luni 20 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV Marius Grăjdan, omul care face din banii RAAPPS o vilă de lux pentru un viitor fost președinte, manager dezastruos: Regia are pierderi de zeci de milioane de lei anual

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, administrează bunuri de aproape două miliarde de euro în numele statului român, dar a transformat instituția statului într-o gaură neagră pentru bugetul de stat. În fiecare din ultimii cinci ani fiscali, sub conducerea directorului Grăjdan, RAAPPS a raportat pierderi colosale, cuprinse între 3 și 7,9 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte Mai mult, un raport al Curții de Conturi a scos la iveală management defectuos, lipsă de interes în recuperarea creanțelor, dar și o afacere controversată cu deșeuri: în anul 2020, au fost scoase din uz și casate bunuri în valoarea de 130.000 de euro pe care RAAPPS le-a predat la Remat București Nord fără a încasa vreun leu pentru statul român. Vile la mare Marius Grăjdan se află pe funcția de director general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului de Stat din anul 2017. Din această funcție, închiriază vilele și domeniile de protocol ale statului român către demnitari, fundații și asociații, partide politice, ambasade, dar și persoanelor fizice influente. În plus, administrează hoteluri la mare și la munte și se ocupă cu alimentația publică. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens La mare, prin SRP Neptun, administrează complexul Doina, cu hotel, restaurant, bază de tratament, vilele din Neptun, restaurantul Queen Elisabeth din Constanța, alte două vile în stațiunea Mamaia. Toate aceste spații sunt administrate atât de prost, încât Marius Grăjdan menționa în raportul din 2021 că veniturile din exploatarea economică sunt mai mici decât cheltuielile. Hoteluri la munte și la Snagov O altă filială a RAAPPS, SRP Triumf, administrează hotelul Triumf, hotel Snagov, Clubul Floreasca, vila Palatul Primăverii. SRP Sinaia administrează Hotelul Mara, patru vile în Predeal – din care trei, pentru protocol, și Complexul Foișor din Sinaia. La Cluj, are Hotelul Victoria din centrul orașului, plus alte active mai mici. Însă cel mai mare patrimoniu se află la SAIFI, care administrează și întreține cele mai importante și valoroase apartamente, vile și domenii de protocol. Inclusiv celebrele vile de pe malul lacului Snagov, una dintre cele mai scumpe zone din Europa. RAAPPS, pierderi de zeci de milioane Culmea, toate activele RAAPPS aflate în circuitul economic și turistic înregistrează pierderi. În anul fiscal 2018, RAAPPS a raportat o pierdere de peste 39 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 267 milioane lei. Un an mai târziu, declara o pierdere netă de peste 29,5 milioane lei. Dar în 2020 pierderile au sărit din nou 35,8 milioane lei, chiar dacă numărul mediu de angajați a scăzut de la 2.079, cât avea în 2018, la 1.887, la finalul anului 2020. Pierderile s-au redus la 19,1 milioane lei în anul fiscal 2021, în timp ce numărul mediu de angajați s-a redus la 1.849. În ultimul an fiscal pentru care există date, adică 2022, pierderile raportate la Ministerul Finanțelor au fost de 14,95 milioane lei, dar numărul mediu al angajaților a crescut la 1.958. Ceea ce înseamnă că Marius Grăjdan a mai angajat 109 persoane. Banca Mondială a avertizat recent că, deși companiile de stat românești angajează mai mulți oameni și plătesc salarii mai mari, sunt tot mai puțin productive. Chiriașii datornici, păsuiți de Grăjdan Curtea de Conturi a făcut public un raport de follow-up în urma controlului de fond la RAAPPS din 2020. Atunci s-au constatat zeci de nereguli cu privire la modul în care este manageriată Regia. De exemplu, în evidența contabilă s-au înregistrat în mod eronat bunuri și obiecte de inventar. Mai mult, chiriașii RAAPPS erau păsuiți de conducerea regiei, adică de Marius Grăjdan. "Din verificarea modului de înregistrare a veniturilor proprii din chirii, din prestări servicii spectacole, s-a constatat încasarea cu întârziere, atât a chiriilor datorate de către chiriași, cât și a contravalorii serviciilor prestate. Astfel, s-a constatat că la nivelul anului 2020 nu au fost calculate și înregistrate în evidențele contabile periodic dobânzi/penalități aferente debitului principal, entitatea rezumându-se la înregistrarea veniturilor la data încasării sumelor", atrage atenția Curtea de Conturi. Controlorul financiar din Regie nu a semnat actele șefului Dar neregulile sunt mult mai grave. Responsabilul cu controlul financiar preventiv propriu nu și-a pus ștampila pe toate neregulile girate de Marius Grăjdan. De exemplu, nu și-a asumat o parte din contractele individuale de muncă și actele adiționale aferente, deciziile emise pentru încadrarea personalului, comenzi de achiziții, nici măcar pe procesele-verbale de scoate din funcțiune a mijloacelor fixe și obiectelor de inventar, precum și documentele privind valorificarea bunurilor scoase din funcțiune. Totodată, inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că nu s-a actualizat procedurile interne pe partea financiar-contabilă pentru a preveni haosul din RAPPS. Bunuri de 640.000 de lei, aruncate Directorul Marius Grăjdan nu este străin nici de afacerile cu deșeuri. Curtea de Conturi a României a constat că, în anul 2020, RAAPPS a scos din uz și casat bunuri în valoare de 640.737. Toate acestea au fost predate către Remat București Nord fără ca bunurile "rezultate în urma dezmembrării ca deșeuri" să fie valorificate. Adică fără ca RAAPPS să primească vreun ban. Pentru a scăpa de această neregulă constată de Curtea de Conturi, RAAPPS a prezentat doi ani mai tâziu un proces-verbal privind dezmembrarea prin valorificare "încheiat la data de 09.06.2022" (la doi ani de la casare), o factură de la Remat București Nord și modul de calcul privind valorificarea masei lemnoase în urma casării.

EXCLUSIV Marius Grăjdan, omul care face din banii RAAPPS o vilă de lux pentru un viitor fost președinte, manager dezastruos: Regia are pierderi de zeci de milioane de lei anual
EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte
Investigații

EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, este unul dintre cei mai discreți angajați ai statului român. Și e plătit lunar cu 4.500 de euro. Soția sa, Vasilica Grăjdan, încasează lunar în jur de 8.000 de euro de la Transelectrica, Nuclearelectrica și Eurotransgaz Chișinău. Pe lângă aceste venituri, la finalul fiecărui an mai primește un bonus de performanță de 25.200 de euro de la Nuclearelectrica. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens RAAPPS a bugetat între șapte și nouă milioane de euro într-o vilă de protocol în care ar urma să se lăfăie în lux și opulență un demnitar anonim, potrivit Recorder. Șeful RAAPPS, arestat pentru corupție Marius Grăjdan deținea în anul 2011 funcția de director tehnic al Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (SAIFI), din subordinea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). O funcție importantă, în contextul în care răspundea de întreținerea majorității locuințelor de protocol ale statului român din București. Adică de confortul unor politicieni români importanți, de la demnitari cu rang de secretar de stat, până la președintele României. O oportunitate de avansare a apărut pentru Grăjdan în primăvara anului 2015, atunci când șeful RAAPPS, Gabriel Surdu, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție. Grăjdan preia funcția. Soția, angajată la Transgaz În acest context, funcția de director general interimar a fost preluată de Marius Grăjdan. După doi ani de interimat la conducerea RAAPPS, Marius Grăjdan a fost numit definitiv pe funcție. La scurt timp după numirea definitivă, în noiembrie 2017, soția sa, Vasilica Grăjdan, a fost angajată la Transgaz, pe o funcție de director în cadrul direcției Resurse Umane. Angajarea Vasilicăi Grăjdan a fost girată de Ion Sterian, șeful Transgaz. Tot Ion Sterian a decis un mai târziu ca subalterna sa, Vasilica Grăjdan, să fie numită în funcția de administrator al companiei Eurotransgaz Chișinău, companie înființată de Transgaz. Din februarie 2023, doamna Grăjdan a mai primit o sinecură: a fost aleasă pe o perioadă de patru ani ca membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Loc în CA al Nuclearelectrica Marius Grăjdan primește lunar un salariu de 4.500 de euro de la statul român, conform declarației de avere depuse în vara anului trecut. Soția sa, Vasilica Grăjdan, a încercat în numeroase rânduri să își ascundă salariul colosal pe care îl încasează de la Transgaz, compania condusă de Ion Sterian. Dar a uitat să îl anonimizeze în declarația de avere din mai 2023, depusă în calitate de membru în Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. Din documentul citat rezultă că Vasilica Grăjdan a primit pentru anul 2022 un salariu de 315.405 lei de la Transgaz. Adică, 5.300 de euro lunar. Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar De la Eurotransgaz Chișinău, companie deținută intregral de Transgaz, ea a mai primit 136.144 lei moldovenești, echivalentul a 7.000 de euro. Ceea ce înseamnă în jur de 600 de euro lunar. Vasilica Grăjdan a ajuns în februarie 2023 și în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. De aici, primește o indemnizație lunară de aproximativ 10.500 lei, echivalentul a 2.100 de euro. Însă la finalul fiecărui an de mandat mai primește, conform legii, un bonus numit "componentă variabil". Acesta însumează 12 indemnizații lunare a câte 2.100 de euro. Rezultă, așadar, un bonus de 25.200 euro anual. Ceea ce înseamnă că Vasilica Grăjdan încasează un venit cumulat de 10.000 de euro lunar. Secretul vilei de pe Aviatorilor 86 Recorder a dezvăluit recent că RAAPPS urmează să investească peste șapte milioane de euro într-o locuință de protocol de lux pentru o singură familie. O investiție colosală într-o vilă de 1.200 de metri pătrați, amplasată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86. Administrația Prezidențială a ținut să transmită că președintele Klaus Iohannis nu a solicitat atribuirea unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru. Recorder a arătat, însă, că la cabinet de lucru în locuința primită de la stat nu are dreptul, prin lege, decât un fost președinte al țării. RAAPPS a transmis că nu există nici o solicitare privind atribuirea vilei de protocol în care urmează să investească șapte milioane de euro și că, până acum, s-ar fi cheltuit doar 420.000 de euro.

EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși
Investigații

EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

The Black Sea in peril: the echoes of war ripple beyond borders
Investigații

The Black Sea in peril: the echoes of war ripple beyond borders

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ukraine, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ukraine, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turkey, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (Romania), Investigative Media Lab VERSIUNEA ÎN LIMBA ROMÂNĂ On the night of June 6, 2023, the Russian military blasted Ukraine's Nova Kakhovka hydroelectric power plant in a grotesque act of military desperation. The act classified as an "ecocide" has pushed the limits of the region's ecological resilience. The resulting surge of poisoned water unleashed an ecological catastrophe upon the Black Sea, already choking from wartime neglect. In an extraordinary collaboration, investigative journalists from six Black Sea countries – Ukraine, Georgia, Turkey, Romania, Moldova, and Bulgaria – have come together to measure the impact of the war on the already fragile ecosystem of the Black Sea and scrutinize how governments are responding to this new regional challenge. Kakhovka Dam Soon after the blast of the Kakhovka Dam, Ukraine hosted a conference with the help of local and international scientists to discuss the impact of the eco-terrorist act on the ecology and economy of the Northern Black Sea region. Experts agreed on one thing: the effect was devastating. "Climate change in the affected area has been provoked due to an increase in open land areas and a decrease in the water surface area", says Marina Zakharova, an Institute of Soil Science and Agro-chemistry (Ukraine) researcher. Members of the International Working Group on the Environmental Consequences of the War have also visited Ukraine after the blast. "Russia's invasion of Ukraine has demonstrated the gravity of crimes against the environment throughout the war", said Vice President of the European Parliament, Heidi Gautala. According to Alfred Vespremeanu, PhD professor of physical geography and a specialist in coastal research at the University of Bucharest, the destruction of the Ukrainian Nova Kakhovka dam produced an exceptional flood wave "that carried a lot of debris collected on its way to the Black Sea". Fishermen's plight: an economic and cultural setback The same story surfaces from Turkey's tight-knit fishing villages to the battered harbors of Ukraine: the sea that once promised prosperity now teems with danger. Drifting mines maim vessels and livelihoods, turning fishing grounds into a deadly lottery. "Everything is mined", says Oleksandr Hromovyi, for whom fishing was the only source of income. Since February 24, 2022, Oleksandr's family, like many others in Black Sea countries, has been left without a single source of income. In March 2022, just a month after Russia's full-scale invasion of Ukraine, Turkish authorities issued a ban on all fishery activities in Kirklareli's coastal town of Igneada, located just five kilometers south of the Mutludere River, which forms Turkey's border with Bulgaria. That was the highest season for fishermen, and the ban lasted a month and a half. "The ban has been lifted, but we're still afraid to seal on the sea in the dark because no way our vessels can survive if hit by a drifting mine," – Says Ibrahim Metin, the former head of the Igneada fishery cooperative. That happened two times in Turkey: 1. On November 9, 2022, a fishing vessel hit a mine off the coast of Igneada, near Bulgaria, sustaining minor damage but the crew was safe; 2. On October 5, 2023, a Turkish-flagged general cargo ship hit a mine off the coast of Romania. This one also sustained minor damage with no injuries to the crew. Dolphins' Demise Following the war, thousands of dolphins died in the Black Sea since dolphins are "susceptible to chemical and noise pollution", according to experts. According to the Head of the Scientific Department of the Tuzly Estuaries Nature Park (Ukraine), even two weeks before Russia's full-scale invasion, there were already a lot of Russian submarines and ships in that part of the Black Sea. "They came very close at night, using sonar systems on submarines and warships that hit dolphins," – Says Rusev.According to ecologists, active hostilities cause the most significant damage to marine organisms and the sea in general. No data, no studies The pollution of the Black Sea caused by Russia's war in Ukraine is a subject that scientists in the region have barely touched on. Despite the many attempts by the investigative teams from all the countries, they couldn't find any highly significant study or data that would demonstrate the war's effect on the whole region. However, the Romanian team has obtained scientifically collected data on water quality in the Romanian sector of the Black Sea. These data are contained in the reports on the state of the marine and coastal environment in the Romanian sector of the Black Sea for 2021 and 2022 prepared by the National Institute for Marine Research and Development "Grigore Antipa" in Constanta. Comparative analysis of the two reports shows extraordinary differences in some parameters. Differences are so significant that they can only be explained by an exceptional event that affected the quality of Black Sea water. And Russia's war in Ukraine is the most probably that exceptional event. Government indifference and non-existent regional cooperation "There's no strong political will to protect the Black Sea" – that's how Nesrin Algan, a political science professor specializing in urban, environmental, and local government, answered the question asked by our Turkish team. In conclusion, the original working hypothesis of the investigation was confirmed – environmental policies of the Black Sea region states have generally been weak and lack clear objectives, which has contributed to the fragility of the Black Sea ecosystem and the regional cooperation in addressing environmental challenges, such as pollution, has been inadequate due to the absence of a systemic framework and coordinated efforts. The ecological catastrophe described above needs regional joint coordination. However, such steps still needed to be taken. In 1992, Turkey, Romania, Ukraine, Georgia, and the Russian Federation signed the convention on the protection of the Black Sea Against Pollution. The document was ratified in 1994. The Black Sea commision’s objective is to prevent, reduce, and control the pollution in the Black Sea to protect and preserve the marine environment and provide a legal framework for cooperation and concerted actions to fulfill this obligation. But this convention is not implemented. Only three people are working at the secretariat based in Istanbul, Turkey. Even the war in the Black Sea couldn't persuade the governments of Georgia, Romania, Moldova, Turkey, and Bulgaria to take further measures. ______________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei
Investigații

Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei

Finul Sorinei Docuz, șef la BTT. Ionuț Alexandru Bolintineanu, finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost blagoslovit de PSD cu funcția de director general al Biroului de Turism și Tineret. Tatăl lui, controversatul Gheorghe Bolintineanu, un apropiat al clanului Sportivilor, a fost șeful PSD Ilfov și unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea. Finul Sorinei Docuz, șef la BTT Biroul de Turism și Tineret (BTT) se află în subordinea ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de pesedista Natalia Intotero. Aceasta, în urma recomandărilor venite pe filiera PSD, a decis pe 20 noiembrie 2023 să-l numească pe o perioadă de cinci luni în funcția de director general al BTT pe Ionuț Alexandru Bolintineanu, finul Sorinei Docuz și al lui Robert Negoiță. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Surse din cadrul BTT susțin, sub protecția anonimatului, că Ionuț Alexandru Bolintineanu a venit în prima zi de muncă însoțit de tatăl său, Gheorghe Bolintineanu, fostul șef al PSD Ilfov. Pe 29 februarie a.c., Consiliul de Administrație al BTT urmează să decidă prelungirea mandatului de conducere al lui Ionuț Alexandru Bolintineanu. Mai mult, susțin sursele, Ionuț Alexandru Bolintineanu s-ar lăuda că se bucură de susținerea premierului Marcel Ciolacu și a mai multor membri din PSD Ilfov. Am încercat să obținem un punct de vedere de la acesta, dar de la secretariatul BTT ni s-a transmis că nu a venit la muncă. Însă ni s-a promis că i se va transmite numărul de telefon pentru a ne contacta. Nici ministrul Natalia Intotero nu a răspuns la telefon pentru a explica ce îl recomandă pe Bolintineanu jr pentru funcția de director BTT. Soții Negoiță și Stan, protectorul Ciolacu Sorina Docuz a câștigat titlul de Miss Buzău în anul 2009, pe când avea doar 18 ani. Tânăra i-a căzut cu tronc lui Robert Negoiță, care este cu 19 ani mai în vârstă decât ea. Cei doi s-au căsătorit în anul 2013. În acel an s-a și născut fiul lor, Vlad Cezar, care a fost nășit de Gabriela Firea și Florentin Pandele. La rândul lor, Sorina Docuz și Robert Negoiță l-au nășit pe Bolintineanu junior. Robert Negoiță a divorțat de Sorina Docuz în 2016, după trei ani de căsnicie. La un an după divorț, Sorina Docuz s-a cununat civil, pe 1 noiembrie 2017, cu omul de afaceri Mădălin Stan. Și acest mariaj a sfârșit în divorț. În prezent, Sorina Docuz este în grațiile și sub protecția lui Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD și premier al României. Bolintineanu senior, cu clanul Spotivilor Tatăl lui Ionuț Alexandru Bolintineanu, Gheorghe Bolintineanu, a preluat conducerea PSD Ilfov în anul 2019 cu ajutorul lui Liviu Dragnea. Marcel Ciolacu a decis să-l schimbe din funcția de șef al PSD Ilfov pe Gheorghe Bolintineanu după ce au fost făcute publice legăturile acestuia cu clanul Sportivilor. De exemplu, Petre Iacob, primarul orașului Popești Leordeni, scria în vara anului 2020 pe contul său de Facebook că "a sosit momentul pentru clarificări: este adevărat! – PSD astăzi este condus în Ilfov de clanurile interlope ale Capitalei. Din disperarea de a nu pierde puterea din mână, oamenii politici din Partidul Social Democrat au acceptat pentru început interlopii în viața politică, oferindu-le susținere în funcții înalte, iar astăzi nu-i mai poți deosebi unii de alții, interlopii devenind oameni politici și oamenii politici devenind interlopi". Cu toate acestea, partidul lui Marcel Ciolacu nu s-a dezis de Gheorghe Bolintineanu și i-a găsit un loc călduț de director la RAAPPS Scroviștea. De acolo, Bolintineanu senior a fost numit director general al companiei de stat SMART SA, deținută de Transelectrica.

EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale
Investigații

EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. O companie IT controlată de bulgarul Minchev Lyubomir nu a fost autorizată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a folosi infrastructura 5G întrucât prezintă "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil solicitarea bulgarilor. Mai mult, firma controlată de Minchev Lyubomir a semnat acorduri-cadru în valoare de 20 de milioane lei în urma câștigării unor licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice. Atentatul de la Sofia împotriva "Doctorului" Una dintre figurile proeminente ale crimei organizate din Bulgaria, Ivan Todorov „Doctorul”, a fost ținta unui asasinat în aprilie 2003. Potrivit site-ului Bivol.bg, mașina lui Todorov a explodat atunci pe o stradă aglomerată din Sofia. Citește și: Cum l-a întâlnit George Simion pe Trump la Washington DC: și-a făcut o poză cu poza fostului președinte al SUA. Până și Dragnea și Grindeanu s-au apropiat mai mult de Trump, în 2017 În portbagajul mașinii a fost găsită și o fotografie realizată la Monaco, pe iahtul afaceristului Spas Roussev. Fotografia îi înfățișa pe Petar Petrov, condamnat pentru spălarea a 28 milioane de dolari, pe Milen Vechev, pe atunci ministru de Finanțe, pe Miroslav Sevlievski, ministrul Energiei, dar și pe afaceristul Minchev Lyubomir și pe soția sa, Maria Oprenova. Spas Roussev și Minchev Lyubomir sunt fondatorii grupului Telelink Business Services (TBS), una dintre cele mai mari companii IT din Bulgaria. Telelink, în România din 2000 Din 2012, Minchev Lyubomir este acționar majoritar, cu 50,11%. Grupul are afaceri în mai multe state din Europa, inclusiv Germania, dar și în SUA. Pe piața românească, compania a intrat în anul 2000. Atunci, a fost înființată societatea Telelink Services România, deținută de Telelink City Group AD. Administratorul societății este în prezent Alexandru Irimia, fost director comercial la Felix Telecom și manager de conturi la Romtelecom. Apoi, grupul TBS a deschis în 2018 Telelink Business Services EAD Sofia sucursala București, administrată de Krasimirov Zhitiyanov Ivan. Ulterior, în 2021, a mai fost înființată, tot la București, firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. Datele de la Registrul Comerțului arată că de administrarea societății se ocupă Florin Iovu. 20 de milioane de lei de la Armată în 2023 Telelink Business Services a câștigat mai multe licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache. De exemplu, asocierea dintre Telelink Business Services și firma mamă din Bulgaria, Telelink Business Services EAD, a semnat un acord cadru de 2,73 milioane lei pentru a furniza "Soluții HCI pentru centru de date tip 2". Ulterior, în septembrie 2023, asocierea dintre cele două societăți a mai câștigat o licitație, de 8,8 milioane lei, pentru furnizarea de "Soluții HCI pentru centru de date tip 1". La începutul lunii decembrie a anului trecut, Telelink Business Services a mai semnat două acorduri-cadru cu Comandamentul Apărării Cibernetice, pentru a furniza licențe Microsoft și Windows Server Standard. Valoarea celor două acorduri cadru a fost de aproximativ 8,46 milioane lei. În total, bulgarii de la Telelink au câștigat anul trecut licitații de aproape 20 de milioane lei, echivalentul a patru milioane de euro, de la Comandamentul Apărării Cibernetice. Guvernul nu a autorizat Telelink pentru 5G Reprezentanții Telelink Business Services au solicitat Administrației Prezidențiale, respectiv Departamentului Securității Naționale, să autorizeze societatea pentru a putea utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Ca răspuns, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis decizia nr. 409 prin care respinge autorizarea societății Telelink Business Services întrucât prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării naționale". "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se menționează în decizia Guvernului. CSAT, aviz negativ Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că prin Legea 163/2021 s-a stabilit un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii și soluții 5G pentru a asigura "prevenirea și contracararea eventualelor riscuri și amenințări la adresa securității naționale, în acord cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene și în relația cu partenerii strategici". "În cazul companiei Telelink Business Services S.R.L., la nivelul CSAT au fost analizate datele furnizate de către toate instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, date care au relevat riscuri la adresa securității naționale și apărării țării, fapt pentru care CSAT a emis aviz negativ, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163/2021. În procesul de evaluare a acestei companii a fost implicat și Ministerul Apărării Naționale prin structurile sale specializate", conform răspunsului transmis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Avizul negativ dat de CSAT companiei Telelink Business Services este strict legat de infrastructura 5G. În cazul celorlalte servicii și soluții IT furnizate de această companie, responsabilitatea de analiză și evaluare este a fiecărei instituții contractante în parte. MApN a avizat favorabil Potrivit CSAT, una dintre instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale implicate în procesul de avizare al companiilor private pentru folosirea infrastructurii 5G este Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că "în urma analizei efectuate de către structurile specializate din cadrul MApN a documentelor primite de la Telelink Business Services SRL, instituţia militară a avizat favorabil solicitarea acestei companii pentru a opera cu echipamente de comunicații în tehnologia 5G". Totodată, Biroul de Presă al MApN a mai transmis că analiza s-a efectuat conform competențelor specifice ale MApN, prin studierea documentelor prezentate de Telelink Business Services SRL (documente de natură comercială și juridică - date despre structura acționariatului, prezentarea societăților comerciale din compunere, declarații pe proprie răspundere ale reprezentanților acestor companii etc). SRI, SIE văd pericol, MApN - nu Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al MApN, Telelink ar putea opera cu echipamente 5G în România. Alte instituții ale statului statului român, însă, adică SIE și SRI, au găsit o serie de "vulnerabilități și amenințări". Cât despre contractele pe care Comandamentul Apărării Cibernetice le-a atribuit firmei Telelink Business Services SRL, oficialii MApN susțin că acestea nu fac obiectul infrastructurii 5G. "Licenţele sunt furnizate direct de producător prin portalul securizat Microsoft şi nu au fost identificate elemente care pot genera riscuri în acest context. Acordurile-cadru au fost încheiate conform legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare în urma organizării unor proceduri transparente de atribuire, de licitaţie deschisă, desfăşurate online, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a mai transmis MApN. Răspunsul MApN pentru DeFapt.ro în cazul Telelink (sursa: MApN)

Vameșii arestați cereau câte 10.000 EUR șpagă pentru fiecare tir cu marfă contrafăcută și tot ei explicau cum trebuie camuflată încărcătura. Mita ajungea, piramidal, până la vârful Vămii
Investigații

Vameșii arestați cereau câte 10.000 EUR șpagă pentru fiecare tir cu marfă contrafăcută și tot ei explicau cum trebuie camuflată încărcătura. Mita ajungea, piramidal, până la vârful Vămii

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute. Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare. Structura piramidală a șpăgii din Vamă Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor. Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române. Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București. Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României. Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute. De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike. De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri. Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins. Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu. De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon. Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon. Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și "fratele său" Liviu Berhardt. Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă "capac". Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători. Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere "să abuzeze în interes personal" de funcțiile pe care le dețin. "Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei. De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției", susțin anchetatorii. Cazul Bucura Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar. Conform ordonanței, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.

EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană
Investigații

EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC. 217,57 milioane dolari. Cu atât a crescut valoarea acțiunilor Gabriel Resources Ltd. în ultimele 18 zile, timp în care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat în repetate rânduri că România a pierdut procesul în dosarul Roșia Montană. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Culmea, deși premierul Marcel Ciolacu a insistat că o decizie în acest caz va fi anunțată până la data de 10 februarie, documentele oficiale arată că aceasta va fi emisă până pe 12 martie 2024. Compania canadiană Gabriel Resource a dat în judecată România la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), acolo unde a cerut despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari. Peste un miliard de acțiuni Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Premierul a insistat că România a pierdut Informațiile pe surse transmise de Guvernul României și Ministerul Finanțelor arătau că decizia oficială ar urma să fie emisă pe data de 10 februarie 2024. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. "Gabriel ia act de creșterea recentă a prețului acțiunilor sale și a volumului de acțiuni tranzacționate. Gabriel nu are cunoștință de nicio decizie a Tribunalului sau de momentul în care va fi emisă aceasta și așteaptă o comunicare suplimentare din partea ICSID în acest sens. O dată primit, Gabriel va anunța piața fără întârziere", se menționează în comunicatul emis de Gabriel Resources. Creștere cu 217 milioane de dolari Mai mult, și în comunicatele anterioare ale companiei canadiene se menționa că decizia ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Vineri, 16 februarie, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources a crescut la 0,66 dolari. Atunci s-au tranzacționat 255.134 de acțiuni. La acest preț, valoarea celor peste 1,036 miliarde de acțiuni a depășit suma de 688,744 milioane de dolari. Ceea ce înseamnă o creștere de peste 217,57 milioane dolari.

Coldea a rămas tot agent. Dar nu secret, ci imobiliar: cea mai nouă firmă a sa are ca obiect de activitate "agenții imobiliare", dar se ocupă și de intermedieri financiare. Profitul, enorm
Investigații

Coldea a rămas tot agent. Dar nu secret, ci imobiliar: cea mai nouă firmă a sa are ca obiect de activitate "agenții imobiliare", dar se ocupă și de intermedieri financiare. Profitul, enorm

Florian Coldea este tot agent - imobiliar. Trecut în rezervă în 2017, Florian Coldea, fostul număr 2 din SRI, s-a apucat de afaceri trei ani mai târziu. Generalul în rezervă are două firme, pe care le împarte cu fostul coleg din Serviciu, generalul Dumitru Cocoru. Florian Coldea este tot agent - imobiliar Prima firmă a fost înființată de Coldea și Cocoru, cu cote egale, în 2020 și se numește Strategic Sys SRL. Obiectul principal de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. Citește și: Florian Coldea, ex-SRI, a primit o corecție fizică într-o lojă VIP la Untold Dubai de la Sergiu Diacomatu, fost șef ANRP anchetat de DNA pentru restituiri de proprietăți În 2022, firma a avut venituri de 2,96 milioane de lei și cheltuieli de numai 233.015 lei, cu un singur angajat. Profitul net a fost de 2,69 milioane de lei, adică de peste 90% din venituri. Un an mai târziu, în 2021, Coldea și Cocoru au înființat, tot în cote egale, Strategic Assets SRL. Obiect de activitate principal: Agenții imobiliare. Totuși, în 2022, obiectul de activitate a fost completat cu: Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii - servicii de consiliere pentru investiții, intermedieri credite bancare, pentru persoane juridice. La finalul lui 2022, Strategic Assets SRL avea venituri de 2,34 milioane de lei și cheltuieli infime, de aproape 64.000 de lei. Profitul net: 2,25 milioane de lei (95% din venituri), cu un singur angajat.

Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea "nota" cu afaceriști
Investigații

Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea "nota" cu afaceriști

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României
Investigații

O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin. În litigiul arbitral de la Washington pentru aurul de la Roșia Montană, Gabriel Resources cere despăgubiri de la statul român de aproape 3,3 miliarde de dolari. Investitori străini mulțumiți Potrivit chiar cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources, Victor Ponta este indicat ca principal responsabil pentru acest litigiu. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Cu alte cuvinte, dacă Gabriel Resources va avea câștig de cauză, îi va putea mulțumi fostului premier al României. Și alți investitori străini interesați de resursele din subsolul României au motive să fie mulțumiți de Victor Ponta. La mijloc se află tot o mină. Dar, spre deosebire de Roșia Montană, în acest caz este foarte probabil ca exploatarea resurselor să înceapă chiar de anul viitor. Este vorba despre minele de cupru de la Moldova Nouă, ale fostei Moldomin. Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin Fosta companie de stat Moldomin a fost cumpărată în 2021 de Eti Bakir, cea mai importantă companie minieră din Turcia, parte a grupului Cengiz. Preluarea la pachet a portului industrial de la Moldova Nouă, construit special pentru transportul concentratelor cuprifere pe Dunăre către Marea Neagră, le aduce investitorilor turci un avantaj strategic pe piața globală a metalelor esențiale pentru noile tehnologii. În 2022, societatea Cuprumold Mining, deținută de Eti Bakir, a câștigat în instanță licența de exploatare a zăcământului după un proces lung cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale). Activitatea minieră se va relua în 2025, au anunțat turcii, care se așteaptă să exploateze anual zece milioane de tone de cupru. Compania turcă Eti Bakir a fost asistată să preia Moldomin de Victor Ponta, prin intermediul firmei celui din urmă, VP Projects Advisers SRL. Pentru consultanța acordată turcilor, firma lui Ponta a încasat 390.000 de euro pentru aceste servicii de la Cengiz Holding, care deține Eti Bakir, potrivit unei investigații captura.ro.

România a cedat rețelelor mafiote controlul asupra importurilor ilegale de deșeuri textile: vameșii nu văd, procurorii încadrează greșit infracțiunile, politicienii nu adaptează legislația
Investigații

România a cedat rețelelor mafiote controlul asupra importurilor ilegale de deșeuri textile: vameșii nu văd, procurorii încadrează greșit infracțiunile, politicienii nu adaptează legislația

Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate. Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie. Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote. Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale. Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile. Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022. De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole. Filiera Arad/Bihor - Giurgiu/Calafat Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un "tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (...). Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România". Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri. Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră. Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri. Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual. Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%. Gunoaie etichetate "haine second hand" Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România? Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de "bunuri second hand" se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri. "Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri", au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre. Textile uzate "donate" unor asociații Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda "donațiilor". Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt "asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult", potrivit Gărzii de Mediu. În final, însă, este vorba despre "cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.", au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu. Conform datelor acestora, "România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei". Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal. Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești. De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone). Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone). În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone). Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone). Diferențele enorme de date nu au nici o explicație. Berceanu: "Vameșii nu prea au suspiciuni" Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate: "Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.". O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că "poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.". Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile. În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor. Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer. Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare. Condamnarea, transformată în achitare În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat. Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar "transfer intracomunitar", așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă. Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document). Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia. Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, "începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (...). Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (...), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (...) Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (...) Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”. În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări. Garda de Mediu acuză lipsa legislației Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu: "Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (...), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (...). Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (...)". ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC
Investigații

Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță
Investigații

DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Cererea de arbitraj, depusă în iulie 2015 În acel moment, Victor Ponta era premierul României. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Potrivit cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources (companie majoritară în Roșia Montană Gold Corporation SA, care deținea licența de explorare și exploatare a minelor de aur) la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, se reclama un abuz al statului român. Documentul menționat arată că Roșia Montană Gold Corporation ar fi respectat toate reglementările legale, însă a sfârșit prin a pierde 650 de milioane de dolari din cauza unor decizii politice. Potrivit Gabriel Resources, suma investită ar fi fost necesară pentru ca RMGC să-și poată păstra licența de explorare și exploatare primită de la statul român. Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri Conform cererii de arbitraj, "Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului.". Fragment din cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană (sursa: ICSID) Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane
Investigații

Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante. O decizie arbitrală în mega-dosarul Roșia Montană urmează să fie prezentată, cel mai probabil, săptămâna aceasta. Canadienii cer despăgubiri de 3,28 miliarde USD plus dobânzi Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au cerut despăgubiri în de 3,28 miliarde de dolari. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM La acestea ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+4% începând cu data de 29 iulie 2017 până la data plăţii. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Potrivit documentelor depuse de statul român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, avocații României sunt de la casa de avocatură elvețiană Lalive și de la cea românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu. Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante Potrivit unor informații oficiale primite de jurnalistul DeFapt.ro Petru Zoltan în 2020, numai până la acel moment, sumele primite de avocați erau de aproape 48 de milioane de lei. Astfel, Lalive primise de la statul român 11,5 milioane de lei iar Leaua Damcali Deaconu Păunescu, 36,41 milioane de lei. În total, doar până în 2020, 47,91 milioane de lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro. În ultimii patru ani, România a plătit și alte sume celor două case de avocatură care o reprezintă în acest caz. DeFapt.ro va prezenta și valoarea acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră