vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA: Rusia are nevoie disperată de bani

Parlamentarii ruși au aprobat, marți, o serie de majorări fiscale, în contextul în care Moscova caută noi surse de venit pentru a susține economia afectată de războiul cu Ucraina, aflat deja în al patrulea an. Măsurile vizează creșterea taxei pe valoarea adăugată, extinderea bazei de impozitare și introducerea de noi accize pentru diverse produse. Impact major asupra bugetului Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat un proiect de lege prin care taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește de la 20% la 22%. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Măsura este estimată să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (circa 12,3 miliarde de dolari) în bugetul de stat. Totodată, pragul de vânzări anuale la care firmele sunt obligate să colecteze TVA va fi redus de la 60 de milioane de ruble (739.000 de dolari) la numai 10 milioane de ruble (123.000 de dolari). Această modificare, implementată treptat până în 2028, urmărește să combată fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea impozitării, dar ar putea afecta sever întreprinderile mici, anterior scutite. Noi taxe pe autoturisme, alcool, tutun și produse tehnologice Majorarea TVA face parte dintr-un pachet fiscal mai amplu promovat de Kremlin pentru a compensa presiunile bugetare și încetinirea economiei. Printre măsuri se numără eliminarea ratei preferențiale pentru „taxa de reciclare” aplicată autoturismelor scumpe, în special celor importate. De asemenea, sunt propuse creșteri ale accizelor pentru băuturi spirtoase, vin, bere, țigări, țigări electronice și introducerea unor taxe speciale pentru produse tehnologice, precum smartphone-uri și laptopuri. Economia Rusiei încetinește după doi ani de creștere După doi ani de expansiune alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei a intrat în stagnare la începutul anului 2025 și este estimată să crească cu doar 1% în acest an, potrivit datelor guvernamentale. Inflația, aflată la 8%, este impulsionată de achizițiile masive de armament, în timp ce banca centrală menține dobânda de referință la un nivel ridicat, de 16,5%, pentru a tempera creșterea prețurilor. Cheltuielile militare domină bugetul federal pe 2026 În bugetul federal rus pentru 2026, aprobat tot marți, cheltuielile militare sunt estimate la 12,93 trilioane de ruble (aproximativ 159 miliarde de dolari). Dacă sunt incluse și cheltuielile pentru securitate și aplicarea legii, suma ajunge la 16,84 trilioane de ruble (207 miliarde de dolari), evidențiind alocarea prioritară a resurselor către apărare și ordine publică. Proiectele legislative aprobate de parlament trebuie să treacă printr-o ultimă votare în camera inferioară, după care vor fi transmise Consiliului Federației și, ulterior, președintelui Vladimir Putin, care le va promulga pentru a intra în vigoare.

Rusia majorează taxele pentru finanțarea războiului (sursa: kremlin.ru)
Germania cere securitate pentru târgurile de Crăciun (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germanii se tem să mai meargă la târgurile de Crăciun. Merz propune măsuri mai dure de securitate

Cancelarul german Friedrich Merz a solicitat, marți, implementarea unor standarde comune de securitate pentru protejarea târgurilor de Crăciun din întreaga țară, în contextul atacurilor tragice din ultimii ani. Merz a subliniat că siguranța acestor evenimente este o preocupare națională și necesită coordonare între toate landurile federale. Protecția târgurilor festive Aflat într-o vizită în oraşul Halle, din landul Saxonia-Anhalt, cancelarul a declarat că susține „orice formă de coordonare și armonizare a conceptelor de securitate”, amintind că toate statele federale se confruntă cu riscuri similare atunci când găzduiesc piețe de Crăciun. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Guvernul federal, a spus el, sprijină elaborarea unor „standarde comune” pentru securitatea acestor evenimente. Îngrijorări privind siguranța publică la Magdeburg În Halle, discuțiile despre securitate au fost alimentate de incertitudinea privind deschiderea târgului de Crăciun din Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt. Până marți, nu era clar dacă evenimentul va avea loc, din cauza temerilor legate de siguranța publică. Anul trecut, la același târg, un bărbat a intrat cu mașina în mulțime, provocând moartea a șase persoane și rănirea a sute. Atacatorul este judecat în prezent la Tribunalul districtual din Magdeburg. Autoritățile confirmă deschiderea târgului de Crăciun Organizatorii au confirmat ulterior că târgul se va deschide joi, după ce autoritățile municipale au acordat autorizația necesară. Decizia vine în urma adoptării unor măsuri suplimentare de protecție, menite să asigure desfășurarea în siguranță a evenimentului. Atacurile trecute, un motiv pentru întărirea securității Evenimentele din Magdeburg nu sunt singurele care au marcat opinia publică. În decembrie 2016, târgul de Crăciun din centrul Berlinului a fost scena unui atac similar, soldat cu 13 morți. Aceste incidente au amplificat dezbaterea privind măsurile de securitate necesare pentru protejarea publicului în spațiile aglomerate. Merz și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că evenimentele festive tradiționale, chiar și în orașe mai mici, nu mai pot fi organizate fără concepte de securitate extinse. „Mă supără foarte tare că nu mai putem organiza târgurile de Crăciun nici măcar în orașele mai mici fără un concept de securitate cuprinzător”, a afirmat cancelarul.

Sabotaj rusesc în Polonia (sursa: radiopik.pl)
Internațional

Agenți ruși au sabotat o cale ferată strategică poloneză, acuză Guvernul de la Varșovia

Un incident grav petrecut pe o linie feroviară strategică din Polonia ridică suspiciuni privind un posibil act de sabotaj comandat de serviciile de informații ruse. Autoritățile poloneze investighează explozia care a avariat o rută vitală pentru transporturile către Ucraina. Primele acuzații oficiale: Rusia, suspectată de sabotaj Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al ministrului pentru serviciile speciale, a declarat marți că toate indiciile sugerează implicarea unor agenți ruși în producerea exploziei. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Acesta susține că serviciile secrete ruse ar fi comandat actul de sabotaj, deși nu a prezentat public dovezi concrete. Declarația reprezintă prima poziție oficială a unui reprezentant al securității poloneze care indică explicit Rusia drept posibil autor al incidentului. Premierul Donald Tusk calificase deja evenimentul drept „un act de sabotaj fără precedent”. Explozia a avut loc pe ruta strategică către Ucraina Incidentul s-a petrecut duminică pe linia de cale ferată Varșovia–Lublin, în estul Poloniei. O porțiune de șine a fost distrusă de un dispozitiv exploziv. Avariile au fost observate la timp de un mecanic de tren, care a alertat centrul de control, permițând închiderea imediată a liniei. Această rută are o importanță strategică majoră, fiind folosită pentru transportul de echipamente și ajutoare militare occidentale către Ucraina. Destabilizarea societății poloneze Autoritățile poloneze avertizaseră anterior asupra riscului unor acțiuni de sabotaj, având în vedere sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit lui Dobrzynski, scopul unor astfel de acțiuni ar fi „destabilizarea societății” și răspândirea fricii în rândul populației. Probe securizate și piste investigate Întrebat despre evoluția investigației, purtătorul de cuvânt a precizat că autoritățile „securizează probele, colectează informații și verifică datele adunate până în prezent”. Dobrzynski a adăugat că cei care au comandat sabotajul „ar dori să știe în ce direcție se îndreaptă investigațiile desfășurate de poliție și agențiile de securitate internă”, sugerând că anumite informații nu pot fi divulgate public. Alertă la nivel guvernamental Marți dimineață, la Varșovia, a avut loc o ședință extraordinară a Comitetului Național de Securitate, la care au participat comandanți militari, șefi de servicii speciale și un reprezentant al președintelui Poloniei. Scopul: analiza incidentului și evaluarea riscurilor la adresa infrastructurii critice. Ministerul pentru serviciile speciale coordonează în astfel de cazuri activitatea serviciilor de informații, contrainformații și a structurilor anticorupție. O cameră de filmat, posibilă probă-cheie În apropierea șinelor avariate, investigatorii au descoperit o cameră video, care este acum analizată de Agenția de Securitate Internă (ABW) și Serviciul de Contrainformații Militare (SKW). Ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a precizat că experții iau în calcul două scenarii: Camera ar fi putut înregistra momentul exploziei, ca parte a documentării actului de sabotaj; Camera ar fi putut fi folosită pentru supraveghere, pentru a împiedica intervenția oricărei persoane care ar fi încercat să dezamorseze dispozitivul exploziv. Infrastructura feroviară, țintă strategică Ruta Varșovia–Lublin este esențială pentru transporturile militare și logistice către Ucraina, ceea ce o transformă într-o țintă strategică pentru atacuri de sabotaj. Polonia este una dintre principalele porți de intrare pentru ajutorul militar occidental destinat Kievului.

Majoritatea germanilor susțin serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu, probabilitate foarte mare să fie reintrodus: trei din patru germani susțin ideea

Un sondaj Forsa arată că 75% dintre germani sunt de acord cu introducerea unui serviciu militar obligatoriu de cel puțin șase luni pentru toți cetățenii, în timp ce 23% se opun, iar 2% nu au exprimat o opinie. Majoritatea germanilor susțin serviciul militar obligatoriu Ideea vizează posibilitatea de a efectua acest serviciu în instituții sociale, forțele armate sau agențiile de protecție civilă, oricând pe parcursul vieții. Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul Sondajul a fost realizat în perioada 13-14 noiembrie, pe un eșantion de 1.009 persoane, cu o marjă de eroare de trei puncte procentuale. De la serviciul militar obligatoriu la cel voluntar Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, fiind înlocuit cu un sistem de voluntariat federal. Totuși, dezbaterile privind introducerea unui serviciu civic general, care să includă atât componenta civilă, cât și cea militară, au fost relansate în ultimii ani, mai ales în contextul lipsei de personal în anumite sectoare esențiale. Susținere politică pentru introducerea unui serviciu universal Președintele Frank-Walter Steinmeier s-a declarat în favoarea unei obligații universale de serviciu, considerând că ar fi o soluție echitabilă pentru societate: unii ar servi în armată, alții în instituții sociale. Guvernul condus de cancelarul conservator Friedrich Merz a anunțat o reformă a serviciului militar, care va începe inițial pe bază voluntară, dar ar putea deschide calea unei forme obligatorii în viitor.

Chevron analizează preluarea unor active Lukoil (sursa: Facebook/Chevron)
Internațional

Chevron, interesat să cumpere o parte din activele internaționale ale Lukoil, companie sancționată de SUA

Grupul petrolier american Chevron evaluează mai multe scenarii pentru achiziția unei părți din activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, au declarat pentru Reuters surse apropiate negocierilor. Mișcarea vine după ce, săptămâna trecută, Trezoreria SUA a permis potențialilor cumpărători să discute direct cu Lukoil despre vânzarea portofoliului său extern. Portofoliu de peste 20 de miliarde de dolari, pus în joc Chevron s-ar fi alăturat fondului american Carlyle și altor companii interesate de achiziția unor active Lukoil, evaluate la cel puțin 20 de miliarde de dolari. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Decizia apare în contextul sancțiunilor impuse de Washington asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, ca parte a presiunilor pentru negocieri de pace în conflictul din Ucraina. Chevron vizează doar activele unde există suprapuneri Potrivit surselor Reuters, Chevron nu intenționează să cumpere întregul portofoliu Lukoil, ci doar activele din regiunile unde cele două companii au deja operațiuni: „Chevron explorează opțiuni de cumpărare a activelor Lukoil acolo unde există suprapuneri, mai degrabă decât întregul portofoliu.” Compania americană nu a oferit comentarii suplimentare, precizând doar că respectă legislația în vigoare. Lukoil caută cumpărători pentru activele internaționale Lukoil produce aproximativ 2% din petrolul global, iar activele sale externe generează circa 0,5% din producția mondială. Valoarea acestui portofoliu este estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, conform raportărilor financiare din 2024. Pe lângă Chevron, fondul de private equity Carlyle analizează la rândul său achiziția unor active internaționale ale companiei ruse. Active răspândite pe trei continente Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de stații de carburant în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În Kazahstan, Lukoil are 13,5% din câmpul petrolifer Karachaganak și 5% din câmpul Tengiz, proiecte în care sunt implicate și giganți precum Chevron, Exxon Mobil, Eni și Shell. Aceste exploatări reprezintă surse majore de țiței pentru conducta CPC, care livrează peste 1,6 milioane de barili pe zi — aproximativ 1,5% din cererea globală. În România, Lukoil controlează rafinăria Petrotel și operează o rețea de circa 300 de stații de distribuție a carburanților, fiind unul dintre principalii jucători din piața locală de profil.

Gemenele Kessler, sinucidere asistată în Germania (sursa: SZ)
Internațional

Celebrele gemene Kessler, moarte prin sinucidere asistată la 89 de ani

Celebrele gemene Alice și Ellen Kessler, vedete ale spectacolelor de varietăți din Italia și Germania în anii 1960, au murit luni, la vârsta de 89 de ani, prin sinucidere asistată în locuința lor din apropiere de München, potrivit publicației Bild. Sinucidere asistată permisă în Germania în anumite condiții Conform relatării ziarului german, cele două artiste au recurs la sinuciderea asistată, o practică legală în Germania, dar strict reglementată. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Poliția a fost informată abia după decesul acestora, iar la sosirea la fața locului nu a existat niciun indiciu privind implicarea unei terțe persoane. Carieră strălucitoare în Europa, Italia și Germania Alice și Ellen Kessler au fost cântărețe, dansatoare și actrițe apreciate în întreaga Europă. Popularitatea lor a atins apogeul în anii 1950 și 1960, în special în Germania și Italia, unde au devenit figuri emblematice ale divertismentului de televiziune și scenă. Succes în Statele Unite și apariții în emisiuni celebre Gemenele Kessler au reușit să cucerească și publicul american. Au debutat în SUA în cadrul emisiunii de varietăți The Red Skelton Hour, difuzată de CBS, și au fost invitate la programe naționale precum The Ed Sullivan Show. De asemenea, au avut apariții în filmul „Sodom and Gomorrah” (1963) și au apărut pe coperta revistei Life Magazine în același an. Din Saxonia, pe scena internațională Născute în 1936 la Nerchau, în Saxonia, aproape de Leipzig, Alice și Ellen Kessler au părăsit Republica Democrată Germană în 1952, pe când aveau doar 16 ani. S-au stabilit la Düsseldorf, în Germania de Vest, unde și-au construit o carieră internațională spectaculoasă, colaborând cu artiști legendari precum Frank Sinatra și Fred Astaire.

Lavrov, apariție publică după săptămâni de absență (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov e viu: ministrul de Externe rus, prima apariție publică după trei săptămâni

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit luni, la Moscova, cu omologul său indian Subrahmanyam Jaishankar. Întâlnirea marchează primul eveniment public la care Lavrov participă în persoană în ultimele trei săptămâni, după vizita sa la Minsk din 28 octombrie. A șasea întâlnire Moscova–New Delhi din acest an Oficialul rus l-a primit pe ministrul indian la casa de recepții a Ministerului de Externe, subliniind că aceasta este deja a șasea întrevedere bilaterală din 2025. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Lavrov a precizat că vizita este „foarte oportună”, în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-indian programat la New Delhi luna viitoare. Dialog politic intens între Rusia și India Serghei Lavrov a folosit momentul pentru a evidenția „dialogul politic intens” dintre Moscova și New Delhi și cooperarea extinsă în cadrul platformelor internaționale. De cealaltă parte, Subrahmanyam Jaishankar a declarat că vizita oferă ocazia unor discuții aprofundate despre marile conflicte globale, inclusiv războiul din Ucraina. Contacte diplomatice multiple: discuții telefonice cu Iranul Cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu ministrul indian, Lavrov a purtat o conversație telefonică cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, semnalând o intensificare a consultărilor diplomatice ale Moscovei. Speculații privind poziția lui Lavrov în cercul puterii de la Kremlin Absența prelungită a șefului diplomației ruse a alimentat speculațiile privind o posibilă cădere în dizgrație. Lavrov nu a fost prezent la reuniunea extraordinară a Consiliului de Securitate convocată de Vladimir Putin pentru discuții privind reluarea testelor nucleare. În plus, presa a relatat că nu va conduce delegația rusă la summitul G20 din Africa de Sud. O ieșire publică neobișnuită Săptămâna trecută, Lavrov a susținut o videoconferință de presă neașteptată, în care a adoptat un ton neobișnuit de conciliant față de Washington. Unele publicații l-au indicat drept responsabil pentru anularea summitului ruso-american planificat la Budapesta. Lavrov, prezent constant la marile reuniuni internaționale Deși nu va fi prezent la G20, Lavrov a reprezentat în mod tradițional Rusia la marile forumuri globale. În ultimii ani, inclusiv la cea mai recentă Adunare Generală a ONU, el a participat în locul președintelui Vladimir Putin.

Ucraina intensifică atacurile asupra apărării antiaeriene ruse (sursa: RBC Ukraine)
Internațional

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk

Apărarea antiaeriană a Rusiei a devenit în ultimele săptămâni principala țintă a atacurilor la distanță lungă lansate de Ucraina, atât pe teritoriile ocupate, cât și în interiorul Federației Ruse. Strategia Kievului urmărește slăbirea capacităților defensive ale Moscovei pentru a crește eficiența loviturilor asupra infrastructurii militare și energetice ruse, cu scopul final de a forța Rusia să accepte negocieri. Lovituri coordonate asupra sistemelor S-400 Unitatea „Phantom” din cadrul Direcției principale de informații militare (GUR) a anunțat că a lovit trei componente-cheie ale rețelei rusești de apărare antiaeriană din Donbasul ocupat, inclusiv un post de comandă al avansatului sistem S-400. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Au fost publicate și înregistrări video ale atacurilor desfășurate în ultimele două săptămâni. Atac asupra bazei militare din Novorossiisk Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte unități speciale au vizat vineri portul și baza militară din Novorossiisk, situată în regiunea Krasnodar. Potrivit unei surse citate de presa ucraineană, imaginile din satelit indică distrugerea a cel puțin patru lansatoare S-400 și două radare. Sursa a subliniat că fiecare sistem pierdut deschide o breșă în apărare, facilitând accesul dronelor și rachetelor ucrainene către ținte strategice. Slăbirea apărării ruse: o strategie esențială pentru Kiev Creșterea costurilor războiului pentru Rusia este un obiectiv major al Ucrainei, în pofida limitărilor privind armamentul cu rază lungă de acțiune. Kievul speră ca eliminarea treptată a sistemelor antiaeriene ruse să sporească eficiența operațiunilor aeriene, chiar dacă situația de pe frontul terestru rămâne dificilă. De ce sunt sistemele S-400 atât de vulnerabile Sistemele de apărare antiaeriană sunt unele dintre cele mai complexe echipamente militare, dificil de produs rapid și în cantități mari. Slăbirea lor obligă Rusia să își distribuie tot mai selectiv resursele defensive, întrucât teritoriul vast al țării nu poate fi protejat integral. Astfel, zone precum rafinăriile și infrastructura energetică devin tot mai expuse, ceea ce ridică speranțe la Kiev că presiunea economică și socială asupra Moscovei va crește. Impactul asupra populației ruse Până recent, doar militarii și familiile lor au resimțit direct costurile războiului. Potrivit analiștilor citați de presa ucraineană, atacurile asupra rețelei electrice ruse vor afecta în această iarnă un segment mult mai larg al populației. Pe măsură ce efectele conflictului devin vizibile în viața de zi cu zi, susținerea publică pentru război ar putea scădea. Capacitățile Ucrainei: progrese și limite Deși dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au devenit tot mai eficiente, puterea lor distructivă rămâne limitată comparativ cu rachetele rusești mult mai încărcate. Ucraina accelerează producția internă de rachete de tip Neptun și Flamingo, unele deja utilizate în atacuri recente. Analiștii cred că lovitura asupra Novorossiisk ar fi implicat o versiune modernizată a rachetei Neptun. Totuși, informațiile privind producția rămân limitate, semn că numărul acestor rachete este încă insuficient pentru schimbarea decisivă a raportului de forțe. Nevoia de armament occidental cu rază lungă Pentru a-și consolida poziția strategică, Ucraina consideră esențială primirea de armament occidental suplimentar, în special rachete americane Tomahawk și germane Taurus, până acum refuzate de Washington și Berlin. În același timp, sunt necesare noi livrări de rachete britanice Storm Shadow, vitale pentru lovituri de mare precizie la distanțe mari.

Kremlinul speră o întâlnire Putin–Trump (sursa: Tass)
Internațional

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin însă condițiile pentru întâlnire nu sunt încă îndeplinite

Kremlinul a transmis luni că își dorește ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să aibă loc cât mai curând posibil, imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate. Moscova subliniază că întâlnirea depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Ultima întâlnire: discuții în Alaska despre războiul din Ucraina Putin și Trump s-au întâlnit ultima dată în august, la un summit desfășurat în Alaska. Atunci, cei doi lideri au discutat despre posibile soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Luna trecută, cei doi au anunțat intenția organizării unui nou summit la Budapesta, însă Trump a decis ulterior anularea acestuia, argumentând că momentul nu era unul potrivit. Moscova: „Nu putem prezice când se vor îndeplini condițiile pentru un nou summit” Întrebat dacă Rusia a ratat o oportunitate diplomatică și care ar fi condițiile pentru o nouă întâlnire, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că momentan este dificil de anticipat momentul. „Suntem cu toții interesați ca aceste condiții să apară mai devreme decât mai târziu”, a subliniat Peskov. Kremlinul insistă pe necesitatea unei pregătiri aprofundate Potrivit lui Peskov, atât Moscova, cât și Washingtonul sunt de acord că un summit trebuie pregătit în detaliu pentru a avea rezultate concrete. „De îndată ce această pregătire va fi finalizată și vor fi îndeplinite condițiile pentru organizarea summitului, sperăm că acesta va avea loc”, a afirmat reprezentantul Kremlinului. Trump anunță un proiect de lege privind sancțiunile Duminică, Donald Trump a declarat că Partidul Republican lucrează la un proiect de lege care ar impune sancțiuni oricărei țări ce desfășoară afaceri cu Rusia. Peskov a reacționat, spunând că Moscova ar privi „foarte negativ” un astfel de demers. „Vom vedea cum progresează acest proiect de lege și ce detalii presupune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Traficul petrolier din Novorossiisk, reluat (sursa: cpc.ru)
Internațional

Portul rusesc Novorosiisk, prin care ajunge petrol și în România (Rompetrol), funcțional din nou după atacurile ucrainene

Exporturile de petrol prin portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră au fost reluate duminică, după o suspendare de două zile cauzată de un atac ucrainean cu rachete și drone. Portul este esențial atât pentru exporturile de petrol rusesc, cât și pentru cele de petrol kazah transportat prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium). Impactul asupra pieței: creștere imediată a prețului petrolului Suspendarea temporară a livrărilor, care însumează aproximativ 2,2 milioane de barili pe zi, adică aproape 2% din oferta globală de petrol, a dus la o creștere de circa 2% a cotațiilor internaționale. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Novorossiisk gestionează aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Rusiei, iar o oprire prelungită ar obliga Moscova să recurgă la rute alternative mai lungi și mai costisitoare, cu posibile reduceri ale volumelor exportate. Terminalul CPC, afectat, dar repornit rapid Atacul ucrainean a lovit și terminalul conductei CPC, prin care este transportat preponderent petrol kazah. Deși operațiunile au fost suspendate temporar, livrările au fost reluate încă de vineri, după o intervenție rapidă a operatorilor. Atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse Ucraina continuă să lovească obiective strategice rusești – rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniții și aerodromuri – prin atacuri cu drone, într-o strategie de război asimetric menită să afecteze logistica militară rusă și să reducă veniturile Moscovei din exporturile energetice. În replică, Rusia lansează atacuri repetate cu drone și rachete asupra infrastructurii de electricitate și gaze a Ucrainei. Aceste lovituri provoacă pene de curent tot mai frecvente, într-un moment în care iarna se apropie, amplificând vulnerabilitățile populației civile și presiunea asupra sistemului energetic ucrainean.

Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski anunță un acord de 2 miliarde de euro cu Grecia pentru importuri de gaz

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că Ucraina va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaz în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz Anunțul a fost făcut într-un mesaj video postat pe platforma X, în care liderul ucrainean se află într-un tren în timpul unui nou turneu european. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui Importurile sunt esențiale pentru a acoperi deficitul de producție rezultat în urma atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a precizat că livrările vor fi finanțate prin ajutor european. „Acord istoric” cu Franța Zelenski a anunțat că se așteaptă și la un „acord istoric” cu Franța, unde se va afla luni. Obiectivul acestui acord este consolidarea aviației de luptă a Ucrainei și întărirea sistemelor de apărare aeriană. Deși nu a oferit detalii suplimentare, Franța a transmis deja Ucrainei avioane Mirage și alte sisteme militare, ceea ce sugerează o posibilă extindere a sprijinului. Vizită în Spania pentru discuții privind apărarea aeriană În cadrul turneului european, Zelenski a menționat și o vizită în Spania, unde urmează să discute despre dezvoltarea apărării aeriene și noi inițiative împreună cu partenerii europeni. Nu a specificat ce anume solicită guvernului de la Madrid, dar a subliniat că sistemele de apărare aeriană și rachetele rămân priorități absolute pentru Ucraina. Președintele ucrainean a reamintit că țara sa se confruntă de mai bine de trei ani și jumătate cu invazia rusă, iar distrugerile sunt masive, în special din cauza atacurilor constante cu drone, rachete și rachete de croazieră.

Guvernul britanic, măsuri pentru limitarea imigrației (sursa: Facebook/Shabana Mahmood)
Internațional

Măsuri „istorice” anunțate de guvernul britanic pentru a limita imigrația: drepturile refugiaților, reduse

Guvernul britanic a anunțat sâmbătă seară un pachet de măsuri „istorice” pentru a reduce numărul migranților care ajung în Regatul Unit. Decizia vine în contextul presiunii politice crescânde exercitate de partidul anti-imigrație condus de Nigel Farage, care a depășit Partidul Laburist în sondaje. Guvernul britanic, măsuri pentru limitarea imigrației Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, a declarat că „generozitatea” Regatului Unit atrage migranți ilegali care traversează Canalul Mânecii, subliniind că sistemul actual trebuie modificat. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prima măsură anunțată vizează reducerea protecției acordate refugiaților. Guvernul intenționează să îi trimită înapoi în țările lor de origine „imediat ce acestea sunt considerate sigure”. Ministrul a criticat ceea ce a numit „un bilet de aur” care ar fi încurajat persoanele să parcurgă întreaga Europă pentru a solicita azil în Regatul Unit. Conform declarațiilor sale, actualul sistem îi permite unui număr semnificativ de refugiați să se stabilească definitiv în țară după cinci ani, fără contribuții financiare semnificative la economie. Durată mai scurtă a șederii Altă mpsură va viza durata șederii, care va fi redusă de la cinci ani la 30 de luni. Perioada necesară pentru obținerea rezidenței permanente va crește de la cinci la 20 de ani. Refugiații care doresc rezidență permanentă mai rapidă vor trebui să muncească sau să studieze. Guvernul argumentează că aceste măsuri vor descuraja migrația economică mascată sub cereri de azil. Eliminarea accesului automat la ajutoare sociale A doua măsură majoră prevede eliminarea accesului automat la ajutoare sociale pentru solicitanții de azil. Vor fi excluși de la sprijin cei care au dreptul legal de a munci și aleg să nu o facă și cei care încalcă legea, Presiune politică asupra guvernului Starmer Guvernul condus de Keir Starmer, aflat la putere din iulie 2024, se confruntă cu presiuni tot mai mari privind reducerea numărului de migranți noi și restrângerea drepturilor acestora. Partidul Reform UK, condus de Nigel Farage, a câștigat teren electoral mizând puternic pe retorica anti-imigrație. Proteste masive în fața hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil În ultimele luni, numeroase proteste au avut loc în fața hotelurilor unde sunt cazați solicitanții de azil. Cea mai mare manifestație a extremei drepte a avut loc la Londra, cu participarea a până la 150.000 de persoane, potrivit poliției.

Protest masiv în Mexic (sursa: BBC)
Internațional

Protest masiv în Ciudad de Mexico: peste 120 de răniți în protestele împotriva cartelurilor

Protestele desfășurate sâmbătă în Ciudad de Mexico împotriva politicii de securitate a guvernului s-au transformat în confruntări violente între demonstranți și forțele de ordine. Potrivit autorităților, bilanțul ciocnirilor include aproximativ 100 de polițiști răniți și 20 de protestatari. Mii de oameni în stradă după asasinarea unui primar Mii de manifestanți au răspuns apelului lansat de Mișcarea Sombrero, fondată după asasinarea primarului Carlos Manzo, cunoscut pentru combaterea crimei organizate. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La protest s-au alăturat și reprezentanți ai „Generației Z”, care au mobilizat masiv tinerii. Confruntări în fața palatului prezidențial O parte dintre manifestanți, unii cu fețele acoperite, au răsturnat barierele metalice instalate pentru protejarea Palatului Național și au aruncat cu bucăți de pavaj în jandarmi. Forțele de ordine au răspuns cu grenade lacrimogene. Pablo Vazquez, secretarul pentru securitatea capitalei, a declarat că manifestația a fost inițial pașnică, însă violențele au izbucnit după intervenția unui grup mascat. Polițiști spitalizați, rețineri și un jurnalist agresat Autoritățile au anunțat că 40 dintre polițiștii răniți au necesitat spitalizare din cauza loviturilor și tăieturilor suferite. În total, 20 de persoane au fost reținute pentru furt și agresiune. Totodată, a fost deschisă o anchetă după agresarea unui jurnalist de la publicația La Jornada, incident atribuit unor membri ai forțelor de ordine. Popularitate ridicată pentru președinta Sheinbaum Președinta Claudia Sheinbaum, aflată la putere din 1 octombrie 2014, păstrează un nivel de încredere în populație de peste 70%. Cu toate acestea, politica sa de securitate este contestată, mai ales pe fondul crimelor mediatizate din statul Michoacán, unde cartelurile sunt extrem de active. Cu o zi înaintea protestelor, Claudia Sheinbaum criticase mobilizarea, susținând că ar fi „dezorganizată” și „finanțată” din exterior, fără a oferi dovezi suplimentare.

Armata germană, salarii atractive pentru voluntari (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Noua armată germană: cât vor câștiga tinerii care aleg serviciul militar voluntar

Germania se pregătește pentru introducerea unui nou model de serviciu militar, în care examinarea medicală va fi obligatorie pentru bărbații de peste 18 ani, însă serviciul efectiv rămâne voluntar. Pentru a atrage cât mai mulți candidați, guvernul federal introduce o majorare semnificativă a salariilor și noi beneficii pentru recruții Bundeswehr. De la 80.000 la 260.000 de militari activi Executivul german își propune o extindere majoră a trupelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Bundeswehr ar urma să crească de la aproximativ 80.000 la 260.000 de militari activi, plus încă 200.000 de rezerviști. Cum serviciul militar nu devine obligatoriu, autoritățile încearcă să facă voluntariatul cât mai atractiv. Coaliția SPD–CDU/CSU numește acest pachet „o măsură de creștere a atractivității”, prezentată într-un document comun privind noul sistem. Salariu de 2.600 de euro pentru voluntari Unul dintre principalele stimulente este creșterea salariului. Noii voluntari vor primi 2.600 de euro lunar, cu aproximativ 800 de euro în plus față de cea mai joasă treaptă salarială anterioară. Cei care rămân în armată cel puțin 12 luni pot beneficia și de un „supliment pentru permis auto”, valabil atât pentru categoria B, cât și pentru vehicule grele. Posibilitatea de a continua ca militar pe termen determinat Reforma aduce și o schimbare esențială: cei care încheie perioada de voluntariat pot continua ca soldați angajați pe termen determinat (Zeitsoldaten). Aceștia primesc un salariu stabilit prin Legea Federală a Salarizării (BBesG), în funcție de gradul militar și de experiență. Exemple de salarii în Bundeswehr Soldat voluntar (12 luni): 2.600 euro lunar Grad de intrare A3 (schütze/marină/flieger): ~2.817 euro lunar Subofițer: de la ~3.074 euro lunar Salariul crește odată cu anii de experiență în armată, însă și durata de angajament devine mai lungă pentru calificări superioare. Bundeswehr vs. piața muncii În sectorul privat, o persoană cu o calificare profesională poate obține un salariu mediu de intrare de aproximativ 2.900 de euro, potrivit portalului Stepstone. Totuși, în Bundeswehr venitul net este considerabil mai mare, deoarece militarii nu plătesc contribuții sociale, nu plătesc contribuții la pensie, beneficiază de asigurare medicală integral acoperită de stat. Impact economic: companiile ar putea pierde forță de muncă tânără Institutul ifo avertizează că noul sistem va avea efecte asupra economiei. Salariile atractive din Bundeswehr ar putea determina mulți tineri să amâne intrarea pe piața muncii sau în programele de formare profesională. Pentru economie, aceasta înseamnă costuri estimate la 9,4 miliarde de euro anual, ca urmare a întârzierii acumularii de capital uman și financiar. Prin comparație, introducerea unei servicii militare obligatorii ar fi generat costuri și mai mari pentru companii – aproximativ 17,1 miliarde de euro pe an. Costuri mai mari pentru stat, presiune mai mică asupra mediului privat Potrivit analizei ifo, statul german va plăti aproximativ 4,5 miliarde de euro în plus față de un sistem de serviciu militar obligatoriu cu salarii mai mici. Pentru mediul privat însă, acest model voluntar este considerat o povară economică mai redusă decât o posibilă reintroducere a serviciului militar universal.

Armata ucraineană lovește încă o rafinărie rusească (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat sâmbătă că au atacat rafinăria din orașul Riazan, situat la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit autorităților ucrainene, în zonă au fost observate mai multe explozii și un incendiu de proporții. Explozii și incendiu la instalația petrolieră În comunicatul publicat pe Facebook, armata ucraineană a precizat că lovitura a avut ca țintă rafinăria din Riazan, însă nu a oferit detalii suplimentare despre modul de executare a atacului sau despre amploarea pagubelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Imaginile și relatările locale indică un incendiu puternic izbucnit după explozii. Riazan, țintă strategică la sud-est de Moscova Riazan se află la circa 200 km de capitala Rusiei și găzduiește una dintre instalațiile energetice importante ale țării. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au devenit o componentă centrală a strategiei Ucrainei de a reduce resursele Moscovei. Ucraina lovește tot mai des infrastructura energetică rusă Armata ucraineană folosește în mod constant drone pentru a ataca rafinării și alte obiective industriale din Rusia, încercând să limiteze capacitatea statului rus de a finanța războiul din Ucraina. Oficiali ucraineni afirmă că astfel de operațiuni țintesc logistica rusă și afectează economia de război a Kremlinului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră