miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV Competentul liberal Bogdan Damian, clonat ilegal de partid: este și adjunct la Administrația Străzilor București, și șef de cabinet al directorului STB

Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB. Liberalul, fost consilier al premierului Florin Cîțu și protejat al deputatului PNL Andrei Baciu, încasează ilegal două salarii simultan de la municipalitate. Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB Primăria Municipiului București îl plătește cu 2.500 euro lunar pentru funcția de director adjunct la Administrația Străzilor București, acolo unde trebuie să fie prezent fizic de la 08.00 la 16.00.  Citește și: Nicușor Dan prezintă un sondaj în care îl bate pe Georgescu în turul II, fiind peste acesta cu 4,1% Însă, tot zilnic, în intervalul orar 11.00 - 15.00, Damian ocupă și funcția de director de cabinet al liberalului Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), care l-a angajat cu jumătate de normă.  Ceea ce este interzis complet de Codul Muncii. Mai mult, STB încalcă același Cod al Muncii pentru că pe funcția de director de cabinet nu pot fi angajate persoane cu jumătate de normă, aceasta fiind o funcție de conducere. Lucian Judele, administratorul public al Municipiului București, a declarat pentru DeFapt.ro că va lua măsurile necesare după ce va analiza această situație împreună cu directorul general de la Administrația Străzilor București, respectiv cu cel al Societății de Transport București. PNL i-a dat funcții fără număr Bogdan Damian este membru al Partidului Național Liberal, filiala Sector 3, care este condusă de deputatul Andrei Baciu, urmărit penal de către DNA în dosarul vaccinurilor. Partidul l-a ajutat pe Damian să ocupe funcții de rang inferior, dar bine remunerate. Liberalul și-a început activitatea juridică la cabinetul de avocatură al tatălui său. Apoi, în anul 2015, a fost angajat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. De acolo, a ajuns la Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor.  În anul 2019, a fost angajat la grupul parlamentar PNL din Senatul României. Se jură că nu a fost șoferul lui Cîțu Acolo avea să îl descopere liberalul Florin Cîțu, care l-a angajat în anul 2020 pe funcția de consilier la cabinetul său de ministru al Finanțelor. Ulterior Florin Cîțu a plecat cu toți consilierii săi la Guvern, după ce a fost numit prim-ministru al României. Întrebat cum a ajuns să-l consilieze pe Florin Cîțu, Bogdan Damian a explicat pentru DeFapt.ro că CV-ul său a fost selectat de către partid pentru a face parte din echipa de consilieri. "Nu este adevărat că am lucrat ca șofer pentru domnul Cîțu. Conform CV-ului meu, pe care, dacă îl accesați, o să vedeți toate funcțiile mele pe care le-am ocupat. Sunt un simplu membru la PNL Sector 3", a declarat Bogdan Damian. Venituri de 5.200 euro pe lună de la PMB În vara anului 2022, liberalii l-au numit pe Bogdan Damian în funcția de membru al Consiliului de Administrație al Societății de Transport București. Conform declarației sale de avere din iunie 2022, el primea indemnizații de la Banca Națională a României și de la Societatea de Transport București, plus salarii de la Secretariatul General al Guvernului, de la Senatul României și de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public București Ilfov. În total, vreo 100.000 de lei anual, echivalentul a 20.000 de euro. Situația s-a schimbat radical în anul 2023: de la STB, Damian încasa o indemnizație anuală de 163.296 lei, iar de la Primăria Capitalei primea un salariu de 145.758 lei. Adică, în jur de 26.000 lei lunar, echivalentul a 5.200 de euro.  Din Consiliul de Administrație al STB a fost schimbat în toamna anului 2024, dar nu s-a lăsat dus din instituție. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București, l-a angajat pe funcția de director de cabinet cu jumătate de normă, deși era angajat cu normă întreagă la Administrația Străzilor București.  Protejat de șeful Administrației Străzilor Programul de muncă la Administrația Străzilor București este zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 16.00. Adică opt ore pe zi. Bogdan Damian, conform fișei postului, răspunde, în calitate de director general adjunct, de Direcția Logistică și Direcția Parcări. Damian a explicat pentru DeFapt.ro că, în realitate, nu prea are treabă cu parcările, pentru că Direcția de Parcări este la Compania de Parking. "Țin legătura doar cu locurile de parcare", a spus liberalul. DeFapt.ro l-a întrebat pe Marian Aurelian Bârgău, directorul general al Administrației Străzilor București, dacă Bogdan Damian are un program de muncă fix. Răspunsul acestuia a venit sec: "Da, de la 08.00 la 16.00, însă poate părăsi instituția doar în interes de serviciu". Adică în interesul Administrației Străzilor. Cu toate acestea, Bârgău și-a acoperit subordonatul care părăsește instituția pentru a se duce la celălalt loc de muncă, de la STB: nu l-a sancționat vreodată. Întrebat direct dacă știe despre acest aspect, Marian Aurelian Bârgău a declarat: "Nu am nici o chestiune, nici un document". Damian admite că lucrează simultan la ASB și STB Bogdan Damian a recunoscut pentru DeFapt.ro că în timpul programului de muncă de la Administrația Străzilor București (ASB) lucrează în paralel și pentru STB. "Sunt directorul de cabinet al directorului general al STB. Sunt cu patru ore. Lucrez de la orele stabilite prin contractul individual de muncă pe care îl am acolo. Din ce îmi amintesc, lucrez de la ora 13.00 la ora 16.00. Nu îmi amintesc exact. Da, da, în paralel sunt angajat la Administrația Străzilor București", a declarat Bogdan Damian. Evident, programul de muncă de la Administrația Străzilor se suprapune cu cel de la STB. Iar Codul Muncii prevede, la articolul 35, că "orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea". Cu toate acestea, Bogdan Damian susține că nu este nimic ilegal, din punctul său de vedere, pentru că nu-i interzice legea. Damian, coordonator de consilieri După ce i s-a explicat cum încalcă articolul 35 din Codul Muncii, Bogdan Damian a invocat faptul că este jurist de profesie și cunoaște legea. Apoi a început să se bâlbâie și să se contrazică. Mai mult, el consideră că funcția de director de cabinet nu este funcție de conducere, deși a recunoscut că-i coordonează pe ceilalți consilieri ai directorului general al STB. "Funcția de director de cabinet nu este o funcție de conducere. Este o funcția de coordonare a consilierilor. Fiindcă atribuțiile mele sunt de coordonare a consilierilor domnului director. Este o funcție specificată în CIM unde se poate merge și cu contract part-time. Nu mă obligă legea pentru… nu am atribuții de conducere", s-a justificat Bogdan Damian. Tot Damian, consultanță pe spețe juridice Apoi s-a răzgândit și a spus că, deși este încadrat pe funcția de director de cabinet, are doar un rol consultativ pe spețe juridice: "Repet, repet! Orele mele, orele mele pe care le lucrez parțial, cele patru ore, nu sunt ore fixe. Eu neavând funcție de conducere în cadrul STB și nelucrând la o direcție și am un rol consultativ pentru domnul directorul general pe spețe juridice pe care îmi este profesia, orele mele nu sunt petrecute neapărat în cadrul STB. Atribuțiile mele sunt cele delegate de directorul general pe diferite probleme de natură juridică". Și STB a încălcat Codul Muncii, pentru că nu putea încheia un contract parțial de muncă pentru o funcție de conducere. O altă ilegalitate constă în faptul că, deși orice angajat poate lucra maximum 48 de ore într-o săptămână, Bogdan Damian primește salariu pentru 60 de ore de muncă pe săptămână, adică 12 ore pe zi (opt, la ASB, și patru, la STB). Daniel Istrate, șeful STB, și Sebastian Burduja, șeful PNL București, nu au răspuns apelurilor DeFapt.ro.   

EXCLUSIV Competentul liberal Bogdan Damian, clonat ilegal de partid: este și adjunct la Administrația Străzilor București, și șef de cabinet al directorului STB
EXCLUSIV Protejata lui Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a luat 50.000 de euro de la o pensionară ca să finanțeze PSD Dolj
Investigații

EXCLUSIV Protejata lui Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a luat 50.000 de euro de la o pensionară ca să finanțeze PSD Dolj

Protejata lui Manda, împrumut din pensie. Este vorba despre senatoarea Alexandra Presură, care a luat cu împrumut 198.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la o pensionară din Craiova. Scopul împrumutului: finanțarea candidaturii la alegerile parlamentare din decebrie 2024. Banii luați de la pensionară i-a dat ca împrumut filialei PSD Dolj, organizație controlată de europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Cu patru ani înainte, Presură mai luase un împrumut, de 133.800 lei, de la un "prieten". Bani pe care nu i-a mai restituit, conform declarațiilor sale de avere. Cariera politică a senatoarei Alexandra Presură este strâns legată de cea a europarlamentarului Claudiu Manda. Cariera politică a unei contabile de bibliotecă Alexandra Presură (41 de ani) s-a înregimentat în urmă cu 18, adică în 2007, ani în organizația de tineret a PSD Dolj, condusă de Claudiu Manda. Tânăra a intrat în câmpul muncii doi ani mai târziu, în ianurie 2009, cu câteva luni înainte de a-și lua licența de economist de la o facultate a Universității din Craiova. Inițial, s-a ocupat de contabilitate primară la Cabinetul Expertului Contabil Stamin Aurora, apoi a ajuns la Biblioteca Județeană "Alexandru și Aristia Aman". În timp ce ținea contabilitatea bibliotecii din Craiova, Alexandra Presură urma cursurile unui master în contabilitate la Universitatea "Spiru Haret" din București. Tot în paralel, în perioada februarie 2014 – iunie 2016, a reprezentat Consiliul Județean Dolj în Consiliul de Administrație al firmei Parc Industrial Craiova SA. Presură și Manda, tandrețuri la vedere (sursa: Facebook/Alexandra Presură) Deputată la 32 de ani Cariera Alexandrei Presură avea să i se schimbe complet în vara anului 2016. Atunci Claudiu Manda, președintele PSD Dolj, a decis ca aceasta să candideze pe lista partidului pentru funcția de consilier județean. O lună mai târziu, în iulie 2016, Alexandra Presură avea să fie numită în funcția de director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Zona Metropolitană Craiova". Tot cu susținerea politică a lui Claudiu Manda, Presură a câștigat primul mandat de deputat în decembrie 2016. Apoi, pe al doilea, în 2020. În primii patru ani de mandat, deputata Alexandra Presură a vorbit 28 de minute și 44 de secunde în 14 ședințe. A depus în scris 38 de declarații politice și a susținut 80 de propuneri legislative, din care au fost promulgate 33. Totodată, a mai depus nouă întrebări și interpelări, dar a și semnat patru moțiuni. În al doilea mandat, deputata Presură a vorbit două ore, 21 de minute și trei secunde în patru ani. A luat cuvântul de 25 de ori, a susținut 78 de inițiative legislative, din care au fost adoptate 33, a depus 13 întrebări și interpelări. A semnat și șase moțiuni. A "uitat" să restituie 133.800 lei Alexandra Presură a menționat în declarația de avere depusă în decembrie 2020, după câștigarea celui de-al doilea mandat de deputat, că a contribuit la campania electorală a PSD Dolj cu suma de 133.800 lei. Bani pe care i-ar fi luat cu împrumut de la o persoană fizică. Nu a menționat numele creditorului în declarația de avere, așa cum era obligată de lege. Iar banii nu au fost restituiți niciodată, conform declarațiilor de avere depuse ulterior de Alexandra Presură. DeFapt.ro a întrebat-o pe Alexandra Presură de la cine a împrumutat cei 133.800 lei și de ce nu i-a restituit, însă aceasta a declarat că a menționat atât numele persoanei de la care s-a împrumutat, dar și restituirea sumei. "În declarația mea depusă este... se vede numele. Am completat declarația de avere fără să trec numele persoanei? Am menționat restituirea împrumutului în declarația de avere din iunie 2021. O să verific și eu pe site. Am restituit suma și nu am cum să nu trec așa ceva. Vă spun sigur că am menționat (numele creditorului – n.r.) pentru că nu aveam cum să nu menționez. Probabil este blurat. O să verific și eu, dar nu-mi dau seama de ce nu apare că am restituit. Banii s-au restituit, vă dați seama că i-am luat special pentru campanie”, a declarat Alexandra Presură. Protejata lui Manda, împrumut din pensie Claudiu Manda, cel care controlează cu mână de fier filiala PSD Dolj, a decis în toamna anului trecut ca deputata Alexandra Presură să candideze pentru funcția de senator. A fost validată în decembrie 2024. Declarația de avere depusă de aceasta la începutul mandatului de senator este aproape goală. Scriptic, ea nu are terenuri, case, bijuterii sau investiții după două mandate de deputat. A menționat doar împrumuturile făcute pentru a-și plăti contribuția la campaniile electorale către partid. De data aceasta, senatoarea Alexandra Presură susține că a împrumutat cu suma de 100.000 lei PSD, controlat de Marcel Ciolacu, și cu 198.000 lei filiala PSD Dolj, controlată de Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Suma de 100.000 lei a fost împrumutată de la bancă. Banii pentru filiala condusă de Claudiu Manda au fost împrumutați de Presură de la o anume Zoia Dinulescu, o pensionară din Craiova. Împrumut luat de senatoarea Presură de la pensionara Zoia Dinulescu (sursa: senat.ro) Întrebată de către DeFapt.ro cine este Zoia Dinulescu și dacă este aceeași persoană care apare într-o veche afacere imobiliară, Alexandra Presură a confirmat. "Zoia Dinulescu este o doamnă în vârstă. Da, a revendicat, dar nu are nici o legătură. Nu a revendicat de la Primăria Craiova. E prin instanță... puteți să vedeți că este prin instanță. Nu are treabă cu politica, puteți să verificați că sunt mai mulți moștenitori", a declarat senatoarea Alexandra Presură.   

EXCLUSIV Mihail "Mike" Lobanov, rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, figurează ca cetățean român pe un site oficial al Guvernului Marii Britanii
Investigații

EXCLUSIV Mihail "Mike" Lobanov, rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, figurează ca cetățean român pe un site oficial al Guvernului Marii Britanii

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română: unul din cei mai importanți pioni ai oligarhilor ruși în afacerile din Europa, cetățeanul rus Mihail Lobanov, pare să fi primit cetățenia României după ce Rusia a invadat Ucraina.  Lobanov ar fi beneficiat, potrivit unui avocat al său, de prevederile articolului 11 din legea cetățeniei din România, care acordă reparații descendenților românilor care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți, Buceag. Mihail Lobanov a depus la Autoritatea Națională de Cetățenie de la București acte ucrainene care ar atesta că înaintașii săi îndeplinesc condițiile legii românești, arată același avocat. Aceleași acte au fost depuse de Mihail Lobanov și la Chișinău, pentru a obține cetățenia moldovenească, dar autoritățile moldovenești au considerat documentele false și au sesizat Centrul Național Anticorupție, care a și deschis un dosar. De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Citește și: Cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin."Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina.Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Astfel, pe 25 august 2022, la șapte luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false de Chișinău, cetățenia R. Moldova. Printre ei, "Mike" Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Conform datelor autorităților moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP (Agenția Servicii Publice, instituția moldovenească ce se ocupă și de acordarea de cetățenie). Potrivit ASP, însă, documentele depuse ar fi false, așa că Agenția a respins dosarul de acordare a cetățeniei moldovenești cetățeanului rus Mihail Lobanov. Mai mult, ASP a sesizat, în 2024, CNA (Centrul Național Anticorupție de la Chișinău), parchet care are în lucru un dosar pe această temă. Totuși, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, Lobanov a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Apare hotărârea judecătorească din Ucraina DeFapt.ro a publicat în iunie 2024, în exclusivitate, un articol referitor la tentativa lui Mihail Lobanov de a deveni cetățean moldovean. DeFapt.ro i-a adresat, anterior publicării articolului, mai multe întrebări lui Lobanov, dar acesta a refuzat să răspundă. La peste jumătate de an de la publicarea articolului, Mihail Lobanov a contactat DeFapt.ro prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Judecătorul ucrainean, arestat într-un dosar de corupție Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. După cum arată o investigație a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni, în ianuarie 2024, în acest caz. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română În ciuda suspiciunilor autorităților de la Chișinău și a dosarelor de corupție în care e cercetat judecătorul Boyarskyi, se pare că actele ucrainene ale lui Mihail Lobanov au avut succes într-o țară a Uniunii Europene. În România. Potrivit unui e-mail către DeFapt.ro al avocatului Sergiu Bivol de la casa de avocatură Vernon David de la Chișinău, „ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată (legea cetățeniei a Republicii Moldovei – n.r.), până la 28.06.1940. Pentru mai multe informații, aceste circumstanțe au servit drept temei pentru a obține și cetățenia României”. Cu alte cuvinte, actele ucrainene depuse de cetățeanul rus Mihail Lobanov la Chișinău pentru a obține cetățenie moldovenească au fost considerate false. Dar Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București ar fi considerat actele ca fiind valide și i-ar fi acordat cetățenia română lui Mihail Lobanov. Autoritatea Națională pentru Cetățenie invocă GDPR Cel mai probabil, Lobanov a devenit cetățean român în 2024. Avocatul Sergiu Bivol nu a oferit alte detalii despre obținerea cetățeniei române de către Mihail Lobanov. Contactată de către DeFapt.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a refuzat să confirme sau să infirme acordarea cetățeniei române lui Mihail Lobanov. „În conformitate cu Regulamentul UE 2016/679, GDPR, datele solicitate de dumneavoastră au un caracter personal și, astfel, nu pot fi prelucrate spre diseminare, respectiv comunicate.” Autoritatea Națională pentru Cetățenie refuză să ofere date la zi despre acordarea de cetățenie română cetățenilor ruși, în ciuda cererilor repetate adresate de către DeFapt.ro în baza legii 544/2001 a informațiilor publice în ultimele șase luni. Totuși, după publicarea articolului de față, ANC a revenit către DeFapt.ro cu o adresă potrivit căreia „numitului L.M. nu i-a fost acordată cetățenie română și nu i s-a eliberat certificat de cetățenie română de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie și nici de către Ministerul Afacerilor Externe prin Misiunile Diplomatice.” Lobanov s-a înregistrat ca român în Companies House Potrivit Companies House, site găzduit pe domeniul guvernamental britanic gov.uk, același Mihail Lobanov este cetățean român. Ca fondator și director în mai multe companii britanice, Lobanov figurează ca fiind cetățean român. Mihail Lobanov s-a înregistrat ca cetățean român pe portalul Companies House, găzduit pe gov.uk (sursa: Companies House) Această mențiune, a cetățeniei române, s-a făcut ca urmare a depunerii unor acte doveditoare de către Mihail Lobanov în sistemul Companies House. În același timp, portalul Companies House face precizarea că nu verifică acuratețea informațiilor pe care persoanele le adaugă în sistem. Suspiciuni grave de fraudă la ANC Într-un răspuns trimis unui deputat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București admite că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.” Cu alte cuvinte, ANC recunoaște tentativele de fraudă. Mai mult, ANC menționa, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puțin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruși, lăsând să se înțeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate. În ciuda încercărilor Autorității Naționale pentru Cetățenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupției la dobândirea cetățeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcționează o rețea foarte puternică de ocolire a legii. Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiției, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât și Parchetul General, suspectând acte de corupție pe scară largă, până la conducerea instituției, potrivit Vice. După un an de investigații, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupție l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că "fapta nu există" și nici "nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea".

EXCLUSIV Soția generalului Zisu, angajată de partenera de afaceri a lui Ionel Olteanu, afaceristul care a primit 2,4 milioane de euro pe lucrări fictive plătite de MApN
Investigații

EXCLUSIV Soția generalului Zisu, angajată de partenera de afaceri a lui Ionel Olteanu, afaceristul care a primit 2,4 milioane de euro pe lucrări fictive plătite de MApN

Generalul Zisu, în conflict de interese. Roxana Zisu, soția generalului Cătălin Zisu, a fost angajată la firma unuia dintre asociații lui Ionel Olteanu, afaceristul care a încasat ilegal în jur de 2,4 milioane euro pentru lucrări fictive la cimitirul Ghencea Militar. Lucrarea a fost contractată în urma unei licitații organizate de Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul Zisu. Firma afaceristului Ionel Olteanu, Garden Center Grup, apare și în dosarul de corupție al lui Robert Kalman Raduly și Domokos Szoke, fost primar, respectiv fost viceprimar al orașului Miercurea Ciuc. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 22 de percheziții, inclusiv la Comandamentul Logistic Întrunit și hotelul "Haiducul", acolo unde locuia generalul Cătălin Zisu. Anchetatorii au găsit într-una din vilele percheziționate peste 2.000 de tablouri, inclusiv unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale. De la angajata consortului la Armată, la firme private Roxana Zisu a lucrat până în anul 2010 la Comandamentul Logistic Întrunit, una dintre cele mai importante structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale la conducerea căreia se afla generalul Cătălin Zisu. Nimeni altul decât soțul ei. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Din când în când, conform declarațiilor de avere depuse de către generalul Zisu, Roxana Zisu se angaja în mediul privat pe salarii modice. În anul 2016 s-a angajat la firma Agromad Corps, o firmă din domeniul agriculturii. Nu se știe pe ce funcție a fost angajată, dar primea un salariu anual de 48.000 lei. Adică 4.000 lei pe lună. Generalul Zisu, în conflict de interese Firma Agromad Corps a fost înființată în toamna anului 2011 de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu, și de un anume Ștefan Olteanu. După numai câteva luni de la înființarea firmei, Ștefan Olteanu s-a retras din firmă. Iuliana Madlen Lazăr a continuat să se ocupe de dezvoltarea afacerii, ba chiar a început să cumpere parțial și integral părțile sociale ale mai multor societăți din domeniul agricol. Astfel, în aprilie 2018 a ajuns să cumpere 80% din firma Agrodynamic SRL, deținută de alte două societăți: Ro-Verde Landscaping și Garden Center Grup. Prima aparținea tot Iulianei Madlen Lazăr, iar cea de-a doua era patronată de afaceristul Ionel Olteanu. Doi ani mai târziu, Iuliana Madlen Lazăr și asociatul ei Ionel Olteanu au vândut firma Agrodynamic lui Cristi Bobocea. Contract de 25,67 milioane de lei la cimitir Soțul Roxanei Zisu, generalul cu trei stele Cătălin Zisu, era comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării în aprilie 2021. Atunci a fost anunțată licitația pentru "extinderea cimitirului militar în cazarma 3430" din București. Adică extinderea cimitirului Ghencea Militar. Contractul a fost atribuit firmei Garden Center Grup la începutul anului 2022. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul a fost semnat în data de 24 martie 2022 și avea o valoare de 25,67 milioane lei, echivalentul a 5,2 milioane euro. Banii proveneau exclusiv din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Lucrarea trebuia finalizată în termen de 12 luni, așa cum prevedea caietul de licitație. Jumătate din sumă, pe lucrări fictive Procurorii militari din cadrul DNA susțin acum că o mare parte din lucrări a fost decontată fictiv de antreprenorul Garden Center Grup SRL, patronată de Ionel Olteanu, care a încasat ilegal aproape 12 milioane lei, echivalentul a 2,4 milioane euro. Concret, spun procurorii, firma lui Olteanu a încasat ilegal banii pentru lucrările referitoare la evacuare pământ/moloz și la pământ de umplutură, în condițiile în care acestea nu au fost realizate în realitate. Între timp, au fost emise mai multe mandate de aducere emise pe numele a 21 de persoane, inclusiv pe numele generalului Cătălin Zisu și al afaceristului Ionel Olteanu. Garden Center, dosar DNA și la Miercurea Ciuc Numele firmei Garden Center Grup, patronată de Ionel Olteanu, este strâns legat de o altă afacere de corupție investigată de Direcția Națională Anticorupție. Pe 30 aprilie 2015, DNA anunța printr-un comunicat de presă că Robert Kalman Raduly, primarul de atunci al orașului Miercurea Ciuc, și Domokos Szoke, ex-viceprimarul din Miercurea Ciuc, au fost reținuți. Primul, pentru abuz în serviciu instigare la abuz în serviciu și conflict de interese. Viceprimarul a fost acuzat de abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Concret, potrivit DNA, viceprimarul Domokos Szoke, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare zonă verde, a declarat câștigătoare oferta depusă de Garden Center Grup, deși aceasta era neconformă. Valoarea contractului era de 1,32 milioane lei. Aceeași rețetă: lucrări doar pe hârtie Ulterior, "a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru suprafață de teren mai mare decât cea reală", potrivit comunicatului DNA. După finalizarea lucrărilor, viceprimarul Domokos Szoke "a semnat și avizat documentații justificative prin care au fost acceptate plățile pentru lucrări aferente unei suprafețe de teren de 100 de ori mai mare decât cea reală", susțin anchetatorii. Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au dispus în octombrie 2020 achitarea celor doi inculpați, adică a primarului și viceprimarului, pe motiv că "faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege".

EXCLUSIV Averea de "Dosarele X" a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40%
Investigații

EXCLUSIV Averea de "Dosarele X" a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40%

Generalul Zisu, teren misterios și vilă. Unul dintre cei mai controversați și influenți comandanți din Ministerul Apărării Naționale, generalul Cătălin Zisu s-a trezit în anul 2017 cu un teren de peste 1.224 metri pătrați în București, teren pe care susține că l-ar fi cumpărat soția sa în anul 2003. Acest teren nu a fost menționat în nicio declarație de avere depusă de generalul Cătălin Zisu în perioada 2009-2017. Tot pe numele soției sale, Roxana Zisu, se afla o vilă de 360 de metri pătrați în București, care a crescut subit la 496 metri pătrați în anul 2017. Becali: Zisu "s-a făcut mare milionar, stă ascuns" Generalul Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării, a fost artizanul mai multor afaceri de corupție ținute la sertar atât de procurorii militari, cât și de oficialii Ministerului Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) A fost implicat și în sulfuroasa retrocedare a terenurilor Armatei către Gigi Becali. Latifundiarul din Pipera declara într-o conferință de presă din anul 2023 că "Zisu ăsta are el ceva, s-a făcut mare milionar, stă ascuns, dar e mare milionar. Dar poate trimite şi DNA-ul un control să vadă ce s-a întâmplat cu logistica Armatei, să vedem unde sunt miliardele, nenea Zisu. Toţi care s-au luat cu mine, toţi au căzut în belele. O să vedeţi. Toţi care îmi fac mie rele, toţi o să treacă numai prin belele". Soția Roxana, în subordinea soțului general DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale generalului Cătălin Zisu. Acestea sunt pline de omisiuni și inadvertențe. Cea mai veche declarație de avere datează din ianuarie 2009. Atunci, generalul menționa că soția sa, Roxana Zisu, deținea un teren de 100 mp în București, teren cumpărat în anul 2007. Tot din 2007 avea pe numele ei o vilă de 360 mp utili în București. Din același document mai aflăm că soții Zisu nu dețineau tablouri sau bijuteri, nu aveau conturi bancare și nici credite. Generalul avea un salariu anual de 113.202 lei, iar ea câștiga aproape 150.000 lei. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că Roxana Zisu era angajată în cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, instituție condusă de către soțul ei. Teren de 100mp, vândut cu 50.000 de euro Pe numele generalului Cătălin Zisu apare în anul 2010 o vilă de 250 mp în județul Prahova, în dreptul căreia menționează că e "casa părintească" în posesia căreia a intrat prin "uzufruct viager". În același an, Roxana Zisu s-a pensionat. Pensie militară: 30.000 lei anual. Apoi, în 2013, o regăsim angajată în mediul privat, la firma Sunny SRL. În anul 2015, Roxana Zisu și-a vândut terenul de 100 de mp din București cu suma de 50.000 de euro unei persoane fizice, fără să îi menționeze numele. Pensionara Roxana Zisu lucra în anul 2016 pentru firma Agromad Corps, de unde primea un salariu anual de 48.000 lei. Firma era patronată de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu. Generalul Zisu, teren misterios și vilă Subit, în declarația de avere depusă în anul 2017, generalul Cătălin Zisu a menționat că soția sa deține un teren de 1.224 mp în București. Teren pe care l-ar fi cumpărat în anul 2003 și care ar fi trebuit să apară în toate declarațiile de avere ale luI Zisu de până în 2017. La rubrica "modul de dobândire", generalul a menționat în mod eronat "construcție", dar ulterior a pomenit un "contract de vânzare – cumpărare". Zisu menționeză în același document că vila soției sale, de 360 mp, s-a transformat într-una mult mai mare, de 495,89 mp. În cea mai recentă declarație de avere, depusă în iunie 2024, generalul Cătălin Zisu menționează că soția sa încasează o pensie militară de aproape 80.000 lei. Iar Ministerul Apărării Naționale îi plătește lui o soldă anuală de 182.559, plus o normă de hrană și haine în cuantum de 17.253 lei.

EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA)
Investigații

EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA)

Generalul Zisu, relație cu comandantul SMC. O rețea extinsă de corupție în MApN este scoasă la iveală odată cu investigarea de către DNA a generalului Cătălin Zisu, șeful Logisticii Armatei. Comandantul Florentina Ioniță-Radu, ilegal pe funcție Potrivit surselor DeFapt.ro, procurorii DNA investighează și relația pe care Zisu o are cu Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar Central din București. Potrivit unei investigații a DeFapt.ro, comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior, se află ilegal pe funcție de ani de zile. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Mai mult, Ioniță-Radu a încasat ilegal 173.500 de lei net dintr-un proiect european în care nu ar fi avut dreptul legal să lucreze. Citește și: FOTO Generalul Zisu a ascuns într-o vilă peste 2.000 de tablouri, unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale Astfel, între decembrie 2020 și decembrie 2023, comandantul Spitalului Militar a fost și director științific în proiectul ROCCAS II, finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Generalul Zisu, relație cu comandantul SMC Florentina Ioniță-Radu s-a pontat inclusiv din concedii din străinătate și și-a delegat toate atribuțiile de management al Spitalului Militar Central (SMC). Potrivit surselor DeFapt.ro din DNA, multe din contractele SMC au fost semnate cu girul lui Cătălin Zisu și ar avea probleme de legalitate. Legătura dintre cei doi, arată sursele din dosar, ar fi cimentată, la propriu, de construcția unui hotel pe litoralul românesc, hotel finanțat de cei doi generali.

EXCLUSIV Rafila a vândut cu 40.000 de euro un VW Touareg vechi de cinci ani fundației unui medic implicat într-un potențial proiect de 30 de milioane de euro cu Jandarmeria
Investigații

EXCLUSIV Rafila a vândut cu 40.000 de euro un VW Touareg vechi de cinci ani fundației unui medic implicat într-un potențial proiect de 30 de milioane de euro cu Jandarmeria

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical. Ministrul Sănătății a vândut o mașină VW Touareg cu peste 40.000 de euro Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor, controlată de medicul neurolog Dafin Mureșanu. DeFapt.ro a dezvăluit că fundația medicului Dafin Mureșanu a fost asociată în firma Human Development Technologies cu generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, și cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Cei trei voiau să obțină un proiect european în valoare de 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. Schimbă mașinile ca pe șosete Rafila a vândut un autoturism Toyota Land Cruiser în ianuarie 2012 cu suma de 100.000 de lei, echivalentul a 20.000 de euro, unei firme. Nu a menționat în declarația de avere numele societății căreia i-a vândut mașina. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol În iunie 2013, actualul ministru al Sănătății a menționat în declarația de avere o altă mașină, Volkswagen, fabricată în 2012. A vândut-o în iulie 2014 cu suma de 14.500 de euro unei anume Letiția Ioanaș. Apoi și-a cumpărat o nouă mașină. De data aceasta un Audi, fabricat tot în anul 2012, menționat în toate declarațiile de avere depuse până vara anului 2018. Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical Ulterior, în declarația de avere depusă în iunie 2020, Alexandru Rafila a declarat un Volkswagen Touareg. Potrivit documentului, mașina este produsă în 2018. Pe 21 august 2023, ministrul Alexandru Rafila și-a vândut SUV-ul Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor din Cluj, pentru suma de 200.200 lei, adică puțin peste 40.000 de euro. Fundația este condusă de medicul neurolog Dafin Mureșanu, unul din vechii săi prieteni. Acum, conform ultimei declarații de avere, ministrul Alexandru Rafila deține un nou bolid, de data aceasta un BMW. Dafin Mureșanu și generalul Botoș, proiect cu Jandarmeria Surse din anturajul Alexandru Rafila au declarat pentru DeFapt.ro că medicul Dafin Mureșanu ar fi nașul fiului ministrului, Petrus. Relația dintre medicul Dafin Mureșanu și ministrul Alexandru Rafila, însă, este mult mai veche. DeFapt.ro a dezvăluit că medicul Dafin Mureșanu, prin Fundația pentru Studiul Nanoneuroștiințelor, a fost asociat în firma Human Development Tehnologies cu generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, și cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Aceasta este una dintre firmele care urma să implementeze un proiect european evaluat la 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. În acest sens, Jandarmeria Română a semnat un protocol de colaborare cu societatea Integrated Training Center International, deținută de generalul (r) Ilie Botoș și de Institutul RoNeuro al medicului neurolog Fior Dafin Mureșan. Institutul RoNeuro este parte a Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării.

EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol
Investigații

EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar. Adina Diana Fleancu, inspector antifraudă la Direcția Regională Antifraudă București, este acuzată de procurorii DIICOT de "favorizarea făptuitorului" pentru că i-a protejat pe Vladimir Răzvan Ciorbă și George Marian Ivan, administratori a trei firme din grupul Nordis. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale inspectoarei Adina Diana Fleancu, documente din care rezultă că este căsătorită cu Marius Aurelian Fleancu. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Acesta este un fost ofițer de poliție care a fost condamnat la finalul anului 2022 la patru ani și trei luni de închisoare pentru că a cerut de la un afacerist suma de 1,1 milioane de euro pentru a-l ajuta să scape de un dosar penal în care era cercetat pentru înșelăciune. Culmea, inspectoarea Adina Diana Fleancu a continuat să menționeze în ultimele două declarațiile de avere că soțul ei este angajat la Ministerul Afacerilor Interne cu salariu "0", deși acesta nu mai este polițist de la data condamnării definitive. Cum să nu-ți atragă atenția 40 de milioane de lei Adina Diana Fleancu este unul din cei patru inspectori Antifraudă pe care procurorii DIICOT îi acuză de favorizarea făptuitorului pentru că l-au protejat pe Vladimir Răzvan Ciorbă și au închis ochii la ingineriile financiare pe care acesta le-a făcut în contabilitatea grupului de firme Nordis. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Concret, susțin procurorii DIICOT în referatul de arestare al cuplului Vladimir Ciorbă și Laura Vicol-Ciorbă, inspectorii Antifraudă Adina Diana Fleancu și Mihai Georgescu au început primul control la Nordis Management în data de 25 noiembrie 2021 și l-au finalizat 31 ianuarie 2022. Aceștia aveau misiunea de a verifica transferurile de bani între firmă și diverse persoane fizice. Cei doi inspectori au constatat că peste 40 de milioane de lei au fost scoase din firmă de mai mulți angajați, în special de Vladimir Ciorbă, Maria Ivan și Gheorghe Poștoacă. Dar, în urma analizării documentelor justificative, cei doi inspectori Antifraudă nu au constatat nici o încălcare a prevederilor legale și nu au dispus nici o măsură. Alte două firme, același orb al găinilor Tot în aceeași perioadă, cei doi inspectori au făcut un control și la Lampp Building Project, fostă Nordis Best Construct. Aici au constatat că peste 16 milioane de lei au fost scoase de angajați din conturile firmei. La fel ca și în cazul controlului la Nordis Management, nu s-a dispus nici o măsură. A urmat un alt control, la firma MBG Ideal Management, din conturile căreia angajații (în special George Marian Ivan) au ridicat peste 13 milioane lei. Nici la această societate, angajații ANAF nu au găsit vreo problemă. Procurorii DIICOT au concluzionat că cei doi inspectori "observă același mecanism de retragere sume de bani la 3 societăți din grup, aceeași justificare (contracte de cesiuni părți sociale), aceleași persoane implicate, același sediu, dar, cu toate acestea, nu constată și nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operațiuni". Venit "0" (zero) de la Interne Inspectoarea Adina Diana Fleancu a depus ultima declarație de avere în aprilie 2024. Din acest document rezultă că și-a cumpărat un apartament de 42 mp în anul 2009. Soțul ei, Marius Aurelian Fleancu, și-a cumpărat în același an un apartament de 60 mp. La capitolul "bunuri", a menționat un autoturism Ford, fabricat în 2003. Nu are conturi bancare declarate, bijuterii sau alte bunuri, dar a menționat două credite: de 42.000 de euro, respectiv de 58.000 de euro. Însă a menționat că este căsătorită cu Marius Aurelian Fleancu, angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Venitul a fost anonimizat, dar în declarația de avere depusă cu un an înainte a menționat "0" lei. Numele lui Marius Aurelian Fleancu a ajuns în atenția opiniei publice în mai 2020, atunci când acesta a fost reținut de procurorii DNA pentru luare de mită și trafic de influență. Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar "În perioada februarie – aprilie 2020, inculpatul Fleancu Marius-Aurelian, în calitate de ofițer poliție judiciară delegat să efectueze activități de urmărire penală într-un dosar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J), ar fi pretins în mod repetat suma de 1.100.000 euro, pentru sine, pentru procurorul de caz și procurorul șef de secție", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Banii au fost ceruți prin intermediul complicelui său, Nicolae Cristian Ploaie, de la afaceristul Bogdan Savin. Complicele polițistului a fost prins în flagrant de procurorii DNA. Polițistul Marius Aurelian Fleancu a fost condamnat în noiembrie 2022 la patru ani și trei luni de închisoare cu executare, în timp ce complicele său a primit trei ani și opt luni de închisoare cu executare.

EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)
Investigații

EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o "persoană fizică"
Investigații

EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o "persoană fizică"

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă. Vasile Capră, unul dintre inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe care procurorii DIICOT îi acuză că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre capii rețelei Nordis, deține o vilă de, atenție!, 517 metri pătrați în București. Cam cât zece apartamente cu două camere. Mai mult, în declarațiile de avere, Capră a menționat că a fost împrumutat în perioada 2006 – 2009 de o persoană fizică cu suma de 255.000 de dolari americani. Un împrumut suspect, în condițiile în care trebuia returnat inițial în anul 2015. Termenul scandent a fost prelungit inițial până în 2023, apoi până în 2033. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Asta, în condițiile în care Capră are un salariu anual declarat de 25.600 de dolari și nici un alt ban în conturi. Pentru a putea returna împrumutul, Vasile Capră ar trebui să nu mai cheltuiască nici un leu din salariul de bugetar timp de zece ani. Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă Vasile Capră a fost, până la începutul anului 2014, comisar la Garda Financiară București. Apoi, după reorganizarea instituției, a ajuns inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă. Conform declarației de avere depuse în vara anului 2014, Vasile Capră încasa anual aproximativ 45.000 lei. Declarațiile de avere depuse în ultimii zece nu au suferit modificări majore. Astfel, Vasile Capră împreună cu soția sa, Mihaela Capră, dețin un teren extravilan de 1.900 mp în localitatea prahoveană Provița de Jos. Tot acolo mai au un teren intravilan de 6.300 mp. În București, cei doi soți au un teren de 306 mp. La capitolul "clădiri", Capră a menționat o casă de vacanță cu o suprafață de 220 mp, construită în regie proprie. Și tot în regie proprie a construit o vilă de 517 metri pătrați în sectorul 6 al Bucureștiului. Atenție, toate terenurile și imobilele au fost achiziționate din salariul său de bugetar: în dreptul soției sale nu a menționat nici un venit sau cont bancar în ultimii zece ani în declarațiile de avere. Împrumut de 255.000 de dolari Inspectorul antifraudă Vasile Capră a menționat în declarațiile de avere și un împrumut. În perioada 2006 -2009, potrivit documentului, angajatul ANAF a luat un împrumut ipotecar de la o "persoană fizică" (al cărei nume nu l-a pomenit) de 255.000 de dolari. Bani pe care trebuia să îi restituie inițial în 2015. Apoi, în 2023. În declarația de avere depusă în 2024, Capră a modificat din nou anul: a menționat că trebuie să restituie împrumutul în 2033. Conform documentului citat, Vasile Capră câștigă anual echivalentul 25.600 de dolari. Nu reiese din declarația de avere dacă inspectorul ANAF Antifraudă a plătit vreo parte din împrumut până acum și nici dacă există vreo dobândă. Proces-verbal în care "nu s-a consemnat nimic" Procurorii DIICOT care se ocupă de dosarul Nordis au acuzat patru inspectori Antifraudă că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii companiei Nordis Management și soțul Laurei Vicol, fostă deputată PSD și președintă a Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. Vasile Capră este unul din cei patru inspectori. Concret, spun anchetatorii, în perioada 18.11.2021–03.12.2021, inspectorii Vasile Capră și Sorin Voicu au făcut un control "inopinat și operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT S.R.L., având ca obiectiv verificarea achizițiilor de bunuri și servicii. Cei doi inspectori antifraudă au constatat că societatea avea declarate mai multe operațiuni de achiziții de la două societăți, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT S.R.L. și ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT S.R.L. După solicitarea documentelor, analiza acestora și interacțiunile cu numitul Ciorbă Vladimir-Răzvan, s-a întocmit procesul-verbal cu nr. 50.056/1/din data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) și III (Consecințe și măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic", conform DIICOT. DIICOT: "tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului" Tot cei doi inspector Antifraudă, în perioada 15.12.2022-14.06.2023, au făcut un control "inopinat și operativ" la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. În urma controlului au constatat că firma se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale. Apoi au mai făcut două controale la firma PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, finalizate în iulie 2023. "Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora și aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârșirea unor fapte penale, se constată, cu evidență, că cei doi inspectori, în mod deliberat nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT S.R.L. aspectele constatate, respectiv achizițiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăți care prin profilul lor prezentau caracteristicile unor societăți de tip fantomă. (...) Pe cale de consecință, conduita și demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală", mai arată anchetatorii.

EXCLUSIV Laura Vicol și-a plătit mai multe operații estetice cu banii Nordis. Beneficiare, două clinici de remodelare corporală și implanturi mamare
Investigații

EXCLUSIV Laura Vicol și-a plătit mai multe operații estetice cu banii Nordis. Beneficiare, două clinici de remodelare corporală și implanturi mamare

Vicol, operații estetice pe banii Nordis. Fosta deputată PSD a plătit, între 2021 și 2022, mai multe proceduri estetice chirurgicale din fondurile firmelor din grupul Nordis. Vicol, operații estetice pe banii Nordis Potrivit DIICOT, o clinică a primit "suma totală de 37.200 lei, printr-un număr de 3 operațiuni, în perioada 06.10.2021-17.02.2022". Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis O altă clinică, specializată în implanturi mamare, a încasat "suma totală de 35.250 lei, printr-o operațiune, în data de 28.09.2022". Aceste operațiuni financiare, printre multe altele, sunt probe ale infracțiunii de spălare de bani în formă continuată de care procurorii o acuză pe Laura Vicol. Potrivit DIICOT, "în perioada 2019-2024, cu intenție, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp (Laura Vicol - n.r.) a dispus efectuarea de operațiuni cu fonduri bănești, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiunii de delapidare, fonduri pe care le-a primit în contul personal constând în operațiuni de retragere numerar (ghișeu bancă sau ATM), redirecționarea acestora către alte persoane fizice sau juridice din cadrul grupului, achiziții bunuri de lux sau prin încasarea de sume de bani de la alte persoane fizice sau juridice din cadrul grupului având aceeași proveniență, toate în baza unor documente justificative cu aparență de legalitate (contracte de împrumut, restituire împrumut, avans, avans spre decontare, întreținere părinte, întreținere copil, contracte, facturi, plată pentru terțe persoane fizice sau juridice, contracte, facturi și alte înscrisuri sau fără explicații), în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora, ascunderii ori disimulării adevăratei naturi a provenienței fondurilor bănești, cunoscând că acestea provin din săvârșirea infracțiunii menționate".

EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca "avans" și "salarii", deși nu era angajata acestor firme, restul - ca împrumuturi
Investigații

EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca "avans" și "salarii", deși nu era angajata acestor firme, restul - ca împrumuturi

Vicol lua bani ilegal din Nordis. Laura Vicol Ciorbă, fostă deputată PSD și șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, scotea ilegal bani din firme grupului Nordis, deși oficial nu avea nici o legătură cu acestea. Din datele procurorilor DIICOT rezultă că fosta deputată a încasat în jur de patru milioane de lei, echivalentul a 800.000 de euro, doar ca "avans" și "salarii" de la firmele Nordis Management și LAMPP Building Project, deși nu era angajata acestora. Împrumuturi de aproape șase milioane de lei Laura Vicol Ciorbă a declarat în decembrie 2020 două împrumuturi de la George Marian Ivan, om de bază în grupul Nordis: unul de 150.000 de euro și celălalt, de 1,774 milioane lei. În total, aproximativ 2,5 milioane de lei. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Procurorii au constatat, însă, că, banii nu au venit de la George Marian Ivan, ci de la mama acestuia, Maria Ivan. Astfel, în perioada 23.04.2019 – 25.02.2021, Vicol a primit de la Maria Ivan 5,929 milioane lei, adică cu 3,5 milioane de lei mai mult decât declarase. Potrivit extraselor de cont analizate de procurori, Vicol a înapoiat doar suma de 1,595 milioane lei. Aceasta a fost transferată în perioada 19.10.2020-25.02.2021, cu explicația "retur împrumut Ivan George". Sursa împrumuturilor, firme din grupul Nordis Pe scurt, Laura Vicol a primit aproape șase milioane de lei de la Maria Ivan și a returnat doar 1,6 milioane de lei. Citește și: Soții Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, reținuți în dosarul mega-escrocheriei Nordis. Procurorii vor cere arestarea lor Conform DIICOT, banii transferați de Maria Ivan în conturile Laurei Vicol Ciorbă au ca sursă încasări de la societățile Nordis Management SRL și Constrom Real Estate Management. În declarațiile de avere depuse de Laura Vicol în anii 2021, 2022, 2023 și 2024 este consemnat în continuare un împrumut către George Marian Ivan. Sumele, însă (150.000 de euro și 1,124 milioane lei), nu se suprapun nici peste împrumutul declarat inițial, nici peste sumele primite în mod real. Vicol lua bani ilegal din Nordis Laura Vicol Ciorbă a încasat din conturile Nordis Management suma de 2.870.550 lei cu justificări "avans" și "salarii", deși ea nu era angajata societății. La fel, a încasat 1,295 milioane lei de la LAMPP Building Project SRL. "Așa cum arată interceptările efectuate în cauză, inculpata se implică activ în activitatea grupului NORDIS, solicită situații contabilei Răileanu Sanda și validează punctele de vedere întocmite față de controalele ANAF. De remarcat că inculpata a menționat funcționarilor bancari că o parte a fondurilor constituie ajutor de la socrii săi Ciorbă Gheorghe și Ivan Maria, în condițiile în care Ivan Maria nu are această calitate (de soacră - n.r.)", susțin anchetatorii. Alte împrumuturi de la persoane fizice, nedeclarate Procurorii DIICOT au făcut treaba Agenției Naționale de Integritate, o instituție devenită nefuncțională în mandatul de președinte al Florin Ionel Mosie, și au analizat declarațiile de avere depuse de Laura Vicol Ciorbă în calitate de deputat de Dolj. Funcție în care a fost aleasă cu ajutorul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Astfel, procurorii au constatat, în urma analizei declarațiilor de avere, că Laura Vicol Ciorbă nu a menționat nici un împrumut acordat de Bogdan Adalbert Șaitoș. Însă, așa cum rezultă din extrasul de cont aparținând acestuia, este identificată, în data de 06.05.2020, o plată în sumă de 100.000 lei către Laura Vicol Ciorbă. Ulterior, în data de 13.05.2020, suma îi este restituită în același cont. La fel a procedat și în cazul transferului de bani către Dorin Radu. În perioada 08.11.2019 – 20.05.2021, Laura Vicol Ciorbă a încasat de la Dorin Radu suma de 40.000 dolari cu explicația "restituire împrumut". Alți 5.000 de euro i-a încasat cu explicația "restituire parțială împrumut". Împrumuturile nu au fost menționate în declarațiile de avere.

ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect
Investigații

ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman. În grupul format din foști șefi ai serviciilor secrete românești, masoni, politicieni, lideri ai societății civile se află și generalul SIE Gheorghe Dragomir, fostul adjunct al SIE în mandatul generalului Mihai Caraman. Kelemen Hunor, președintele UDMR, spunea într-un interviu că Călin Georgescu este un "om al vechiului sistem" și poate fi asociat cu rețeaua de spionaj condusă de generalul Mihai Caraman. Caraman, zece ani la Paris Generalul Mihai Caraman, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, a murit la data de 25 iulie 2024, la vârsta de 95 de ani. El a fost șeful rezidenței de spionaj de la Paris în perioda 1958 - 1968, timp în care a spionat Organizația Nord-Atlantică (NATO) în favoarea României comuniste. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Aceasta fost una dintre cele mai enigmatice misiuni de spionaj care a bulversat NATO. Informațiile secrete plecau ulterior din România la Moscova. În ziua înmormântării sale, pe 27 iulie 2024, publicația Gândul semnala că familia Geoană nu a fost prezentă la înmormântare, dar ar fi trimis o coroană de flori. Mircea Geoană, pe atunci secretar general adjunct al NATO, a dat un drept la replică în care a menționat că nu a trimis nici o coroană și nu are nici o treabă cu "făcătura asta cu rușii". Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman Însă mai mulți apropiați ai lui Mircea Geoană, inclusiv rezerviști din serviciile secrete, au ținut să-l conducă pe ultimul drum pe generalul Mihai Caraman. Citește și: SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu Mai mult, acești susținători s-au încolonat în spatele lui Călin Georgescu. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a dezvăluit într-un interviu acordat publicației Maszol că "în spatele lui Georgescu se află o rețea de rezerviști, care influențează societatea din multe direcții, care a găsit un candidat și au mobilizat resurse. Pe de altă parte, el (Călin Georgescu – n.r.) nu este anti-sistem, ci aparține vechiului sistem, fiindcă el deja, în 1986, studia la New York și Londra, ceea ce nu era posibil pentru oricine. El însuși a spus că mentorul său a fost Mircea Malița (diplomat comunist - n.r.), care poate fi asociat cu rețeaua Caraman". Alianța lui Călin Georgescu, girată de Celac De-a lungul ultimilor 30 de ani, Călin Georgescu a fost asociat cu activistul Mircea Toma, actual membru CNA, a făcut parte din anturajul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a ținut conferințe de presă împreună cu primarul Klaus Iohannis și a fost promovat de Dan Voiculescu. Mai mult, președintele Traian Băsescu a fost la un pas de a-l numi pe funcția de prim-ministru al României, dar în ultimul moment l-a preferat pe Mihai Răzvan Ungureanu, fostul șef al SIE. În anul 2009, Călin Georgescu a lansat manifestul Alianței Profesioniștilor pentru Progres, o organizație girată de diplomații Sergiu Celac și Mihnea Constantinescu, de Dan Puric, dar și de mai mulți profesori și academicieni. Rolul lui Geoană, protejatul lui Celac Printre ei se afla și politologul Cristian Pîrvulescu. La lansarea organizației a participat inclusiv Mircea Geoană, care a fost angajat în MAE de Sergiu Celac. Profesorul Cristian Pîrvulescu, decan azi al Facultății de Științe politice din cadrul SNSPA, s-a lepădat acum de Călin Georgescu. Acesta a declarat, potrivit hotnews.ro, că l-a cunoscut pe Călin Georgescu la recomandarea lui Mircea Geoană, în anul 2007, iar Geoană i-ar fi cerut să-l sprijine pe Georgescu motivând că actualul prezidențiabil era "un om interesat să contribuie la reformarea României". Adjunctul lui Caraman, generalul Dragomir DeFapt.ro a devăluit în exclusivitate că unul dintre susținătorii lui Călin Georgescu a fost generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir de la SIE, fost spion al României în regimul comunist și un apropiat al generalului Mihai Caraman. În anul 1990, după căderea regimului comunist, generalul Mihai Caraman a fost numit la conducerea Serviciului de Informații Externe. Ca adjunct, Caraman l-a numit pe generalul Gheorghe Dragomir. În anul 2019, istoricul Florian Banu a publicat volumul "Mihai Caraman, un spion în războiul rece". "Principalul element de noutate este adus de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informaţii extrase din arhivele desecretizate ale Securităţii, ale NATO şi ale CIA, dar şi cu mărturii ale altor protagonişti ai evenimentelor", se menționează pe site-ul Agenției Media a Armatei. Cristoiu "Coroiu", în indexul DIE Tot de acolo aflăm că prefața este semnată de jurnalistul Ion Cristoiu, în vreme ce postfața este girată de generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir, fost adjunct al șefului SIE în perioada 1990-1992 și autor al lucrării în două volume "Recviem pentru spioni". Generalul (r) SIE Gheorghe Dragomir este membru în Consiliul Consultativ al Partidului LEU, o mică formațiune politică care îl susține pe Călin Georgescu. Mai mult, Călin Georgescu și-a făcut sediu de campanie într-o vilă din Izvorani deținută de Andy Constantin Lupu, președintele Partidului LEU. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Tot în campania pentru prezidențiale, jurnalistul Ion Cristoiu a excelat în ridicatul de osanale candidatului Călin Georgescu. Este vorba de același Ion Cristoiu figurează în Indexul de colaboratori al DIE (Direcția de Informații Externe) 41448, cât și în Indexul de urmăriți. Numele său conspirativ: "Coroiu". Legăturile lui Ion Cristoiu cu Securitatea au fost dezvăluite de cercetătorul Mădălin Hodor.

Fondurile operative ale serviciilor secrete românești, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri de informații. Pedepsele date de judecătorii militari, doar cu suspendare
Investigații

Fondurile operative ale serviciilor secrete românești, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri de informații. Pedepsele date de judecătorii militari, doar cu suspendare

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri secrete de informații. Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal Ultimul caz făcut public este al unei angajate a Serviciului Român de Informații, cu gradul de locotenent colonel, care a furat 915.000 lei din fondurile operative. A trimis banii iubitului ei virtual, de care s-a îndrăgostit pe Instagram. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Dar au ajuns în fața procurorilor și angajați ai MApN, ai Internelor și ai Oficiului pentru Protecția Martorilor, pentru același fel de pagube. Dar toți au scăpat de pușcărie: clemenți, judecătorii au decis fie să-i condamne la pedepse minime cu suspendare, fie să trimită dosarele înapoi la procurori. Sereista îndrăgostită de un escroc de pe Instagram Lt. col. Ionela B. a băgat mâna adânc în vistieria fondurilor operative ale SRI, de unde a furat 915.741 lei și 38 de bani. Motivul: femeia s-a îndrăgostit pe Instagram de un așa zis medic neurochirurg american aflat într-o misiune în Damasc, fiind trimis acolo de guvernul american. După mai multe discuții, așa-zisul medic, care s-a dat și drept văduv, i-a spus că fiul său este bolnav de leucemie. Apoi i-a cerut sereistei bani pentru bilete de avion, pentru încetarea contractului de colaborare cu armata americană și pentru operația copilului bolnav, conform dezvăluirilor făcute de Libertatea. Cum nu avea bani pentru a satisface toate mofturile iubitului virtual, lt. col. Ionela B a apelat la fondurile pentru operațiuni secrete ale SRI. Banii furați din casierie i-a depus în contul ei personal, iar de acolo i-a virat în conturile mai multor cetățeni străini la cererea iubitului ei. Femeia a beneficiat de mila judecătorilor de la Tribunalul Militar, care au decis să o condamne la trei ani cu suspendare. Generalul Gherghe a dosit 180.000 de euro Nu este singurul caz în care fonduri operative sunt "subțiate" ilegal. Generalul Iulian Cristian Gherghe, adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei la data faptelor, a fost reținut pe 26 martie 2021 pentru că a furat 180.000 de euro dintr-un cont secret al serviciului de informații al Armatei. Conform anchetatorilor, generalul Iulian Gherghe a falsificat mai multe documente cu ajutorul cărora a scos banii din "contul de război", i-a ținut un an de zile în seiful din biroul său, apoi și-a cumpărat un teren și o vilă în Corbeanca. Oficial, a fost pus sub acuzare pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals, fapte pe care le-a recunoscut după patru luni de arest preventiv. Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București l-au condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare. Acum, Gherghe este judecat într-un alt dosar, pentru acuzația de fals în declarații sub formă continuată pentru că nu a menționat în declarațiile de avere titluri de stat în valoare de 200.000 lei pe care le-a achiziționat în perioada 2018 și 2019. Generalul Iulian Cristian Gherghe s-a pensionat în februarie 2021, cu o lună înainte de a fi arestat. Cadouri pentru șefi din banii "Doi și-un sfert" De delapidarea fondurilor operative s-a uzat și la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi și-un sfert". Direcția Națională Anticorupție a anunțat în vara anului 2016 că a început urmărirea penală împotriva generalului Gelu Oltean, șeful "Doi și-un sfert", pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Concret, spun procurorii DNA, generalul Gelu Oltean a luat 15.000 lei din fondurile operative ale serviciului secret în anul 2014 pentru a cumpăra cadouri șefilor din Ministerul de Interne. În acest caz, generalul Oltean a trecut banii delapidați la "cheltuieli operative". Dosarul a fost clasat în noiembrie 2018 de procurorii DNA. Un an mai târziu, Oltean a fost arestat de procurorii DIICOT celebrul dosar "Ayahuasca". Protecția Martorilor prin furtul fondurilor Tot în curtea Ministerului de Interne se află și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o instituție care a fost devalizată sistematic. Generalul Adrian Augustin Bărăscu, șeful ONPM, a fost arestat preventiv în februarie 2016 pentru constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Alături de el au fost acuzați mai mulți comisari de poliție. Direcția Națională Anticorupție anunța într-un comunicat de presă că, în perioada 2014 – noiembrie 2015, "din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante". Prejudiciul adus statului a fost de peste 553.000 lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră