joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern

Centrala atomo-electrică de la Cernobîl, aflată la aproximativ 130 de kilometri nord de Kiev și cunoscută drept locul celei mai grave catastrofe nucleare civile din istorie, a pierdut complet alimentarea cu energie electrică din surse externe. Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, într-un mesaj publicat pe platforma X, în contextul intensificării acțiunilor militare din dimineața zilei de marți. AIEA avertizează asupra riscurilor pentru siguranța nucleară Potrivit AIEA, mai multe substații ucrainene esențiale pentru menținerea siguranței nucleare au fost afectate de operațiunile militare. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De asemenea, liniile electrice care asigură alimentarea altor centrale nucleare din Ucraina au suferit avarii, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare privind stabilitatea infrastructurii energetice a țării. Atac masiv al Rusiei Marți dimineață, Rusia a lansat un atac aerian combinat, folosind drone și rachete, care a vizat mai multe obiective din Ucraina. Consecințele au fost resimțite puternic în capitala Kiev, unde alimentarea cu energie electrică și căldură a fost întreruptă pentru mii de clădiri rezidențiale, în plină perioadă de ger extrem. Zelenski: rachete fabricate în 2026, folosite în atac Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj transmis pe Telegram după o reuniune de urgență cu responsabilii din sectorul energetic, că cel puțin o parte dintre rachetele utilizate în atacul de marți au fost fabricate în cursul acestui an. Afirmația subliniază capacitatea Rusiei de a-și menține ritmul producției de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Kievul, paralizat de frig: mii de clădiri fără căldură Atacul aerian nocturn a lăsat fără încălzire peste 5.600 de imobile rezidențiale din Kiev, adică aproape jumătate din capitala ucraineană. Situația este cu atât mai gravă cu cât temperaturile au coborât până la minus 14 grade Celsius, punând în pericol sănătatea populației și accentuând presiunea asupra autorităților locale și a sistemului energetic deja fragil.

Centrala de la Cernobîl, fără alimentare electrică externă (sursa: Pexels/Wendelin Jacober)
Moscova atacă ideea unirii Moldovei cu România (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova atacă ideea unirii Republicii Moldova cu România și avertizează asupra „distrugerii statalității”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive” pentru statalitatea statului moldovean. Afirmația a fost făcută în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Poziția pro-unire exprimată de Maia Sandu Reacția Moscovei survine la scurt timp după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Șefa statului a explicat că un asemenea pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Rusia. România, membră UE și NATO, factor de securitate regională România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO, aspect care conferă o dimensiune strategică suplimentară dezbaterii privind viitorul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în mod repetat importanța apropierii de structurile occidentale pentru consolidarea securității și a statului de drept. Acuzații repetate de ingerință rusă în Republica Moldova Maia Sandu a acuzat în mod constant Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Statul, fostă republică sovietică, are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori de limba română, alături de o minoritate semnificativă vorbitoare de limba rusă. Rusia regretă distanțarea Chișinăului de CSI În aceeași intervenție, Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu poate decât să regrete” decizia Republicii Moldova de a iniția denunțarea a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente. Potrivit Moscovei, aceste acorduri reprezintă piloni esențiali ai relațiilor dintre fostele state sovietice. Declarațiile, făcute în bilanțul diplomatic al Rusiei pentru 2025 Șeful diplomației ruse a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței sale anuale de presă, consacrată bilanțului politicii externe a Rusiei pentru anul 2025. Evenimentul a avut ca temă centrală războiul din Ucraina și relațiile tensionate ale Moscovei cu statele din vecinătatea sa estică și cu Occidentul.

Iranul dă ultimatum protestatarilor (sursa: iranintl.com)
Internațional

Regimul de la Teheran strânge lațul: protestatarii au trei zile să se predea

Șeful poliției iraniene a lansat luni un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce regimul califică drept „revolte”, cerându-le să se predea autorităților. Anunțul vine după reprimarea sângeroasă a unei ample mișcări de contestare a regimului islamic, aflat la putere din 1979. Proteste declanșate de criza economică Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie, ca reacție la creșterea costului vieții, și a căpătat amploare pe 8 ianuarie, când manifestațiile au devenit o contestare directă a regimului. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, autoritățile au răspuns cu o represiune extrem de dură, soldată cu mii de morți. Poliția promite „clemență” celor care se predau La televiziunea de stat, șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, a declarat că tinerii implicați „fără să știe” în revolte sunt considerați persoane manipulate, nu „soldați inamici”. Acesta le-a acordat un termen de maximum trei zile pentru a se preda, promițând un tratament mai indulgent. Puterea de la Teheran amenință cu pedepse severe În paralel, liderii puterii executive, legislative și judiciare din Iran au transmis, într-o declarație comună, că instigatorii „incidentelor teroriste” vor fi pedepsiți „decisiv”. Mesajul a fost difuzat de televiziunea de stat, subliniind linia dură adoptată de autorități. Mii de arestări și acuzații de masacru Agenția Tasnim a anunțat că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului estimează până la 20.000 de rețineri. Amnesty International a descris represiunea drept un „masacru”, desfășurat pe fondul unei întreruperi aproape totale a comunicațiilor. Bilanț dramatic al victimelor și acuzații externe Potrivit Iran Human Rights, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, cifră citată și de ONU, însă alte estimări indică între 5.000 și 20.000 de morți. Liderul suprem Ali Khamenei a recunoscut existența a „mii de victime”, atribuind violențele unor „răzvrătiți” manipulați de Statele Unite și Israel.

Trump provoacă Europa în privința Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că Europa nu se va opune planului de preluare a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a declarat luni că liderii europeni nu vor opune o rezistență semnificativă planului său de a ocupa Groenlanda. Întrebat în Florida ce le va spune europenilor care se opun acestei inițiative, Trump a răspuns tranșant: „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem.” Groenlanda, subiect de discuție la Davos Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor discuta achiziționarea Groenlandei la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținând că Danemarca nu este capabilă să protejeze acest teritoriu. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Trump a declarat că, deși apreciază liderii danezi, aceștia „nici măcar nu merg acolo”, sugerând un vid de securitate. Trump: Groenlanda este esențială pentru securitatea globală Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema Groenlandei. Președintele american a reiterat că insula este „esențială pentru securitatea națională și mondială” și a susținut că, în această privință, „toată lumea este de acord”. Invitație pentru Putin într-un „Consiliu pentru Pace”, alternativă la ONU Separat, Trump a confirmat că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să se alăture unui așa-numit „Consiliu pentru Pace”, organism pe care intenționează să îl creeze ca alternativă la ONU. Întrebat de presă, Trump a confirmat invitația, menționând că taxa de intrare pentru un loc permanent în acest consiliu ar fi de un miliard de dolari. Amenințări comerciale la adresa Franței Totodată, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinul și șampania franceze, ca reacție la refuzul președintelui Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul și șampania sa. Și va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat Trump. Surse din anturajul lui Emmanuel Macron au precizat că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” în această etapă invitației de a se alătura inițiativei propuse de președintele american.

Drepturile omului în pericol în SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Drepturile omului, în pericol în SUA: Amnesty International avertizează asupra politicilor lui Trump

Practicile autoritare ale administrației republicane conduse de Donald Trump au erodat drepturile omului în Statele Unite și au avut efecte negative la nivel global, avertizează Amnesty International (AI), la un an de la revenirea acestuia la Casa Albă. Concluziile apar într-un raport publicat marți, intitulat „Sunând alarma: creșterea practicilor autoritare și erodarea drepturilor omului în Statele Unite”. Slăbirea statului de drept și atacuri la adresa libertăților fundamentale Potrivit raportului, statul de drept este tot mai fragil în SUA, iar libertatea de exprimare și accesul la informație sunt supuse unor presiuni constante. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Directorul executiv al Amnesty International SUA, Paul O’Brien, afirmă că administrația Trump urmează „o traiectorie periculoasă” care a generat deja o veritabilă urgență în domeniul drepturilor omului. Concentrarea puterii și limitarea mecanismelor de control Amnesty International atrage atenția că executivul republican concentrează puterea pentru a reduce posibilitatea de a fi tras la răspundere. Această tendință sporește riscurile pentru jurnaliști, protestatari, avocați, studenți și apărători ai drepturilor omului, dar și pentru opoziția politică și societatea civilă în ansamblu. Pilonii unei societăți libere, subminați sistematic Raportul identifică multiple domenii în care administrația Trump subminează fundamentele unei societăți democratice: libertatea presei, dreptul la întrunire pașnică, autonomia universităților, independența justiției și protecția sistemului juridic. Sunt menționate și atacurile asupra drepturilor refugiaților și migranților, reculul măsurilor anti-discriminare, utilizarea armatei în chestiuni interne și slăbirea responsabilității corporative. Un model autoritar cu ecouri globale Amnesty International subliniază că a documentat practici similare în numeroase țări, unde guvernele își consolidează puterea, controlează informația, stigmatizează criticii și restrâng spațiul civic. Deși contexte diferite, mecanismele sunt aceleași și duc la compromiterea instituțiilor menite să prevină abuzurile. Apel la reacție înainte ca autoritarismul să devină normă Paul O’Brien avertizează că, odată înrădăcinate, practicile autoritare afectează grav instituțiile de control și echilibru democratic. El subliniază însă că există încă o oportunitate de a schimba direcția, avertizând că autoritarismul se impune doar atunci când este acceptat ca normalitate. Amnesty International face apel la acțiune colectivă pentru protejarea drepturilor omului și apărarea democrației în Statele Unite.

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”: un miliard de dolari pentru un loc permanent

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Tragedia feroviară din Spania, 40 de morți (sursa: Facebook/Guardia Civil)
Internațional

Tragedia feroviară din sudul Spaniei: bilanțul victimelor a ajuns la 40 de morți

Numărul morților în urma accidentului feroviar produs duminică în sudul Spaniei a ajuns la 40, potrivit celui mai recent bilanț oficial. Tragedia a avut loc în apropierea orașului Adamuz, unde două trenuri de mare viteză au intrat în coliziune, provocând una dintre cele mai grave catastrofe feroviare din ultimii ani în Spania. Peste 100 de persoane rănite în urma coliziunii Pe lângă victimele decedate, peste 100 de persoane au fost rănite, unele dintre ele aflându-se în stare gravă. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Echipele de intervenție au acționat ore întregi pentru evacuarea pasagerilor și acordarea primului ajutor, iar spitalele din regiune au fost mobilizate pentru a face față numărului mare de răniți. Pedro Sánchez promite aflarea adevărului Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a deplasat luni la locul tragediei, unde a dat asigurări că autoritățile vor stabili cu exactitate cauzele accidentului. Șeful guvernului a declarat că populația va fi informată „cu deplină transparență și claritate” cu privire la motivele care au dus la deraierea și coliziunea celor două trenuri. „Vom afla adevărul”, a subliniat Pedro Sánchez, promițând că ancheta va fi una riguroasă și independentă. Trei zile de doliu național în Spania În urma tragediei, premierul a decretat trei zile de doliu național. De asemenea, el a transmis condoleanțe familiilor îndoliate și a asigurat că răniții și apropiații victimelor vor beneficia de tot sprijinul necesar din partea statului spaniol. Cum s-a produs accidentul Accidentul a avut loc duminică după-amiază, când ultimele trei vagoane ale unui tren aparținând companiei feroviare private Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, au deraiat. Trenul transporta 317 pasageri. Vagoanele deraiate au ajuns pe linia ferată paralelă, unde s-au ciocnit frontal cu un alt tren, care se deplasa în sens opus, spre orașul Huelva. Acesta era operat de compania feroviară publică Renfe și avea la bord 184 de pasageri. Ancheta este în desfășurare Autoritățile spaniole au deschis o anchetă pentru a stabili dacă accidentul a fost cauzat de o eroare umană, o defecțiune tehnică sau o problemă de infrastructură. Rezultatele investigației sunt așteptate în perioada următoare și vor fi făcute publice, potrivit promisiunilor guvernului de la Madrid.

Președintele Bulgariei și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Румен Радев)
Internațional

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia. Este posibil să fondeze un partid

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a părăsit luni sediul Președinției, situat pe bulevardul „Dondukov” nr. 2, la aproximativ o oră după ce a anunțat public că își va depune demisia din funcția de șef al statului. Plecarea sa a avut loc sub escorta Serviciului Național de Protecție (NSO), cu care a ieșit din curtea instituției. Deși demisia lui Radev era așteptată de mai mult timp și, încă de sâmbătă, circulau informații potrivit cărora anunțul urma să fie făcut chiar în cursul zilei de luni, în fața Președinției nu s-au adunat cetățeni sau susținători care să-l aștepte. Lipsă de reacții publice la plecarea președintelui În ciuda importanței momentului politic, zona din fața Palatului Prezidențial a rămas lipsită de agitație. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Nu au fost prezenți curioși sau manifestanți, iar plecarea lui Rumen Radev s-a desfășurat într-un climat calm, fără incidente sau reacții publice vizibile. Consilierii și secretarii au părăsit ulterior Palatul Prezidențial La câteva minute după plecarea președintelui, din clădirea de pe „Dondukov” 2 au început să iasă și secretarii, precum și consilierii prezidențiali care au fost prezenți la discursul oficial. Declarația lui Rumen Radev a avut o durată de aproximativ 12 minute și a fost transmisă public. Demisia va fi depusă la Curtea Constituțională În discursul său, Rumen Radev a confirmat că își va depune oficial demisia marți, la Curtea Constituțională a Bulgariei. Totodată, acesta a precizat că vicepreședinta Iliana Iotova va prelua atribuțiile de șef al statului și va duce la bun sfârșit restul mandatului prezidențial, conform prevederilor constituționale. Fără anunț oficial privind intrarea în politică de partid Deși în ultimele zile au circulat numeroase speculații privind o eventuală candidatură a lui Rumen Radev la alegerile parlamentare sau despre posibilitatea înființării unui nou partid politic, fostul președinte nu a confirmat explicit niciuna dintre aceste ipoteze. În declarația sa publică, el a evitat orice referire directă la viitoarele sale planuri politice.

Trump leagă Nobelul de controlul Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noaptea minții: Trump spune că vrea Groenlanda pentru că nu a primit Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a transmis luni o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr, în care afirmă că, după ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, nu se mai simte obligat să acționeze exclusiv în numele păcii. Mesaj dur al lui Trump către Norvegia „Dragă Jonas, având în vedere că țara ta a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deși am oprit opt războaie – și chiar mai multe –, nu mai simt obligația de a mă gândi doar la pace. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deși pacea va rămâne predominantă, acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine și potrivit pentru Statele Unite”, se arată în scrisoarea liderului de la Casa Albă. Groenlanda, legată direct de eșecul Nobelului Donald Trump a asociat explicit nemulțumirea legată de Premiul Nobel pentru Pace cu poziția sa expansionistă privind Groenlanda. În mesajul adresat premierului norvegian, liderul american a pus sub semnul întrebării dreptul Danemarcei asupra teritoriului arctic. „Danemarca nu este capabilă să protejeze acel teritoriu în fața Rusiei sau a Chinei. În plus, de ce ar avea un presupus «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, ci doar faptul că o navă a ajuns acolo acum sute de ani. Și noi am trimis nave”, a susținut Trump. Trump: „Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine” În același context, președintele SUA a afirmat că a contribuit decisiv la consolidarea NATO, mai mult decât oricare alt lider de la înființarea alianței. „Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la crearea sa. Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump, insistând că securitatea globală depinde de controlul american asupra Groenlandei. „Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin și absolut asupra Groenlandei”, a concluzionat el. Premiul Nobel pentru Pace 2025, acordat Mariei Corina Machado Comitetul Norvegian al Premiului Nobel a decis ca distincția pentru Pace în 2025 să fie acordată liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado, „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului din Venezuela”. În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, pe 15 ianuarie, Machado i-a oferit simbolic președintelui Trump premiul, în semn de recunoștință pentru operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere la începutul lunii. De la Oslo s-a reamintit însă că Premiul Nobel pentru Pace nu este transferabil. „A venit momentul să eliminăm amenințarea rusă din Groenlanda” Luni, Donald Trump a reluat retorica dură privind Groenlanda și a invocat din nou „amenințarea rusă” din regiune. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, liderul american a acuzat Danemarca de inacțiune. „Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elimine amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a fost capabilă să facă acest lucru. A venit momentul și se va face”, a scris președintele Statelor Unite.

Securitatea liderului Khamenei, temerile Teheranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

SUA, suspectate de spionaj împotriva Danemarcei (sursa: berlingske.dk/Danish Defence Command)
Internațional

SUA au cerut informații militare din Groenlanda fără acordul Danemarcei, arată documente secrete

Documente confidențiale ale apărării daneze, dezvăluite recent de publicația daneză Berlingske, arată că Statele Unite au încercat să obțină, pe canale informale și fără implicarea autorităților de la Copenhaga, informații sensibile despre infrastructura militară din Groenlanda. Potrivit acestor documente, solicitările vizau instalații militare, porturi și baze aeriene, iar demersul a generat îngrijorări serioase în rândul conducerii militare daneze, care a avertizat asupra riscului unor acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Solicitări ocolind canalele diplomatice oficiale Potrivit documentelor, în cursul anului 2025, SUA ar fi încercat să colecteze date sensibile despre Groenlanda evitând canalele instituționale obișnuite, precum Ministerul danez de Externe, Ministerul Apărării și conducerea militară a Danemarcei. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Acest demers a stârnit îngrijorări serioase la Copenhaga, experții avertizând asupra unor posibile acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Informații esențiale pentru o eventuală invazie Tipul de informații solicitate – infrastructură strategică, instalații militare și capacități logistice – ar putea fi relevante pentru planificarea unei operațiuni militare, inclusiv a unei posibile invazii a insulei arctice. Documentele indică faptul că aceste date sunt considerate de importanță majoră pentru securitatea națională a Danemarcei. Două solicitări transmise în ianuarie 2025 Conform documentelor Forțelor Armate daneze, un ofițer militar american a solicitat informații de două ori, la un interval de șase zile, de la comandamentul militar danez din Groenlanda. „Prima solicitare a fost primită pe 16 ianuarie 2025. Pe 26 ianuarie, autoritățile din domeniul apărării au fost informate că aceeași persoană anonimă a cerut informații suplimentare”, se arată în documentele citate. Rămâne neclar dacă vreo informație a fost transmisă efectiv către Washington și, în caz afirmativ, ce anume a fost comunicat. Vizita lui Donald Trump Jr. în Groenlanda Publicația daneză notează, de asemenea, că pe 7 ianuarie 2025, Donald Trump Jr., fiul președintelui american, a efectuat o vizită în Groenlanda. Momentul vizitei ridică întrebări suplimentare, în contextul solicitărilor de informații și al retoricii tot mai agresive a administrației de la Washington. Reacția Ambasadei SUA la Copenhaga Ambasada Statelor Unite în Danemarca a declarat că nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că SUA mențin dialog și contacte cu partenerii din Groenlanda și Danemarca. Potrivit diplomaților americani, aceste interacțiuni sunt parte a cooperării pentru securitate în cadrul alianței și al regiunii arctice.

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

Trump amenință cu trupe în Minnesota (sursa: Facebook/Minnesota National Guard)
Internațional

Pentagonul pregătește o posibilă desfășurare de trupe în Minnesota, pe fondul protestelor împotriva deportărilor

Departamentul de Război al Statelor Unite a ordonat unor militari aflați în serviciu activ în Alaska să se pregătească pentru o eventuală desfășurare în statul Minnesota, unde au loc proteste ample împotriva politicilor federale de deportare. 1.500 de soldați, puși în stare de alertă Potrivit informațiilor transmise de autoritățile americane, unități ale armatei au primit ordin să intre în stare de pregătire pentru o posibilă mobilizare a aproximativ 1.500 de soldați, în cazul în care violențele se intensifică. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deocamdată, nu a fost luată o decizie finală privind trimiterea efectivă a trupelor în Minnesota. Pentagonul: armata este pregătită să execute ordinele președintelui Reprezentanții Pentagonului au subliniat că armata este pregătită să răspundă oricăror ordine venite din partea comandantului suprem. Purtătorul de cuvânt al instituției, Sean Parnell, a declarat că „Departamentul de Război este întotdeauna gata să execute ordinele comandantului suprem”, folosind denumirea preferată de actuala administrație de la Washington. Trump amenință cu invocarea Legii Insurecției Președintele Donald Trump a avertizat joi că ar putea invoca Legea Insurecției pentru a permite intervenția trupelor federale, dacă autoritățile statului Minnesota nu vor reuși să oprească protestatarii care atacă agenții Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal (ICE). Legea Insurecției oferă președintelui prerogative extinse pentru utilizarea armatei pe teritoriul SUA în cazul tulburărilor interne. Proteste declanșate după un incident mortal în Minneapolis Confruntările dintre localnici și agenții federali au izbucnit în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce, pe 7 ianuarie, un agent al ICE a împușcat mortal o femeie de 37 de ani, Renee Good, aflată la volanul automobilului său. Incidentul a declanșat un val de indignare publică și proteste de amploare. Autoritățile locale avertizează asupra riscului de escaladare Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat duminică că o eventuală desfășurare militară ar putea agrava tensiunile existente. Potrivit acestuia, în zonă se află deja aproximativ 3.000 de agenți ai ICE și ai poliției de frontieră, iar majoritatea protestelor au fost până acum non-violente. Șefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a afirmat duminică, într-o intervenție televizată, că autoritățile locale ar trebui să stabilească o „zonă pentru proteste pașnice”, pentru a preveni escaladarea violențelor și confruntările directe cu agenții federali.

„Mii de morți” în Iran, recunoaște Ayatollahul Khamenei (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei recunoaște pentru prima dată „mii de morți” în Iran, după reprimarea protestelor

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut pentru prima dată existența a „mii de oameni uciși” în contextul protestelor antiguvernamentale care au zguduit țara în ultimele săptămâni. O declarație fără precedent a liderului suprem Până în acest moment, autoritățile de la Teheran au evitat să ofere orice bilanț oficial al victimelor represiunii. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Declarația lui Ali Khamenei marchează o schimbare semnificativă de discurs, fiind prima recunoaștere publică, la cel mai înalt nivel al puterii, a dimensiunii pierderilor de vieți omenești. Totuși, liderul suprem a pus responsabilitatea pentru violențe pe seama „răsculaților”, susținând că aceștia ar fi fost manipulați din exterior, în special de Statele Unite și Israel. Proteste reprimate violent în marile orașe ale Iranului Manifestațiile au început pe 28 decembrie și au fost relansate cu intensitate sporită în 8 ianuarie, extinzându-se rapid în Teheran și în numeroase alte orașe. Forțele de ordine au intervenit în forță pentru a dispersa protestele, iar represiunea a fost descrisă de martori și organizații pentru drepturile omului ca fiind extrem de dură. Informațiile despre victime, transmise în afara țării în pofida blocadei digitale În contextul restricțiilor severe impuse asupra accesului la internet, informațiile despre violențele împotriva protestatarilor și despre arestările masive au continuat să ajungă în afara Iranului prin canale alternative, inclusiv prin conexiuni la rețeaua de sateliți Starlink. Accesul la internet, parțial restabilit sub control strict Organizația Netblocks a anunțat că autoritățile iraniene au permis duminică o redeschidere parțială a accesului la internet. Datele de trafic indică revenirea selectivă a unor servicii online, precum Google, sugerând o restabilire a conectivității într-o formă puternic filtrată. Autoritățile susțin că situația este sub control Teheranul afirmă că a recâștigat controlul asupra situației interne. Potrivit televiziunii de stat, școlile și universitățile au fost redeschise după o săptămână de suspendare a cursurilor, în încercarea de a transmite un mesaj de revenire la normalitate.

Trump, declarații șocante și afirmații absurde (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, la un an de mandat: cele mai controversate și improbabile declarații ale președintelui SUA

La doar un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit deja să adune un adevărat florilegiu de declarații șocante. De la afirmații absurde și atacuri la persoană, până la momente care frizează suprarealismul, primul an al noului său mandat a fost marcat de controverse constante. Trump, declarații șocante și afirmații absurde Pe 20 ianuarie, președintele american va marca oficial un an de mandat, perioadă în care a fost aproape zilnic în atenția presei internaționale pentru derapaje verbale, postări agresive și conferințe de presă greu de anticipat. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iată o selecție, în ordine cronologică, a celor mai improbabile zece declarații făcute de Donald Trump în ultimele 12 luni. „Trump Gaza number one”: viziunea AI a unei crize umanitare Pe 26 februarie 2025, în plină catastrofă umanitară în Gaza, Donald Trump a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care prezenta enclava palestiniană drept „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Clipul, însoțit de o melodie cu versuri precum „fără lanțuri, fără frică”, afișa hoteluri de lux, iahturi, mașini scumpe și scene absurde cu dansatoare cu barbă, în timp ce Trump și Benjamin Netanyahu apar în costume de baie, savurând cocktailuri. Trump îl umilește pe Zelenski și atacă administrația Biden Pe 28 februarie, în Biroul Oval, Donald Trump l-a mustrat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i „recunoștință” pentru ajutorul american. În același discurs, Trump a afirmat că Statele Unite ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari prin intermediul unui „președinte stupid”, referindu-se la Joe Biden. Declarația vine în contextul în care Trump mai distribuise anterior teorii conspiraționiste potrivit cărora Biden ar fi fost executat și înlocuit cu un „clone robot”. „Un vas distrus salvează 25.000 de vieți”: matematica lui Trump La 15 octombrie 2025, Donald Trump a justificat atacurile americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Pacific printr-o formulă proprie: fiecare navă distrusă ar salva 25.000 de vieți americane. Președintele nu a făcut nicio referire la posibilele victime de la bord, susținând că piloții navelor sunt „vinovați că au încercat să omoare oameni”. Atac misogin la adresa unei jurnaliste, la bordul Air Force One Pe 14 noiembrie 2025, Trump a stârnit un scandal major după ce a jignit o jurnalistă care insista cu întrebări despre dosarele Epstein. „Taci, porcico”, i-a spus președintele, într-o scenă filmată și viralizată rapid pe rețelele sociale. Casa Albă a încercat ulterior să minimizeze incidentul, susținând că Trump era „frustrat” de dezinformarea mediatică. Mesajul de Crăciun adresat „putreziciunilor de stânga” Pe 25 decembrie 2025, Donald Trump a publicat un mesaj de sărbători în stilul său caracteristic. După ce le-a urat Crăciun fericit americanilor, a transmis un mesaj special „putreziciunilor de stânga radicală” care, potrivit lui, încearcă să distrugă țara. În același mesaj, Trump a susținut că SUA nu mai au inflație, că criminalitatea este în scădere și că America este „respectată ca niciodată”. Maduro, acuzat că îi copiază dansul După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump l-a acuzat că i-ar fi imitat dansul, considerând gestul o provocare la adresa Statelor Unite. Potrivit unor surse citate de presa americană, această „imitare” ar fi contribuit chiar la decizia administrației Trump de a-l elimina politic pe liderul venezuelean. Trump îi cere fotografului să-l facă „mai slab” Pe 6 ianuarie 2026, în timpul unui eveniment oficial, Donald Trump a întrerupt discursul pentru a-i cere fotografului Doug Mills să-l surprindă dintr-un unghi care să-l facă să pară mai slab. Momentul a devenit rapid viral, declanșând o avalanșă de ironii și meme-uri. Trump pretinde că l-a forțat pe Macron să tripleze prețul medicamentelor În aceeași zi, președintele american a afirmat că l-ar fi constrâns pe Emmanuel Macron să crească prețul medicamentelor în Franța cu 200%, sub amenințarea unor tarife vamale. Potrivit lui Trump, liderul francez ar fi acceptat, cu rugămintea ca informația să nu ajungă la populație. Palatul Élysée a dezmințit ferm această versiune. „Nu am nevoie de drept internațional” Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie New York Times, Trump a declarat că singura limită a acțiunilor sale externe este propria sa morală. Dreptul internațional, a sugerat el, este opțional și aplicabil doar atunci când îi convine. Groenlanda, redusă la „două sănii trase de câini” Pe 11 ianuarie 2026, Donald Trump a revenit asupra obsesiei sale pentru Groenlanda, afirmând că teritoriul ar trebui să accepte un acord cu SUA pentru a evita influența Rusiei și Chinei. Capacitatea defensivă a Groenlandei? „Două sănii trase de câini”, potrivit președintelui american.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră