituția care verifică toate afacerile din România, inclusiv importurile și exporturile. Citește și: Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania Inițial, a deținut o funcție de inspector superior. Apoi, în 2019, a ajuns directorul Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA pe filieră liberală. Conform datelor Comisiei Europene aferente anului 2019, statul român nu a încasat aproape 35% din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. Adică peste 7,4 miliarde de euro. Direcția condusă de Teodor Constantin avea obligația să verifice agenții economici care nu au plătit statului taxa pe valoarea adăugată sau au cerut returnările ilegale de TVA. Misteriosul dosar de la DNA Funcția de director al Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA i-ar fi adus lui Teodor Constantin și un dosar de corupție, motiv pentru care acesta a renunțat la postul de conducere pentru a trece pe unul de execuție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au ținut dosarul la sertar. Dar, pentru a scăpa definitiv de probleme cu procurorii anticorupție, Teodor Constantin ar fi apelat la o influentă colegă a sa, inspectorul antifraudă Georgiana Popa. Aceasta i-ar fi cerut suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul de corupție. Întreaga sumă urma să ajungă la un procuror DNA care să dispună o soluție favorabilă în dosarul lui Teodor Constantin. DNA confirmă cazul, dar nu dă nume Indiferent cum au decurs lucrurile, Teodor Constantin și-a turnat colega la Direcția Națională Anticorupție. În dosarul deschis ca urmare a denunțului, Constantin are calitatea de martor. Pe 29 martie 2022, procurorii DNA i-au dat lui Teodor Constantin suma de 100.000 de euro, bani marcați, pentru a o prinde în flagrant pe Georgiana Popa. Ceea ce s-a și întâmplat. Procurorii anticorupție, însă, nu au aflat și cine urma să fie destinatarul finalul al banilor. "În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro, despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Astfel, Teodor Constantin a ajuns să fie martor în dosarul de corupție. Din Garda Financiară, șpagă la DNA Contactat de către Defapt.ro, Teodor Constantin a negat inițial că ar fi martor în dosarul de corupție. "Nu știu ce informații aveți, dar nu am nici o treabă cu ea", a spus inspectorul Constantin în primă fază. Apoi, brusc, și-a amintit de calitate de martor din dosarul colegei sale. "Da, mi-a cerut 100.000 de euro. A fost o fabulație. Ea a încercat ceva... să mă șantajeze. Sunt foarte multe amănunte pe care nu pot să vi le dau. Nu știu și nici nu mă interesează. Nu a spus numele procurorului. Nu cred că există așa ceva", a declarat Teodor Constantin. Inspectorul antifraudă Georgiana Popa era considerată cureaua de transmisie a șpăgilor de la agenții economici la angajații din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Motiv pentru care vestea arestării preventive a acesteia a căzut ca un trăsnet asupra inspectorilor antifraudă, cărora le e teamă de denunțurile pe care aceasta ar urma să le facă.

EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN
Investigații

EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Naval Group vrea corvetele în Franța. Compania urmează să propună Ministerului Apărării Naționale ca toate cele patru corvete militare în valoare de 1,2 miliarde de euro să fie construite în Franța în următorii patru ani printr-un contract garantat de guvernul de la Paris. Naval Group vrea corvetele în Franța Decizia a fost luată după ce afaceristul Gheorghe Bosânceanu, asociatul francezilor în această afacere prin Șantierul Naval Constanța, a refuzat până acum semnarea contractului cu Ministerul Apărării, dar a și blocat negocierile cu partenerii francezi. Oferta depusă de asocierea franco-română expiră pe 28 aprilie, la miezul nopții. Totodată, firmele clasate pe locurile doi și trei, adică olandezii de la Damen, respectiv italienii de la Fincantieri, așteaptă să pună mâna pe contractul pentru construcția corveteor. Cioloș, contract direct pentru Damen Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Ministerul Apărării susținea atunci că atribuirea directă a contractului este justificată prin faptul că firma Damen este singura care poate construi corvetele. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Ulterior, s-a dovedit că Ministerul Apărării Naționale a mințit în documente oficiale pentru că la nivel european existau mai multe companii care aveau posibilitatea să producă navele militare. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Licitația a economisit 400 de milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională pentru a atribui contractul privind construcția celor patru corvete. De data aceasta, la licitație s-au înscris mai mulți competitor. La final, au rămas în cursa pentru adjudecarea contractului francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, iar pe ultimul loc, italienii. Practic, în urma licitației, s-a obținut o economie de 400 de milioane de euro. Bosânceanu i-a torpilat pe francezi Procedura de licitație a fost contestată în instanță de olandezii de la Damen. Procesele au durat până în toamna anului 2021. În toată această perioadă, premierii României Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, dar și ministrul Apărării Nicolae Ciucă le-a promis oficialilor francezi că vor semna contractul. De abia la finalul anului 2021, ministrul Nicolae Ciucă a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, stupoare: directorul Șantierului Naval Constanța, Radu Rusen, a refuzat semnarea contractului, motivând că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu, acționarul majoritar al șantierului. Apoi au urmat noi negocieri între francezii de la Naval Group și Gheorghe Bosânceanu, negocieri în urma cărora afaceristul român ar fi obținut o creștere substanțială a profitului pentru lucrările pe care urma să le presteze la Constanța. Cu toate acestea, Bosânceanu a refuzat să semneze contractul. Damen are șansa nesperată să ia contractul La finalul lunii februarie, francezii, în asociere cu Șantierul Naval Contanța, au prelungit oferta pe o perioadă de două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Dar, tot de atunci, negocierile dintre francezi și Bosânceanu au înghețat. În cazul în care contractul nu va fi semnat până la finalul lunii aprilie, Ministerul Apărării Naționale ar urma să atribuie contractul companiei Damen, cu condiția ca italienii de la Fincantieri să nu conteste rezultatul. Pe de altă parte, olandezii de la Damen s-ar putea confrunta cu o criză a echipamentelor militare cu care ar urma să fie dotate cele patru corvete. Olandezii de la Damen au optat pentru echipamente și tehnică militară produse de companii americane, dar acestea sunt suprasolicitate din cauza războiului din Ucraina. Francezii presează pentru un acord guvernamental În acest context, partea franceză depune eforturi politice și militare pentru ca Ministerul Apărării român să accepte ca acest contract să le fie atribuit în baza unui acord guvernamental prin care corvetele să fie produse în Franța. Oferta este tentantă, pentru că francezii își asumă că vor produce cele patru corvete în următorii patru ani în loc de șapte ani, așa cum prevedea contractul inițial. Mai mult, companiile producătoare de armament și-au asumat că vor livra cu prioritate echipamente cu care vor fi dotate corvetele. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat într-o emisiune la TVR că așteaptă în scurt timp ca asocierea Naval Group și Șantierul Naval Constanța "să vină cu ultima variantă pentru ca să semnăm contractul. Sperăm că după atâta timp vor găsi și ei resurse ca să vină cu o variantă comună și cu o varianta care să corespundă perfect legii la ceea ce au semnat, condițiilor pe care le-au semnat atunci când au fost declarați câștigători. Sperăm să putem cât mai repede, pentru că avem o nevoie pentru un program de înzestrare a Marinei noastre. Marea Neagră a devenit, vedeți, un loc de mare dispută și din acest punct de vedere avem o nevoie foarte mare". Bosânceanu a luat Șantierul Naval Constanța pe mâna PSD Șantierul Naval Constanța a fost înființat în 1991 prin preluarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi de stat Construcții Navale Constanța și privatizat 11 ani mai târziu. Atunci, au fost cumpărate două Dosare de Pezentare. Unul, de către firma Resource International SA, celălalt, de Kleven Holdings. Însă doar Resource International, controlată de Gheorghe Bosânceanu (la acea vreme, membru PSD), a depus o ofertă. Atunci, secretar general al Guvernului era Șerban Mihăilescu, cunoscut ca "Miky Șpagă", actualul consilier al lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Iar ministrul al Privatizării era Ovidiu Mușetescu, prietenul și colegul său din PSD. Astfel, Șantierul Naval Constanța a fost vândut pentru suma de 17,42 milioane de dolari, plus datorii asumate de 42 de milioane de dolari. În ajutorul lui Gheorghe Bosânceanu a venit Guvernul Năstase, care a șters o parte din datorii. Ajutor neconcurențial din partea statului Conform unui raport al Consiliul Concurenței, la privatizare, statul român a acordat facilități de peste 945 de miliarde lei vechi, echivalentul a 30 de milioane de dolari. În perioada 2003-2005, s-au mai acordat facilități în valoare de 102 miliarde lei vechi, adică alte trei milioane de dolari. "Analizând masurile de sprijin financiar, Consiliul Concurenţei a constatat că nu există nici un dubiu că acestea sunt finanţate din resurse de stat şi conferă un avantaj S.C. Şantierul Naval SA Constanța”, atrăgea atenția Consiliul Concurenței. Băsescu a decorat șantierul lui Bosânceanu În anul 2012, președintele Traian Băsescu, declarat definitiv colaborator al Securității, a conferit Ordinul "Meritul Industrial si Comercial" - în grad de Mare Ofițer, Șantierului Naval Constanța, ascuns de Gheorghe Bosânceanu în spatele unui off shore înregistrat în Insulele Marshall. Distincția a fost oferită cu ocazia împlinirii a 120 de ani de existență a șantierului. Traian Băsescu și-a adus aminte atunci de momentul în care a preluat, din funcția de comandant, petrolierul "Biruința", spunând că a simțit o responsabilitate pe care probabil nu a mai simțit-o niciodată de atunci.

EXCLUSIV Fregatele Armatei Române, mai mult în reparații decât pe mare. Motoarele, depanate capital cu 20 de milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV Fregatele Armatei Române, mai mult în reparații decât pe mare. Motoarele, depanate capital cu 20 de milioane de euro

Fregatele Armatei, mai mult în reparații. Ministerul Apărării Naționale a cumpărat în ultimii ani, prin compania Romtehnica, echipamente și tehnică militară în valoare de aproximativ o sută de milioane de euro. Unul din cele mai mari contracte a fost de aproximativ 20 de milioane de euro, bani alocați pentru a băga în reparații capitale turbinele Olympus de pe cele două fregate românești T22. Sisteme de comunicații de 187 de milioane de lei Compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, este o societate strategică care importă (și exportă) echipamente și tehnică militară pentru Armata Română. În ultimii doi ani, prin negociere directă, a achiziționat stații și sisteme de comunicații în valoare de aproximativ 187 milioane lei (peste 38 de milioane de euro) de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Cel mai mare contract a fost semnat pe 16 decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 67,2 milioane lei. De acești bani s-au contractat mai multe stații și echipamente radio de la Harris Global Communications. Cu aproximativ o săptămână înainte de semnarea acestui contract, Romtehnica a mai atribuit un contract de peste 45 de milioane de lei pentru achiziționarea a șase stații Harris. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare stație s-au plătit puțin peste 7,5 milioane lei. 21 de milioane de euro la Lockheed Martin Romtehnica, sub conducerea lui Nicolae Nasta, a semnat cu compania americană Lockheed Martin mai multe contracte pentru a achiziționa piese de schimb și subansamble specifice radarelor TPS-79 (R) Gap Filler. În decembrie 2019 s-au cumpărat piese de schimb în valoare de peste 9,1 milioane lei. Apoi, în mai 2021, s-a mai semnat un contract de 12,3 milioane lei. Ultimul contract a fost atribuit în decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 7,1 milioane lei. În total s-au cumpărat piese de schimb pentru radare în valoare de 28,5 milioane lei, echivalentul a 5,8 milioane euro. Tot de la Lockheed Martin s-a cumpărat un radar mobil cu distanță mare de descoperire TPS-77 în valoare de 73,7 milioane de lei. Valoarea cumulată a contractelor primite de Lockheed Martin este de aproximativ 21 milioane de euro. Numele companiei Lockheed Martin a apărut în mai multe scandaluri de corupție. De exemplu, compania a angajat ca lobby-ist un fost reprezentat al SUA pentru a obține un contract de 2,4 miliarde de dolari fără licitație. În vara anului 2015, compania americană a acceptat să plătească o amendă de 4,7 milioane de dolari Departamentului de Justiției al SUA pentru a scăpa de acuzații. Fregatele Armatei, mai mult în reparații Fregatele românești Regele Ferdinand și Regina Maria au avut nevoie de reparații capitale la turbine Olympus TM 3B. Contractul, în valoare de 98,5 milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, a fost atribuit companiei Leafield Logistics & Technical Services Limited, din Marea Britanie. Pachetul majoritar de acțiuni al companiei britanice a fost cumpărat în anul 2010 de fondul de investiții Portchester Equity Limited, controlat de familia Thistlethwayte. Cel care conduce fondul de investiții, Mark Thistlethwayte, este un fost bancher și fost director executiv al grupului Rothschild în Marea Britanie. Scandalul Bae Systems, îngropat Cele două fregate românești au fost achiziționate de la companie Bae Systems în anul 2002. În urma acestei achiziții, britanicii se obligau să investească în economia românească nu mai puțin de 116 milioane de lire, adică valoarea celor două freagte, în cadrul programului de offset. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în octombrie 2007, programul de offset a fost implementat în proporție de 6,86%. Ceea ce înseamnă că englezii au investit în România în jur de opt milioane de lire din suma totală de 116 milioane lire. Compania Romtehnica a ținut partea englezilor și a precizat că România nu era suficient de pregătită pentru a face față programului de offset. În schimb, ministerul Industriei și Resurselor a spus că "responsabilitatea nerealizării Programului Industrial de Offset ar reveni părții britanice, în principal prin nerespectarea procedurii convenite". Curtea de Conturi au concluzionat că a fost vorba de "slaba colaborare între instituțiile românești în ceea ce privește cauzele nerealizării programului de offset, ceea ce a condus în final la o lipsă de responsabilizare a factorilor implicați".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră