vineri 31 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

VIDEO Vera Lytovchenko, din Harkiv, le cântă oamenilor la vioară în timp ce rușii bombardează orașul: Le cânt să uite de război. Ca prietenii mei să știe că sunt în viață

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

VIDEO Vera Lytovchenko, din Harkiv, le cântă oamenilor la vioară în timp ce rușii bombardează orașul: Le cânt să uite de război. Ca prietenii mei să știe că sunt în viață
FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși
Internațional

FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși

109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii ucraineni omorâți de soldații ruși de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Imaginea a fost publicată pe contul de Twitter al publicației The Kyiv Independent. 109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria copiilor ucraineni omorâți de ruși Vineri, în centrul orașul Lvov (Liov) au fost așezate 109 cărucioare de copii, în memoria copiilor uciși de ruși în războiul pornit împotriva Ucrainei, din 24 februarie. ⚡️Strollers have been put in central Lviv on March 18, representing the number of children killed in Russia's war against Ukraine.According to Prosecutor General’s Office, Russian forces have killed 109 children and injured more than 130 since Feb. 24. ? Asami Terajima pic.twitter.com/OGtrIsElHi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev – 55, Harkiv – 34, Donețk – 26, Cernihiv – 29, Nikolaev – 20, Jitomir – 15, Sumî – 14, Herson – 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente
Internațional

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: cel puțin 109 copii au fost omorâți de soldații ruși, de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, a anunțat Biroul Procurorului General, pe Telegram. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe ⚡️One killed, 4 injured as fire breaks out after shelling of a residential building in Kyiv.The fire has been extinguished, according to the State Emergency Service. The 5-story building in Podil district was hit on the morning of March 18.Photo: State Emergency Service. pic.twitter.com/gR9nITPaQf— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși la 109. Peste 130, răniți „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev - 55, Harkiv - 34, Donețk - 26, Cernihiv - 29, Nikolaev - 20, Jitomir - 15, Sumî - 14, Herson - 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Cel puțin 439 de instituții educaționale au fost bombardate, iar 63 au fost complet distruse. Cele mai multe instituții distruse sunt în regiunea: Donețk - 126, Harkiv - 77, Nikolaev - 39, Sumî - 31, Kyiv - 41, Herson - 21, orașul Kiev - 35. Datele nu sunt complete, întrucât rușii continuă bombardamentele, menționează Ukrinform. Atenție, imagini șocante! View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official)

Zelenski insistă că forțele ucrainene dețin controlul punctelor-cheie ale țării
Internațional

Zelenski insistă că forțele ucrainene dețin controlul punctelor-cheie ale țării

Rușii nu au ocupat puncte-cheie ucrainene. Ucraina încă deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării pe care forţele ruse încearcă să le cucerească, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva săptămâni de atac susţinut din partea Rusiei, informează vineri dpa. Rușii nu au ocupat puncte-cheie ucrainene Forţele ucrainene au răspuns fiecărui atac din partea unităţilor ruse, a spus Zelenski, într-un mesaj video publicat pe Telegram vineri la primele ore ale dimineţii. Zelenski a dat asigurări că oraşe precum Mariupol în sud, Harkov în est şi Cernigău în nord, asediate de trupele ruse, nu vor fi abandonate la greu. De la armată până la Biserică, toată lumea face tot ce poate pentru poporul ucrainean, a spus preşedintele Zelenski, promiţând: "Vom fi liberi". De asemenea, el i-a mulţumit preşedintelui american Joe Biden pentru ajutorul său "nou şi eficient". Zelenski le-a promis oamenilor de afaceri înlesniri precum mai puţină birocraţie şi împrumuturi fără dobândă pe durata conflictului. Teatrul din Mariupol, date incerte Între timp, au apărut indicii că teatrul bombardat în oraşul ucrainean asediat Mariupol ar fi adăpostit chiar mai mulţi oameni decât se credea iniţial. Parlamentarul ucrainean Serhii Taruta a scris pe Facebook vineri dimineaţa că cel puţin 1.300 de persoane se adăposteau în clădirea care a fost bombardată miercuri. Taruta a spus că această afirmaţie se bazează pe informaţii privind oamenii care s-au aflat înăuntru şi au părăsit de atunci Mariupol. Până acum, autorităţile oraşului susţineau că circa 1.000 de persoane au căutat adăpost în clădirea teatrului. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe Potrivit parlamentarei ucrainene Olga Stefanişina, în jur de 130 de civili au fost scoşi de sub dărâmăturile teatrului, joi. Numărul total al persoanelor ucise sau rănite rămâne necunoscut, a scris ea vineri. Potrivit surselor ucrainene, clădirea a fost în mare parte distrusă de un bombardament ţintit al forţelor ruse, miercuri. La rândul său, Rusia acuză regimentul naţionalist ucrainean Azov pentru această explozie de proporţii.

Putin a trimis iar rachete în vestul Ucrainei, în apropierea Poloniei. Un hangar al aeroportului din Lvov a fost distrus
Internațional

Putin a trimis iar rachete în vestul Ucrainei, în apropierea Poloniei. Un hangar al aeroportului din Lvov a fost distrus

Putin, rachete la granița cu Polonia. Rachete ruse au lovit o zonă din apropierea aeroportului oraşului Lvov, situat în vestul Ucrainei, a anunţat vineri primarul Andrii Sadovi, care a precizat că aeroportul în sine nu a fost atacat, transmit Reuters şi AFP. Putin, rachete la granița cu Polonia Sadovi a precizat că mai multe rachete au lovit un hangar pentru reparaţia avioanelor, distrugând clădirea. Nu au fost semnalate victime umane. Anterior, postul de televiziune Ukraina 24 relatase că cel puţin trei explozii s-au auzit în oraşul Lvov. Vineri dimineaţă, un jurnalist AFP a observat nori de fum în zona aeroportului din Lvov. Până în prezent, oraşul Lvov, aflat nu departe de frontiera cu Polonia, fusese ocolit de lupte. Totuşi, armata rusă a bombardat duminică o bază militară ucraineană din această regiune. Citește și: La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

Misterul zborului lui Lavrov spre China, care ar fi fost anulat după 2.800 de km. MAE rus neagă incidentul
Internațional

Misterul zborului lui Lavrov spre China, care ar fi fost anulat după 2.800 de km. MAE rus neagă incidentul

Lavrov, întors din drumul spe Beijing. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a infirmat joi informaţiile apărute anterior în publicaţia germană Bild conform cărora avionul care îl ducea pe şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov într-o vizită la Beijing s-a întors din drum noaptea trecută, relatează agenţia rusă oficială de presă TASS. Lavrov, întors din drumul spe Beijing "Serghei Lavrov a lucrat aseară (miercuri - n.r.) până târziu la Smolenka (diminutivul Pieţei Smolenskaia, unde se află sediul MAE rus - n.r.), iar (joi - n.r.) dimineaţă a început pregătirile pentru negocierile cu colegii din Orientul Mijlociu veniţi la Moscova", a scris Zaharova pe contul său Telegram. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Potrivit Bild, Lavrov ar fi plecat în noaptea de miercuri spre joi spre Beijing, dar preşedintele rus Vladimir Putin i-ar fi cerut să se întoarcă. Astfel, avionul care îl transporta pe Lavrov, care parcursese deja 2.800 de km din cei 6.000 până la Beijing, s-a întors din drum când se afla deasupra Novosibirsk (Siberia) şi a aterizat la Vnukovo, aeroport din Moscova. SUA avertizează China "Lumea se întreabă acum", scrie Bild, "dacă Beijingul nu l-a primit pe ministrul de externe rus sau Putin l-a rechemat pentru că arde casa la Moscova", citează ironic Zaharova comentariul din Bild, conform TASS. Cu câteva zile în urmă, Moscova a cerut ajutor Beijingului, atât financiar, cât şi militar. La 14 martie, consilierul preşedintelui american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, s-a întâlnit la Roma cu diplomatul chinez Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din China. Cu acest prilej, Sullivan l-a avertizat pe Jiechi asupra eventualelor consecinţe pentru Beijing în cazul acordării unei asistenţe militare Rusiei, potrivit EFE.

Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți
Internațional

Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți

Jurnalista anti-război din Rusia, Maria Ovsyannikova, a făcut un apel către ruși să nu mai creadă propaganda Kremlinului, într-un interviu pentru BBC. Citește și: Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Jurnalista anti-război din Rusia: Nu mai ascultați canelele Kremlinului Marina Ovsyannikova, interogată timp de 14 ore după ce a afișat o pancartă în timpul știrilor la televiziunea națională rusă, a declarat, la BBC, că speră ca protestul ei să îi încurajeze pe oameni să pună la îndoială informațiile transmise în presa națională. „Către ruși, am vrut să vă arăt că propaganda de la Kremlin vă transformă în zombi, nu o mai credeți. Nu mai ascultați canalele Kremlinului”, a declarat jurnalista pentru BBC. „Învățați să căutați informația, analizați-o. Surse occidentale, surse ucrainene, cred că este dificil în condițiile unui război informațional să găsiți informație alternativă, dar trebuie să o căutați”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista a mai declarat pentru BBC că cei care au interogat-o n-au crezut că a fost ideea ei. Protesting journalist Marina Ovsyannikova says Russians are zombified by propaganda https://t.co/AxHzX8PCtn— BBC News (World) (@BBCWorld) March 17, 2022 Ovsyannikova, editor la televiziunea națională, a fost reținută timp de 14 ore și interogată, după protestul de luni. Ea a spus că au fost construite „teorii ale conspirației” despre ea, care susțin că totul „a fost pus la cale de FSB” (serviciul secret rus). Jurnalista a fost amendată cu 280 de dolari. "I want to thank everyone for their support"Marina Ovsyannikova after leaving the courtroom.The court decided to fine Marina 30,000 rubles ($280) pic.twitter.com/CAEKB0HCXO— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe
Internațional

130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol au început să fie salvați din ruine, transmite The Kyiv Independent. Până în prezent, au fost scoși la suprafață 130 de oameni. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Why Russians need Mariupol so much#Mariupol is the most important #Ukrainian port on the Sea of #Azov. In addition, by capturing the city, #Russia will receive a land corridor to the annexed #Crimea, which it has been dreaming of for a long time.1/3 pic.twitter.com/G2h2RBCjEb— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022 Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol, scoși la suprafață: 130 de oameni, salvați până în prezent 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele Teatrului Dramatic din Mariupol, puternic bombardat miercuri, scrie The Kyiv Independent. Două surse au declarat pentru publicația citată că adăpostul din teatru ar fi intact. Între 1.000 și 1.200 de persoane se adăposteau în interiorul teatrului de atacurile rușilor. ⚡️130 survivors saved so far from ruins of Mariupol Drama Theater, which Russians hit with massive bomb on March 16.The theater was known to house hundreds of women and children. Its bomb shelter reportedly survived the attack. The rescue efforts continue.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

Peste 300 de declarații de martori în ancheta cu privire la crimele de război rusești din Ucraina. Curtea Penală Internaţională coordonează procesul
Internațional

Peste 300 de declarații de martori în ancheta cu privire la crimele de război rusești din Ucraina. Curtea Penală Internaţională coordonează procesul

Crime de război, declarații de martori. Procurorii polonezi au colectat peste 300 de declaraţii ale martorilor în cadrul unei anchete cu privire la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a anunţat ministrul justiţiei polonez Zbigniew Ziobro, citat joi de thenews.pl. Crime de război, declarații de martori "Au fost deja strânse peste 300 de mărturii şi declaraţii care descriu crime şi fărădelegi specifice care au avut loc în legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei", a spus miercuri Zbigniew Ziobro. Ziobro, care este şi procuror-general al Poloniei, a făcut afirmaţiile respective într-o conferinţă de presă comună cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, la Medyka, punct de trecere a frontierei dintre Polonia şi Ucraina. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Anterior, Khan a vizitat Ucraina şi a avut o întâlnire prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au subliniat că este nevoie de garanţii că dreptul umanitar internaţional este respectat, iar populaţia civilă este protejată. La începutul lunii martie, Karim Khan a anunţat că, în urma solicitării din partea a 39 de state membre ale CPI, va deschide o anchetă cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina. Şeful diplomaţiei polonez Zbigniew Rau declarase în cadrul ONU că autorităţile din Rusia desconsideră drepturile omului în timpul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei şi populaţiei acesteia.

Kremlinul, amenințare fățișă: Țările care trimit armament Ucrainei își creează "probleme directe" (MAE rus)
Internațional

Kremlinul, amenințare fățișă: Țările care trimit armament Ucrainei își creează "probleme directe" (MAE rus)

Țările care trimit armament, probleme directe. Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure "probleme directe", informează EFE. Țările care trimit armament, probleme directe "Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme... Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi Aceasta a comentat în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică. Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată "nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri" cu Occidentul, fiindcă "pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar". Rusia se victimizează Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20. "Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ", a spus Zaharova. Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene. "Ei (Consiliul Europei - n.r.) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere... nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor", a susţinut ea. Putin a declanșat invazia Ucrainei pentru "denazificare" Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului - n.r.). EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit "o operaţiune militară specială" în Ucraina cu scopul de a "demilitariza şi denazifica" ţara vecină. Invazia a fost condamnată de comunitatea internaţională şi a provocat până acum exodul a peste trei milioane de refugiaţi.

Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi
Internațional

Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii. Țara are forţa necesară de a-i pune la punct pe duşmanii conduşi de SUA iar Moscova va dejuca "complotul rusofob al Occidentului menit să distrugă Federaţia Rusă". Declarația a fost făcută joi de Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters. Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Federaţiei Ruse din 2008 până în 2012 şi care în prezent este vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a spus că SUA au alimentat o rusofobie "dezgustătoare", în încercarea de a îngenunchea Rusia şi apoi de a o distruge. Citește și: Rusia se scufundă în bezna dictaturii: Medvedev vorbește de reintroducerea pedepsei cu moartea. Presa, cenzurată masiv "Aceasta nu va reuşi: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi", a spus Medvedev. Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea sa militară din Ucraina este un "succes" şi că Moscova nu va lăsa această ţară să devină un "cap de pod" pentru "acţiuni agresive" împotriva Rusiei.

Netflix difuzează serialul care l-a făcut celebru pe președintele Zelenski
Internațional

Netflix difuzează serialul care l-a făcut celebru pe președintele Zelenski

Netflix difuzează serialul lui Zelenski. „Servitorul poporului”, serialul satiră în care Volodimir Zelenski denunță corupția politică, va fi difuzat de Netflix în Statele Unite ale Americii. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Netflix difuzează serialul lui Zelenski: „Ați cerut-o, se întoarce!” „Ați cerut-o, se întoarce! „Servitorul poporului” este din nou disponibil pe Netflix în Statele Unite”, a anunțat platforma de streaming pe Twitter. You asked and it’s back!Servant of the People is once again available on Netflix in The US. The 2015 satirical comedy series stars Volodymyr Zelenskyy playing a teacher who unexpectedly becomes President after a video of him complaining about corruption suddenly goes viral. pic.twitter.com/Pp9f48jutF— Netflix (@netflix) March 16, 2022 Serialul satiră, lansat în 2015, prezintă alegerea neașteptată a unui profesor de istorie în fruntea Ucrainei. Serialul denunță corupția politică. Zelenski a fost ovaționat, miercuri, în Congresul american, după un discurs în care a cerut din nou ajutorul în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cuvântul "COPII" (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat
Internațional

Cuvântul "COPII" (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat

Rușii știau: bombardează copii în teatru la Mariupol. Noi imagini din satelit de la Maxar Technologies arată că luni, cuvântul "copii" (дeти) a fost scris în fața și în spatele teatrului din Mariupol care a fost bombardat miercuri, potrivit CNN. Rușii știau: bombardează copii în teatru la Mariupol Consiliul Local a declarat miercuri că forțele ruse au "distrus intenționat și cinic" Teatrul Dramatic din inima Mariupolului. Avionul a aruncat o bombă asupra unei clădiri în care se ascundeau sute de locuitori pașnici ai Mariupolului. Clădirea Teatrului Dramatic din Mariupol, unde erau adăpostiți între 1.000 și 1.200 de oameni, a fost bombardată de trupele ruse, a declarat pentru BBC viceprimarul orașului, Serhiy Orlov. Citește și: Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie: tiruri asupra unui convoi civil şi asupra unui teatru la Mariupol; dezastru umanitar la Herson Nu există informații privind victimele, autoritățile localel spunând că totul este blocat de moloz și nu se poate ajunge la acestea, mai ales că atacurile aeriene ar continua. Într-o declarație citată de agenția de presă RIA, loială Kremlinului, Ministerul rus al Apărării a negat că ar fi desfășurat un arac aerian asupra Teatrului Dramatic din Mariupol, scrie Reuters. The words "children" were written in Russian outside the Mariupol Drama Theater before it was bombed today by Russian forces. Local authorities and media said the building had been used as a shelter for hundreds of Ukrainian civilians. ?: @Maxar pic.twitter.com/1blPSY9UaE— Christopher Miller (@ChristopherJM) March 16, 2022

13 judecători ai Curții Internaționale de Justiție de la Haga, organ judiciar al ONU, îi cer Rusiei să suspende invazia Ucrainei. S-au opus doar doi judecători: cel rus și cel chinez
Internațional

13 judecători ai Curții Internaționale de Justiție de la Haga, organ judiciar al ONU, îi cer Rusiei să suspende invazia Ucrainei. S-au opus doar doi judecători: cel rus și cel chinez

Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, arată un comunicat al Curții. Potrivit documentului, 13 din cei 15 judecători au fost în favoarea deciziei. S-au opus numai rusul Kirill Gevorgian, vicepreședinte al Curții, și Xue Hanqin, judecător chinez. Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară. "Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina" şi este "profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional", a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri. Zelenski salută decizia CIJ Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ. "Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia", a scris Zelenski. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Rusia a refuzat să se prezinte la audieri Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare. În aproape trei săptămâni de conflict, peste trei milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina. Kievul mai reclamă că Rusia şi-a justificat ilegal invazia invocând pe nedrept un genocid împotriva rusofonilor din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Rusia a refuzat să compară la audierile ţinute de CIJ la 7 şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la cererea Ucrainei. Rusia afirmă că aceasta iese din câmpul de aplicare a Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, pe care Kievul şi-a fundamentat dosarul. "Guvernul Federaţiei Ruse cere respectuos Curţii să se abţină de la a indica măsuri conservatoare şi să retragă cazul de pe rolul său", a transmis Moscova. Deciziile CIJ: obligatorii, dar imposibil de impus Cererea sa a fost respinsă miercuri de CIJ, care a stabilit că deţine competenţă în acest caz, în numele Convenţiei din 1948. Rusia a mai susţinut că nu a compărut în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de "legitimă apărare". Hotărârile CIJ sunt constrângătoare şi fără apel, însă Curtea nu are la dispoziţie niciun mijloc de a le face respectate. CIJ îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

VIDEO Biden, în premieră: "Putin este un criminal de război". Kremlin: "Retorică de neacceptat și de neiertat"
Internațional

VIDEO Biden, în premieră: "Putin este un criminal de război". Kremlin: "Retorică de neacceptat și de neiertat"

Biden: Putin e criminal de război. Președintele american Joe Biden l-a calificat pentru prima oară, miercuri, pe președintele rus Vladimir Putin, care a lansat invadarea Ucrainei, drept un "criminal de război", relatează Reuters și AFP. Biden: Putin e criminal de război "E un criminal de război", i-a răspuns Biden unei jurnaliste care îi adresase o întrebare, în timp ce pleca de la un eveniment desfășurat la Casa Albă. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a reacționat miercuri seară la afirmația liderului american. Peskov a spus că această caracterizare a președintelui rus drept criminal de război este o "retorică de neacceptat și de neiertat", relatează agenția rusă de presă Tass. BREAKING: Pres. Biden calls Russian Pres. Vladimir Putin a " war criminal." https://t.co/ORuOYE3lBs pic.twitter.com/9XHbwoCZrq— ABC News (@ABC) March 16, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră