sâmbătă 25 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Relațiile ruso-române din ultimii 250 de ani, detaliate de un profesor ieșean

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia. Chiar şi în momentele în care am fost aliaţi, nu am avut încredere în Moscova. Garanţiile de securitate le-am căutat în Vest. Despre războiul din Ucraina, conf.dr. Cristian Ploscaru spune că "toată această nenorocire este încercarea elitei politice ruse de a-şi recupera politica de superputere". Relaţia militară a României cu Rusia Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia de-a lungul istoriei, din momentul în care existau doar Principatele Române, de la 1859 când s-a născut statul român, şi până la momentul instaurării comunismului? Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ziarul de Iaşi" a vorbit cu istoricul ieşean conf.dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pentru a realiza o analiză detaliată a acestei relaţii. Concluziile istoricului sunt acelea că putem împărţi în trei etape relaţia politico-militară a Rusiei cu România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Relațiile ruso-române din ultimii 250  de ani, detaliate de un profesor ieșean
Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia
Internațional

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia

Acuzații grave ale președintelui sârb. Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters. De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori. Acuzații grave ale președintelui sârb "Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă", a spus Vucic fără să ofere dovezi. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru "din principiu", potrivit Agerpres. "Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile", a insistat el. În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale în Ucraina "operaţiune specială".

Doi răniți și infrastructura feroviară distrusă de rachete care au lovit, luni, Dnipro, potrivit guvernatorului militar al regiunii
Internațional

Doi răniți și infrastructura feroviară distrusă de rachete care au lovit, luni, Dnipro, potrivit guvernatorului militar al regiunii

Bombardamente în Dnipro. Două rachete au lovit luni orașul Dnipro din centrul-est al Ucrainei, a declarat guvernatorul militar al regiunii. Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipro, a declarat pe Telegram că districtele Synelnykiv și Pavlograd au fost ambele lovite de ceea ce el a numit "sosiri de dimineață". Bombardamente în Dnipro "Două persoane au fost rănite în districtul Synelnykiv. Racheta a lovit o instalație de infrastructură. Salvatorii au stins focul", a declarat el potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Nu au fost raportate victime în Pavlograd, a precizat Reznichenko, dar infrastructura feroviară a fost distrusă. Dnipro a fost lovit de rachete rusești la începutul războiului, când aeroportul său a fost avariat. O lovitură cu rachete în martie a scos din uz pista și a avariat o clădire a terminalului, potrivit lui Reznichenko, iar o altă lovitură pe 10 aprilie a distrus o mai mare parte a aeroportului. Lesia Vasylenko, un parlamentar ucrainean, a declarat că lovitura din 10 aprilie a distrus "totul în jurul aeroportului".

Forțele rusești vor închide intrările și ieșirile din Mariupol și vor introduce un sistem de permise, spune consilierul primarului
Internațional

Forțele rusești vor închide intrările și ieșirile din Mariupol și vor introduce un sistem de permise, spune consilierul primarului

Civilii care rămân în Mariupol vor fi "filtrați". Un consilier al primarului din Mariupol a declarat că forțele ruse au anunțat că orașul asediat va fi închis pentru intrare și ieșire luni, avertizând că oamenii care vor rămâne în oraș vor fi "filtrați". Petro Andriușcenko, consilierul primarului, a declarat duminică pe Telegram că forțele ruse au început să emită permise pentru circulația în orașul asediat, postând o fotografie care ar fi arătat locuitorii făcând coadă pentru permise. Civilii care rămân în Mariupol vor fi "filtrați" "Sute de cetățeni trebuie să stea la coadă pentru a obține un permis, fără de care va fi imposibil nu numai să se deplaseze între cartierele orașului, ci și să iasă pe străzi începând de săptămâna viitoare", a spus el. Într-o declarație separată, sâmbătă, Andriușcenko a declarat că forțele rusești au anunțat că orașul va fi "închis pentru intrare/ieșire pentru toată lumea începând de luni, dar va exista, de asemenea, o interdicție de a se deplasa prin districte timp de o săptămână". Andriușcenko a adăugat că, potrivit informațiilor primite din interiorul orașului, bărbații din oraș vor fi supuși "filtrării" - relocați pentru a fi verificați de forțele rusești, potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Oficiali ucraineni și americani au afirmat că forțele ruse au efectuat filtrări ale civililor în zonele aflate sub controlul lor, efectuând controale biometrice, confiscându-le telefoanele și, în unele cazuri, deportându-i împotriva voinței lor în Rusia. Consiliul municipal din Mariupol a afirmat că filtrarea a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a acoperi potențiale crime de război comise în oraș. Forțele ucrainene care apără orașul au respins anterior un ultimatum din partea Ministerului rus al Apărării care le cerea soldaților ucraineni din oraș să se predea.

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare
Internațional

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Ucraina și UE sunt tot mai aproape. Zelenski a completat chestionarul pentru aderarea la blocul comunitar
Internațional

Ucraina și UE sunt tot mai aproape. Zelenski a completat chestionarul pentru aderarea la blocul comunitar

Kievul face un nou pas către UE. Kievul a completat un chestionar ce va constitui un punct de plecare pentru ca Uniunea Europeană să decidă cu privire la aderarea Ucrainei, a declarat Ihor Jovkva, adjunctul şefului Oficiului preşedintelui Volodimir Zelenski, transmite Reuters. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat chestionarul preşedintelui Zelenski în timpul vizitei sale la Kiev din 8 aprilie, promiţând un start mai rapid în cazul eforturilor Ucrainei de a deveni un membru al UE în urma invaziei ruse. Kievul face un nou pas către UE "Astăzi pot spune că documentul a fost completat de partea ucraineană", a declarat Jovkva duminică seara pe postul public de televiziune. Comisia Europeană va trebui să emită o recomandare privind conformitatea Ucrainei cu criteriile necesare de aderare, a adăugat el, potrivit Agerpres. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ne aşteptăm ca recomandarea... să fie pozitivă, iar apoi mingea va fi în terenul statelor membre UE". Jovkva a adăugat că Ucraina se aşteaptă să dobândească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în cadrul unei reuniuni programate a Consiliului European. Consiliul European se va întruni în perioada 23-24 iunie, conform programului afişat pe site-ul său. "În continuare, va trebui să începem discuţiile de aderare. Şi odată ce vom purta aceste discuţii, putem vorbi deja despre aderarea deplină a Ucrainei la UE", a declarat Jovkva.

Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, "val de infracțiuni violente"
Internațional

Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, "val de infracțiuni violente"

Kremlinul atacă moralul Europei cu minciuni. Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev a avertizat Europa că îşi poate crea probleme economice prin măsurile luate împotriva Rusiei, transmite duminică dpa. Kremlinul atacă moralul Europei cu minciuni "Insolvenţa Rusiei poate deveni insolvenţa Europei", a spus Medvedev, care în prezent este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate fde la Moscova. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski El a acuzat-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că urmăreşte să provoace falimentul Rusiei, aceasta fiind după părerea lui "intenţia secretă a masochiştilor de la Bruxelles", "Val de infracţiuni violente" Oficialul rus a avertizat Europa şi despre alte consecinţe posibile ale sancţiunilor occidentale împotriva ţării sale, sugerând că acestea ar putea provoca o hiperinflaţie pentru care "nu se va mai putea da vina pe ruşii cei răi". Un alt rezultat ar putea fi o penurie de alimente de bază, a adăugat el. Medvedev a mai susţinut că refugiaţii ucraineni din Europa ar putea dezlănţui "un val de infracţiuni violente".

Marine Le Pen, acuzată de OLAF de deturnare de fonduri pe modelul Dragnea
Internațional

Marine Le Pen, acuzată de OLAF de deturnare de fonduri pe modelul Dragnea

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea. Parchetul din Paris a comunicat duminică agenţiei dpa că a primit un raport din partea OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în care Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă la preşedinţia Franţei, este acuzată de deturnare de fonduri. Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea Procurorii examinează în prezent documentul emis în 11 martie. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care Le Pen se confruntă direct pentru a doua oară cu actualul preşedinte, Emmanuel Macron, va avea loc în 24 aprilie. Site-ul de investigaţii Mediapart a publicat sâmbătă fragmente din raport, în care OLAF precizează că este vorba de fonduri europene în valoare de 137.000 de euro, pe care se presupune că Le Pen le-a deturnat în timpul mandatelor ei de eurodeputată, între 2004 şi 2017. Și tatăl lui Marine Le Pen e acuzat de deturnare Avocatul politicienei, Rodolphe Bosselut, citat de Mediapart, a respins acuzaţiile, iar Le Pen şi-a rezervat dreptul de a-i acţiona în instanţă pe foştii ei asistenţi sau furnizori de servicii care ar putea să fi comis fapte penale fără ştirea ei. Bosselut a criticat momentul în care au apărut dezvăluirile, cu numai o săptămână înaintea scrutinului decisiv. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Potrivit Mediapart, raportul OLAF se referă şi la alţi foşti europarlamentari din Adunarea Naţională (RN, Rassemblement National), formaţiunea politică franceză care o susţine pe Marine Le Pen: tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen, fostul ei partener, Louis Aliot, şi Bruno Gollnisch, fost vicepreşedinte al partidului. În total, OLAF a stabilit că ei au deturnat 486.000 de euro. Acuzații OLAF pe model Dragnea Aliot, acum primar la Perpignan, în sudul Franţei, a respins şi el acuzaţiile în declaraţii făcute duminică postului de radio Franceinfo. Nu este prima oară când se vehiculează acuzaţii de acest gen împotriva reprezentanţilor Adunării Naţionale, reaminteşte dpa. Asistenţi ai europarlamentarilor din acest partid, plătiţi de Parlamentul European, au fost suspectaţi în trecut că nu şi-au desfăşurat de fapt activitatea pentru această instituţie a Uniunii Europene, ci pentru RN.

Zelenski spune că l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să constate existenţa unui "genocid"
Internațional

Zelenski spune că l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să constate existenţa unui "genocid"

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că l-a invitat pe omologul său francez, Emanuel Macron, în Ucraina ca să constate existenţa unui “genocid”. Zelenski l-a invitat pe Macron în Ucraina “Am vorbit cu Emmanuel. Cred că el vrea să facă astfel încât Rusia să se angajeze într-un dialog. I-am spus că vreau ca el să înţeleagă că nu este un război, că este genocid. L-am invitat să vină când va avea ocazia. El va veni şi va vedea şi suntt sigur că va înţelege”, a spus Zelenski într-un interviu pentru CNN, citat de news.ro. Joi, preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron şi-a justificat decizia de a nu folosi cuvântul ”genocid” împotriva lui Vladimir Putin apreciind că o ”escaladare verbală” ”nu va ajuta Ucraina” şi ar putea antrena o intervenţie a Occidentului în război. ”Cuvântul «genocid» are un sens” şi ”trebuie să fie calificat de către jurişti, nu de către politicieni”, a subliniat Macron într-o vizită într-o regiune rurală la Havre, în Seine-Maritime. Steinmeier, refuzat Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, criticat din cauza relaţiilor pe care le-a întreţinut în ultimii ani cu Rusia, a dezvăluit recent că a propus să efectueze o vizită în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că a fost respins de către Kiev. ”Eram pregătit să o fac, însă a trebuit să iau act de faptul că Kievul nu dorea”, a declarat Frank-Walter Steinmeier în cadrul unei vizite la Varşovia. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Preşedintele francez în exerciţiu, Emmanuel Macron, a declarat, la acel moment, că nu vrea să cedeze acestei ”mode” de a se duce la Kiev, în urma mai multor vizite în capitala ucraineană ale unor lideri ai Uniunii Europene (UE).

Ultimii luptători ucraineni din Mariupol ar fi blocați în oțelăria Azovstal. Rușii le cer să se predea ca să fie lăsați în viață
Internațional

Ultimii luptători ucraineni din Mariupol ar fi blocați în oțelăria Azovstal. Rușii le cer să se predea ca să fie lăsați în viață

Ultima redută din Mariupol, Azovstal, asediată. Armata rusă a cerut din nou forţelor ucrainene din oraşul-port Mariupol să se predea, transmite dpa. Ultima redută din Mariupol, Azovstal, asediată Într-o declaraţie, generalul-maior Mihail Mizinţev afirmă că, luând în considerare situaţia catastrofală de la oţelăria Azovstal, luptătorilor ucraineni şi "mercenarilor străini" aflaţi în captivitate li se propune să înceteze ostilităţile şi să depună armele duminică, începând cu ora 6:00 (03:00 GMT). "Toţi cei care depun armele au viaţa garantată", a spus Mizinţev. Potrivit informaţiilor autorităţilor ruse, toţi luptătorii ucraineni rămaşi în Mariupol sunt baricadaţi în acest moment în oţelăria Azovstal. Cum s-ar derula capitularea Într-o prezentare a etapelor modului în care va funcţiona capitularea, Mizinţev a spus că începând cu ora 6 dimineaţa partea rusă va urma să ridice steagurile roşii, iar partea ucraineană să ridice steagurile albe "în jurul perimetrului Azovstal" în semn de respectare a încetării focului. După confirmarea pregătirii de predare pe canalele de comunicare stabilite anterior, între orele 6:00 şi 13:00 tuturor unităţilor ucrainene li se va permite să se retragă din zonă "fără arme sau muniţie". Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Mizinţev a cerut, de asemenea, tuturor forţelor ucrainene să depună armele, avertizându-i să nu "îşi testeze soarta ca în tragedia de la Mariupol, ci să luaţi singura decizie corectă de a înceta ostilităţile şi de a depune armele acum, oriunde "manipulatorii" voştri vă forţează să luptaţi pentru ideile nazismului". Generalul-maior Mihail Mizinţev a promis respectarea "tuturor normelor Convenţiei de la Geneva privind tratamentul prizonierilor de război". Zelenski amenință cu sistarea negocierilor Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase sâmbătă că "eliminarea" ultimilor soldaţi ucraineni rămaşi în oraşul-port asediat Mariupol de către forţele ruse "ar pune capăt oricăror negocieri de pace" cu Moscova, informează France Presse. "Eliminând militarii noştri, oamenii noştri (la Mariupol) vor pune capăt oricăror negocieri" de pace dintre Rusia şi Ucraina, a declarat Zelenski în remarci reproduse de website-ul de ştiri Ukrainska Pravda, avertizând că cele două părţi se vor găsi atunci în "impas". În ceea ce priveşte bilanţul uman, "Mariupol ar putea fi de zece ori mai mare decât Borodianka", un orăşel ucrainean de lângă Kiev, distrus după ce a fost bombardat şi scenă a presupuselor abuzuri în timp ce a fost ocupat de soldaţii ruşi, a acuzat Zelenski. Mariupol, o catastrofă umanitară La 11 aprilie, armata ucraineană a anunţat că se pregăteşte pentru "o bătălie finală" la Mariupol, port situat la Marea Azov, în sud-est. "Va fi moarte pentru unii dintre noi şi captivitate pentru alţii", a scris Brigada 36 de puşcaşi marini, parte a forţelor armate ale Ucrainei, pe Facebook. A doua zi, autorităţile ucrainene au declarat că luptele au ucis între 20.000 şi 22.000 de oameni la Mariupol, un oraş strategic cu o populaţie de 441.000 de locuitori pe timp de pace. Discuţiile dintre beligeranţi sunt blocate de câteva zile. Ele sunt "extrem de dificile", conform declaraţiilor făcute marţi de un consilier al preşedinţiei ucrainene, Mihailo Podoliak. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin i-a acuzat pe negociatorii ucraineni de "lipsă de coerenţă".

VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului "Moskva", scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat
Internațional

VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului "Moskva", scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat

MApN rus: Echipajul crucișătorului "Moskva", salvat. Ministerul Apărării de la Moscova a dat publicităţii sâmbătă o înregistrare video care prezintă o întâlnire între şeful marinei ruse şi supravieţuitori ai crucişătorului Moskva care s-a scufundat în Marea Neagră, transmite AFP. MApN rus: Echipajul crucișătorului "Moskva", salvat În înregistrarea video de 30 de secunde pot fi văzute câteva zeci de bărbaţi în uniforme de marinar aliniaţi în faţa şefului marinei, amiralul Nikolai Yevmenov. "Comandantul şef al marinei, amiralul Nikolai Yevmenov, şi comandantul flotei Mării Negre s-au întâlnit cu echipajul crucişătorului Moskva la Sevastopol", în Crimeea, a informat ministerul rus într-un scurt comunicat de presă. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Amiralul Yevmenov "a informat echipajul crucişătorului că ofiţerii, aspiranţii şi marinarii vor continua să servească în marină", a adăugat el. Acestea sunt primele imagini în care pot fi văzuţi presupuşi membri ai echipajului crucişătorului Moskva, scufundat joi. Incendiu la bord sau rachete ucrainene? Rusia susţine că această navă amiral a flotei ruse la Marea Neagră s-a scufundat în urma unui incendiu cauzat de explozia muniţiei aflate la bord. Ucraina susţine însă că a scufundat-o cu rachete. Difuzarea înregistrării video a fost făcută într-un moment în care mulţi experţi şi internauţi îşi puneau întrebări despre soarta membrilor echipajului Moskva. Autorităţile ruse au asigurat că echipajul crucişătorului a fost evacuat înainte de scufundare şi nu au raportat victime.

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski
Internațional

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

Zelenski spune câți militari ucraineni au murit în timpul războiului din Ucraina
Internațional

Zelenski spune câți militari ucraineni au murit în timpul războiului din Ucraina

Zelenski spune câți militari ucraineni au murit în timpul războiului din Ucraina. De la începutul războiului, Ucraina, ar fi pierdut între 2500 și 3000 de militari ucraineni. Datele au fost anunțate de președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru CNN. Câți militari ucraineni au murit în timpul războiului Totodată, oficialul a adăugat că aproximativ 10.000 de militari ucraineni au fost răniți și că „este greu de spus câți dintre ei vor supraviețui”. Potrivit acestuia, victimele civile sunt mult mai greu de calculat. „Este foarte greu să vorbim despre civili, deoarece sudul țării noastre, unde orașele și satele țării noastre sunt blocate – Herson, Berdyansk, mai la est Mariupol și zona de la est, unde se află Volnovaha – pur și simplu nu știu câți oameni au murit în acea zonă care este blocată”, a spus Zelenski, citat de Unian. Pe de altă parte, conform Ministerului rus al Apărării, 1.351 de soldați ruși au murit luptând în Ucraina, iar 3.825 au fost răniți. Pe de altă parte, doar pe crucișătorul rusesc Moscova s-ar fi aflat 500 de oameni, din care se pare că foarte puțini au fost salvați. Ministerul rus al Apărării a anunţat joi că echipajul - peste 50 de oameni - a fost ”evacuat către alte nave ale Flotei ruse la Marea Neagră care se aflau în apropiere”. Însă ministerul nu a precizat dacă era vorbe despre întregul echipaj şi nu a oferit niciun detaliu. Moscova nu a confirmat nici că nava a fost atacată cu rachete şi a anunţat că pur şi simplu a izbucnit un incendiu la bordul acestei nave lansatoare de rachete, cu o lungime de 186 de metri, care a făcut muniţia să explodeze. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Comisia Europeană se minte singură că statele UE nu vor mai cumpăra petrol de la Rusia și cere un răgaz de câteva luni pentru a implementa această politică
Internațional

Comisia Europeană se minte singură că statele UE nu vor mai cumpăra petrol de la Rusia și cere un răgaz de câteva luni pentru a implementa această politică

Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE. Uniunea Europeană se pregăteşte să pună capăt achiziţiilor de petrol din Rusia pentru a sancţiona războiul dus de aceasta în Ucraina, dar măsura este "complexă" şi punerea ei în aplicare va lua "mai multe luni", au afirmat vineri pentru AFP mai multe surse europene. "Vor fi necesare cel puţin câteva luni" "Adoptarea de măsuri asupra petrolului impune desfacerea contractelor existente, găsirea de alternative şi evitarea ocolirii sancţiunilor. Acesta nu se va face de azi pe mâine. Vor fi necesare cel puţin câteva luni", a explicat un responsabil european implicat în discuţii. Potrivit acestuia, "Comisia reflectează la opţiuni", printre care se află vărsarea plăţilor într-un cont blocat. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina "Restrângerea cererii va creşte preţurile", au insistat mai mulţi miniştri şi funcţionari de rang înalt, întrebaţi de AFP. "Statele Unite sunt foarte sensibile la preţul petrolului", a subliniat unul dintre ei. "În plus, dacă Rusia va vinde altor cumpărători petrolul refuzat de europeni, sancţiunea nu va servi la nimic", a avertizat un altul. India și China stau la cotitură Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut miercuri diversificarea debuşeelor pentru livrarea resurselor energetice ale Rusiei "altor regiuni din lume care au cu adevărat nevoie de ele". Europenii încearcă să evite o ocolire a sancţiunilor lor de către China şi India, făcându-le să înţeleagă că va fi "dificil pentru UE să accepte parteneri care subminează sancţiunile", a precizat un diplomat european. Uniunea Europeană a decis pe 8 aprilie să înceteze achiziţiile de cărbune din Rusia, să-şi închidă porturile pentru navele ruseşti şi să interzică exportul a numeroase produse şi tehnologii către Rusia. Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE "Pentru prima dată, Europa a vizat energia, ceea ce nu era evident. Petrolul şi gazul vor urma", a dat asigurări unul dintre responsabili. Însă trebuie "menţinută unitatea" celor 27, a insistat el. Ungaria, Slovacia şi Bulgaria îşi cumpără petrolul din Rusia şi trebuie "convinse pentru a fi păstrate la bord", a subliniat el. "Nu putem pune capăt dependenţei noastre de azi de azi pe mâine", a avertizat ministrul slovac de externe, Ivan Korcok. Noi sancţiuni au fost evocate cu prilejul reuniunii din 11 aprilie a miniştrilor de externe din statele UE. "Nimic nu este tabu" "Uniunea Europeană cheltuieşte sute de mii de euro pentru a importa petrol din Rusia, ceea ce contribuie în mod cert la finanţarea acestui război. Trebuie să punem capăt, chiar dacă aceasta creează enorme provocări şi probleme", a afirmat ministrul irlandez Simon Coveney. "Nimic nu este tabu", a răspuns şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit căruia "petrolul este cel mai uşor de înlocuit". Două treimi din exporturile de petrol ale Rusiei se îndreaptă spre Uniunea Europeană. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere cumpărate de UE. "Factura importurilor de petrol rus era de patru ori mai mare decât cea de gaze, 80 miliarde de dolari faţă de 20 miliarde", a reamintit Borrell.

FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina
Internațional

FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina. Pensionarul a transportat mașina de spălat cu tramvaiul și a lăsat-o în fața ambasadei ruse la Helsinki. În plus, pensionarul a lăsat și o notă, în care face apel către Putin ca, având în vedere că a primit această mașină de spălat uzată, să nu mai ia altele de la ucraineni, cu ajutorul armatei sale. Mesajul cetățeanului finlandez vine după ce presa a prezentat multiple dovezi ale jafurilor pe scară largă ale soldaților ruși care au invadat Ucraina, de la găini vii la laptopuri și mașini de spălat. Tuokiokuva ajastamme ratikassa: kanssamatkustaja kuljetti vanhaa pyykinpesukonettaan Venäjän suurlähetystölle. #ukrainansota #Helsinki pic.twitter.com/Q89nqbfFPR— Ilkka Hemmilä (@IlkkaHemmila) April 12, 2022 Un pensionar i-a donat lui Putin o mașină de spălat Pensionarul a scris mesajul și-n finlandeză, și-n rusă. Presa finlandeză nu a aflat numele celui care a făcut acest gest, dar o fotografie cu mașina de spălat în tramvai, pe drumul spre ambasadă, apare pe rețelele sociale. Administrația din Helsinki a anunțat că nu va ridica mașina de spălat din fața ambasadei, întrucât întreținerea acelui spațiu revine instituției, respectiv Ambasadei Rusiei în Finlanda. În plus, autoritățile locale consideră că riscul unor accidente este extrem de mic. Un gest asemănător a fost făcut în fața ambasadei ruse la Varșovia, unde au fost aruncate haine și echipamente electrice stricate, în semn de protest față de jaful din Ucraina. Embassy of Russia in Poland. Join in your countries pic.twitter.com/UGFZDOSQKd— Stanislav Aseyev (@AseyevStanislav) April 13, 2022 Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus miercuri premierul finlandez Sanna Marin. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră