sâmbătă 25 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Suspectul care a tras focuri de armă la metroul din New York a fost arestat

Atacatorul de la metroul din New York a fost capturat. Bărbatul suspectat că a declanșat bombe fumigene și a tras focuri de armă în interiorul unui vagon de metrou din New York, provocând rănirea a 23 de persoane, a fost arestat miercuri sub acuzația federală de atac violent asupra unui sistem de transport în comun, punând capăt unei vânători de oameni care a durat 24 de ore din 24. Frank Robert James, în vârstă de 62 de ani, a fost reținut în partea de jos a Manhattanului, la aproximativ 12 kilometri de locul atacului de marți, după ce autoritățile au stabilit unde se află cu ajutorul unor ponturi primite de la locuitori, unii dintre ei postând observații pe rețelele de socializare, a precizat poliția. Atacatorul de la metroul din New York a fost capturat New York Times și New York Post, fiecare citând surse din cadrul forțelor de ordine, au relatat că James însuși a alertat miercuri poliția cu privire la locul unde se afla în general, printr-un apel pe care l-a făcut la o linie telefonică de ponturi de la un fast-food McDonald's, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Arestarea lui James a avut loc la 30 de ore după un atac care a izbucnit în timpul aglomerației de dimineață a navetiștilor, în timp ce trenul liniei N cu destinația Manhattan intra într-o stație subterană din comunitatea Sunset Park din Brooklyn, reînnoind temerile privind violențele din sistemul de metrou al orașului. "Concetățenii mei newyorkezi, l-am prins. L-am prins", a declarat primarul Eric Adams la o conferință de presă în care a anunțat arestarea. "Vom proteja locuitorii acestui oraș și îi vom prinde pe cei care cred că pot aduce teroarea în rândul newyorkezilor obișnuiți". James, originar din Bronx, cu adrese recente în Philadelphia și Milwaukee, avea nouă arestări anterioare în New York și trei în New Jersey, potrivit Departamentului de Poliție din New York (NYPD). O plângere penală de 10 pagini depusă miercuri de procurorii federali la Curtea Districtuală din Brooklyn îl acuză pe James de comiterea unui singur cap de acuzare de atac terorist sau alt atac violent împotriva unui sistem de transport în comun. Dacă va fi găsit vinovat, el ar putea fi condamnat la închisoare pe viață, au declarat oficialii. El urma să se prezinte pentru prima dată în fața instanței joi, a precizat Biroul procurorului federal din Brooklyn. James este acuzat că a detonat două bombe fumigene în interiorul unui vagon de metrou cu câteva momente înainte de a deschide focul asupra colegilor pasageri cu un pistol semiautomat. Pistolul, cumpărat în 2011, a fost recuperat ulterior de la fața locului, împreună cu trei încărcătoare cu muniție extinsă, o torță, o secure, o pungă de artificii și un recipient cu benzină, potrivit poliției și documentelor judiciare.

Suspectul care a tras focuri de armă la metroul din New York a fost arestat
SUA ia în calcul să trimită o delegație oficială la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina
Internațional

SUA ia în calcul să trimită o delegație oficială la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

Blinken și Austin Lloyd sunt pe lista scurtă. Autorităţile americane analizează posibilitatea de a trimite la Kiev o delegaţie oficială la nivel înalt în semn de solidaritate cu Ucraina, ţară invadată de forţele ruse în 24 februarie, a anunţat miercuri o sursă apropiată acestui dosar, potrivit Reuters. Blinken și Austin Lloyd sunt pe lista scurtă Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Austin Lloyd sunt candidaţii potenţiali pentru această vizită surpriză la Kiev, fiind improbabilă o vizită a preşedintelui Joe Biden, a adăugat sursa. Deocamdată nu a fost luată o decizie. Discuţiile pe acest subiect au fost relatate prima dată de Politico. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Alţi lideri occidentali, printre care premierul britanic Boris Johnson şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, s-au deplasat recent în Ucraina pentru a exprima solidaritatea cu această ţară, potrivit Agerpres. În acelaşi timp, guverne occidentale trimit ajutoare militare suplimentare pentru a spori capacitatea de apărare a Ucrainei înaintea a ceea ce se anunţă a fi o ofensivă de amploare a armatei ruse în estul şi sudul ţării pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk. La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ''operaţiune militară specială pentru denazificarea'' ţării vecine.

Nava de război rusă care a fost implicată în atacul din Insula Șerpilor, bombardată în Marea Neagră
Internațional

Nava de război rusă care a fost implicată în atacul din Insula Șerpilor, bombardată în Marea Neagră

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus. O navă de război rusă care a fost evacuată miercuri din Marea Neagră a fost una dintre navele implicate în celebrul atac de pe Insula Șerpilor din februarie. Un incendiu ar uriaș ar fi pornit la bord după ce nava a fost lovită de rachetele ucrainene, potrivit unui consilier prezidențial ucrainean. Insula a fost lovită de rachete rusești după ce apărătorii ucraineni au răspuns la amenințarea de invazie rusă cu aceste cuvinte: "Navă de război rusă, du-te dracului". Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus Au apărut rapoarte contradictorii din partea rușilor și ucrainenilor cu privire la incidentul de la bordul navei Moskva de miercuri. Rusia a declarat în mass-media de stat că crucișătorul a fost evacuat după ce un incendiu la bord a distrus mai multe camere cu muniție. Administratorul regional al statului Odesa a susținut că acesta a fost lovit de rachete ucrainene. CNN nu poate verifica în mod independent ce s-a întâmplat. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Cu toate acestea, comentariile lui Oleksi Arestovich, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenksi, sugerează că există o confuzie cu privire la ceea ce s-a întâmplat. "Există un mare incendiu … Marea este furtunoasă, așa că nu se știe dacă va fi posibil să le aducem ajutor. Sunt 510 membri ai echipajului acolo. Nu ne putem da seama ce s-a întâmplat, fie doi marinari fumau în locul nepotrivit, fie au fost încălcate din nou anumite măsuri de siguranță", a declarat Arestovici.Nava se află în prezent în bazinul Mării Negre, a adăugat el. În ceea ce privește incidentul din februarie de pe Insula Șerpilor, Arestovici a confirmat că Moskva a fost implicată. "Da, în mod specific acesta, trăgea asupra apărătorilor. Este nava amiral a marinei (rusești)", a spus el.

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade
Internațional

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade, în fața agresiunii rusești. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Zelenski: Moldova și țările baltice urmează Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski, citat de newsmaker.md Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski. Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Un fost președinte al Lituaniei îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici la crimele din Ucraina
Internațional

Un fost președinte al Lituaniei îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici la crimele din Ucraina

Un fost președinte al Lituaniei, Vytautas Landsbergis, îi consideră pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și pe președintele Frank-Walter Steinmeier complici la crimele din Ucraina, scrie Der Spiegel. Între 1990 și 1992, el a fost șeful statului lituanian, de la momentul declarării independenței la alegerile din noiembrie 1992. Lituania a fost primul stat ex-sovietic care și-a proclamat independența. Lituania își declară independența Foto: Twitter Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici „În fiecare zi, în Ucraina, femei, copii, bătrâni sunt violați, torturați, împușcați sau uciși de bombe, iar cadavrele lor sunt lăsate să putrezească pe străzi. În fiecare zi în care plătiți pentru petrol și gaze rusești, plătiți pentru ca tancurile lui Putin să traverseze pământul ucrainean, plătiți pentru ca el să omoare, să demoleze și să distrugă.”, scrie Landsbergis, în scrisoarea transmisă, azi, la cabinetele lui Scholz și Steinmeier. Potrivit Der Spiegel, Landsbergis îi avertizează pe Steinmeier și Scholz să nu devină complici la aceste crime „prin inacțiune, indiferență, egoism sau frică”. Politicianul lituanian folosește același argument pentru a cere o extindere masivă a ajutorului militar din partea Germaniei: „În fiecare zi în care guvernul dumneavoastră refuză să vândă sau să furnizeze arme, tancuri, artilerie și muniții germane Ucrainei susțineți agresiunea Moscovei”. Fostul șef al statului lituanian le mai cere celor doi să interzică manifestațiile pro-ruse din Germania. Landsbergis a încheiat solicitând Germaniei să impună un embargou pe livrările rusești de gaze și petrol, să vândă arme Ucrainei și să oprească propaganda Kremlinului. Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Atac cibernetic rus ce viza instalațiile energetice din Ucraina, dejucat "pompierii cibernetici" ucraineni
Internațional

Atac cibernetic rus ce viza instalațiile energetice din Ucraina, dejucat "pompierii cibernetici" ucraineni

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Klaus Iohannis: Continuăm eforturile pentru a asigura un răspuns prompt și hotărât al NATO împotriva oricărei amenințări externe
Internațional

Klaus Iohannis: Continuăm eforturile pentru a asigura un răspuns prompt și hotărât al NATO împotriva oricărei amenințări externe

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

Armata rusă bombardează un sat din regiunea Zaporojie folosind muniție cu fosfor, afirmă un oficial ucrainean
Internațional

Armata rusă bombardează un sat din regiunea Zaporojie folosind muniție cu fosfor, afirmă un oficial ucrainean

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie . Militarii ruși au lansat bombe cu fosfor asupra satului Novodanilivka din regiunea Polohi, regiunea Zaporojie, afirmă Ivan Arefiev, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale, potrivit Ukrinform. Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie "Ca urmare a bombardamentelor de artilerie cu muniție cu fosfor în satul Novodanilivka, districtul Polohi, acoperișul unei clădiri rezidențiale de pe strada Khrustalkova a luat foc. Unitățile Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Zaporojie au eliminat consecințele incendiului. Nimeni nu a fost rănit", se arată în comunicat. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Potrivit comunicatului, în direcția Polohi, rușii încearcă să mențină teritoriul ocupat, efectuând recunoașteri aeriene cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot și trăgând asupra armatei ucrainene și a populației locale cu lansatoare multiple de rachete. Administrația militară regională a adăugat că astăzi există o amenințare ridicată de utilizare de către forțele ruse a armelor cu rachete împotriva infrastructurii militare și civile în întreaga regiune Zaporojie, precum și posibilitatea ca ocupanții ruși să încerce să avanseze spre orașul Zaporojie.

Macron respinge folosirea termenului de "genocid" pentru a descrie atrocitățile rusești din Ucraina
Internațional

Macron respinge folosirea termenului de "genocid" pentru a descrie atrocitățile rusești din Ucraina

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte. Președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile rusești din Ucraina drept "genocid" într-un interviu televizat cu postul public de televiziune France 2, relatează CNN. Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte Întrebat dacă el, la fel ca și președintele american Joe Biden, ar folosi termenul de "genocid" pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă, Macron a răspuns: "Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare rușii și ucrainenii sunt înfrățite". Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse "Vreau să continui să încerc, atât cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze", a adăugat el. "Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război care sunt fără precedent pe teritoriul nostru - teritoriul nostru european." Președintele francez, care în prezent candidează pentru realegere, a menționat, de asemenea, cooperarea Franței cu Ucraina pentru a investiga presupusele crime de război. "Rusia a declanșat unilateral un război extrem de brutal, s-a stabilit acum că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să-i găsim pe cei responsabili", a declarat Macron. Biden a declarat marți că atrocitățile descoperite în Ucraina se califică drept genocid, spunând că "devine din ce în ce mai clar că (președintele rus Vladimir) Putin încearcă pur și simplu să șteargă până și ideea de a fi ucrainean".

UE își propune să contracareze Rusia prin "diplomaţie alimentară" în Africa de Nord și Balcani
Internațional

UE își propune să contracareze Rusia prin "diplomaţie alimentară" în Africa de Nord și Balcani

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

Aproape 200 de copii au fost uciși de la începutul invaziei rusești, spun oficialii ucraineni
Internațional

Aproape 200 de copii au fost uciși de la începutul invaziei rusești, spun oficialii ucraineni

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin. Aproximativ 191 de copii au fost uciși și alți 349 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, au declarat miercuri procurorii ucraineni într-un comunicat de presă, potrivit CNN. Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin Parchetul general ucrainean a declarat că mai mulți copii au murit în ultimele zile din cauza bombardamentelor din nord-estul și sudul Ucrainei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Corpurile carbonizate ale unei fete de 16 ani și ale unui băiat de 10 ani au fost găsite în satele Borodianka, la nord-vest de Kiev, și Korolivka, în vestul Ucrainei, se mai arată în comunicat. Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din orașul Harkov din nord-estul țării, potrivit comunicatului. De asemenea, o fată de 15 ani a fost grav rănită când o muniție a lovit o clădire rezidențială în sudul regiunii Herson.

Președinții Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Poloniei vor efectua o vizită la Kiev
Internațional

Președinții Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Poloniei vor efectua o vizită la Kiev

Zelenski va primi în vizită patru președinți ai țărilor NATO. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Letoniei, Eigles Levits, și președintele Estoniei, Alar Karis, vor efectua miercuri o vizită la Kiev, potrivit Ukrinform. Zelenski va primi în vizită patru președinți ai țărilor NATO "Mă îndrept spre Kiev cu un mesaj puternic de sprijin politic și asistență militară. Lituania va continua să susțină lupta Ucrainei pentru suveranitatea și libertatea sa. Împreună spre victorie!", se arată în declarație. Potrivit Ukrinform, liderii se vor întâlni cu președintele Volodimir Zelenski. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Părțile vor discuta despre acordarea de asistență armatei ucrainene și civililor, precum și despre investigarea crimelor de război pentru a-i trage la răspundere pe făptași. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a provocat un răspuns unitar din partea Uniunii Europene, care a impus sancțiuni dure împotriva Rusiei, a oferit Ucrainei un sprijin politic, economic, financiar și militar substanțial și a găzduit milioane de ucraineni care fug din calea războiului.

Statele Unite vor anunța un supliment de 750 de milioane de dolari în arme pentru Ucraina, potrivit unor oficiali
Internațional

Statele Unite vor anunța un supliment de 750 de milioane de dolari în arme pentru Ucraina, potrivit unor oficiali

Ajutor militar din SUA pentru Ucraina. Administrația președintelui american Joe Biden va anunța, miercuri, încă 750 de milioane de dolari în asistență militară pentru Ucraina pentru lupta acesteia împotriva forțelor rusești, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani. Ajutor militar din SUA pentru Ucraina Echipamentul ar urma să fie finanțat cu ajutorul Presidential Drawdown Authority, sau PDA, prin care președintele poate autoriza transferul de articole și servicii din stocurile americane fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situație de urgență. Unul dintre oficiali a declarat că încă se fac determinări finale cu privire la combinația de echipamente. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Un consilier de rang înalt al Congresului a declarat că echipamentele care vor fi anunțate vor include probabil sisteme de artilerie grea terestră pentru Ucraina, inclusiv obuziere. Casa Albă a declarat săptămâna trecută că a oferit peste 1,7 miliarde de dolari în asistență de securitate Ucrainei de la invazia din 24 februarie a Ucrainei, pe care Rusia o numește "operațiune militară specială". "Consilierul din Congres a declarat că unii parlamentari au fost informați în ultimele 24 de ore despre anunțul care urma să fie făcut, care era așteptat în următoarele 24 până la 48 de ore. Livrările de arme au inclus rachete defensive antiaeriene Stinger și antitanc Javelin, precum și muniții și veste antiglonț. Liderii americani și europeni sunt presați de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski să furnizeze arme și echipamente mai grele pentru a angaja Rusia în regiunea estică a Ucrainei, unde se așteaptă ca Rusia să își intensifice eforturile militare.

Aliatul lui Putin, Viktor Medvedciuk, reținut în cadrul unei "operațiuni speciale", afirmă Zelenski
Internațional

Aliatul lui Putin, Viktor Medvedciuk, reținut în cadrul unei "operațiuni speciale", afirmă Zelenski

Omul lui Putin, prizonier în Ucraina. Viktor Medvedciuk, un politician și oligarh ucrainean pro-rus, a fost reținut în cadrul unei "operațiuni speciale", a declarat marți pe Telegram președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Omul lui Putin, prizonier în Ucraina Zelenski a postat o fotografie cu un Medvedciuk încătușat și cu un aspect dezordonat, îmbrăcat în uniformă, cu o legendă: "O operațiune specială a fost efectuată datorită SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). Foarte bine lucrat! Detalii mai târziu". Înainte de invazia Rusiei, Medvedciuk s-a confruntat cu acuzații de trădare în Ucraina și a fost arestat la domiciliu. În săptămânile care au urmat invaziei, nu se știa unde se afla. Unii observatori au speculat că Medvedciuk sau unul dintre aliații săi ar putea fi preferatul Kremlinului pentru a conduce un guvern marionetă în Ucraina, dacă invazia din 24 februarie ar fi reușit să îl răstoarne pe Zelenski, potrivit CNN. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Medvedciuk a fost sancționat de SUA în 2014 "pentru amenințarea păcii, securității, stabilității, suveranității sau integrității teritoriale a Ucrainei și pentru subminarea instituțiilor și proceselor democratice din Ucraina". Cine e Medvedciuk? Omul de afaceri a servit și ca intermediar între Moscova și Kiev după izbucnirea conflictului din Donbas în 2014, folosindu-se de legăturile sale personale cu Putin. Într-un interviu acordat în 2019 cineastului Oliver Stone, Putin a recunoscut că a fost nașul fiicei lui Medvedciuk. "Nu aș spune că suntem foarte apropiați, dar ne cunoaștem bine", a spus Putin. "El a fost șeful de cabinet al fostului președinte ucrainean Leonid Kuchma și în această calitate, la vremea respectivă, mi-a cerut să iau parte la botezul fiicei sale. Conform tradiției ortodoxe ruse, nu poți refuza o astfel de cerere". Medvedciuk a avut notorietate în Ucraina și pentru rolul său de avocat din oficiu al statului sovietic în apărarea poetului disident ucrainean Vasyl Stus, care a murit într-un lagăr de muncă sovietic în 1985. Într-o declarație, șeful SBU, Ivan Bakanov, a declarat: "Poți fi un politician pro-rus și să lucrezi pentru statul agresor de ani de zile. Te poți ascunde de justiție în ultima vreme. Poți chiar să porți o uniformă militară ucraineană pentru camuflare… Dar te va ajuta aceasta să scapi de pedeapsă? Nicidecum! Vă așteaptă cătușele. Și pentru aceiași trădători ai Ucrainei ca și voi!" Bakanov a adăugat: "Trădători pro-ruși și agenți ai serviciilor secrete rusești, nu uitați - crimele voastre nu se prescriu. Și nu există ascunzători unde să nu vă găsim!"

Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză "înscenări" ale crimelor de război ruse
Internațional

Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză "înscenări" ale crimelor de război ruse

Putin se agață de războiul ucrainean. Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată. Putin se agață de războiul ucrainean Liderul de la Kremlin a acuzat Kievul că zădărniceşte negocierile de pace prin solicitarea unor garanţii de securitate care să acopere toată Ucraina - inclusiv Crimeea şi Donbasul -, şi prin ceea ce preşedintele rus susţine a fi înscenări privind crime de război comise de trupele ruse, relatează Reuters şi CNN. "Acum, garanţiile de securitate sunt un lucru, iar chestiunile privind reglementarea relaţiilor asupra Crimeii, Sevastopolului şi Donbasului sunt scoase (de Ucraina) din sfera de aplicare a acestor acorduri. Aşadar, am revenit într-un punct mort", a spus Putin la o conferinţă de presă. Prin urmare, el a promis că Rusia "nu va opri operaţiunile militare" în Ucraina până când acestea nu vor reuşi, susţinând că aceste operaţiuni nu se desfăşoară într-un ritm mai intens pentru a reduce astfel cât mai mult numărul victimelor. Blitzkrieg economic Putin a mai insistat că Rusia nu are de ales şi trebuie să lupte pentru a-i apăra pe rusofonii din estul Ucrainei şi a împiedica transformarea acestei ţări într-o platformă anti-rusească a Occidentului, pe care l-a acuzat că prin sancţiunile impuse după invazie a pornit "un război (economic) fulger" împotriva Rusiei. "Războiul fulger pe care au mizat adversarii noştri nu a funcţionat", a susţinut preşedintele rus despre sancţiunile ce au provocat Rusiei cea mai mare contracţie economică după destrămarea URSS. Citește și: ȘOCANT Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze Într-o reacţie după aceste declaraţii, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile. "Negocierile sunt extrem de dificile şi contextul emoţional în aceste zile este foarte complex", a explicat Podoliak, într-o declaraţie acordată portalului Ukrainska Pravda, preluată de agenţia EFE. Acuzații reciproce de sabotare a negocierilor Negocierile continuă în grupuri de lucru, a adăugat oficialul ucrainean, care a acuzat "tactici tradiţionale ruseşti" de a face presiune asupra procesului de negociere prin "anumite declaraţii publice". Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat săptămâna trecută Ucraina că a prezentat un nou proiect de acord prin care a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce, potrivit Moscovei, ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este "controlat" de Washington şi de aliaţii săi. "În acest document (de la Istanbul) ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte", a exemplificat ministrul rus. În replică, Mihailo Podoliak a declarat că, "dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate". Rusia nu renunță la Crimeea, Donețk, Lugansk La negocierile desfăşurate la Istanbul pe 29 martie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, precum SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia. Dar Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care, în plus, mai trebuie validat şi printr-un referendum, în timp ce Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi a dreptului la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră