miercuri 22 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala

Turcia opresivă, fără șanse la UE. Parlamentul European şi-a exprimat în mod ferm, joi, dezaprobarea faţă de condamnarea la închisoare pe viaţă a activistului şi filantropului turc Osman Kavala şi a apreciat că astfel Turcia "şi-a distrus orice speranţă" de a relansa procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), informează AFP. Turcia opresivă, fără șanse la UE Europarlamentarii deplâng "caracterul injust, ilicit şi arbitrar al detenţiei" de la sfârşitul lui 2017 a lui Kavala, condamnat în 25 aprilie la închisoare pe viaţă, şi cer "eliberarea lui imediată şi necondiţionată". "Decizând să sfideze în mod deschis hotărârile constrângătoare ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul Osman Kavala şi în alte dosare, guvernul turc a distrus în mod deliberat orice speranţă de a relansa procesul său de aderare la Uniunea Europeană sau de a deschide noi capitole şi a închide capitolele deschise", consideră europarlamentarii. Text votat în sesiune plenară Textul fără caracter obligatoriu votat în sesiune plenară la Strasbourg face ecoul condamnării ferme de către şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care sfârşitul lui aprilie şi-a exprimat profundul regret în legătură cu acest verdict. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Acuzat că a încercat să înlăture de la putere guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop în vârstă de 64 de ani, a negat întotdeauna acuzaţiile la adresa lui şi a denunţat un "asasinat judiciar" împotriva persoanei sale, sub influenţa şefului statului turc. La sfârşitul lui martie, Erdogan, care încearcă să joace un rol de mediator între Rusia şi Ucraina, a cerut Uniunii Europene "să deschidă rapid capitolele de negociere pentru aderare (...), fără a ceda la calcule cinice". Consiliul Europei, procedură de sancțiuni împotriva Turciei Negocierile asupra unei eventuale aderări a Turciei la UE, demarate în 2005, s-au împotmolit în ultimii ani, din cauza puternicilor tensiuni dintre Ankara şi Bruxelles asupra mai multor probleme. Aceste tensiuni s-au amplificat după represiunea declanşată de guvernul lui Erdogan în urma tentativei de puci din iulie 2016. Consiliul Europei, a cărui instanţă judiciară este CEDO, a angajat o procedură de sancţiuni împotriva Turciei, un demers rarisim din partea lui.

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala
15 milioane de oameni au fost uciși de COVID în 2020 și 2021
Internațional

15 milioane de oameni au fost uciși de COVID în 2020 și 2021

COVID a omorât 15 milioane mondial. Pandemia de coronavirus a cauzat 14,9 milioane de decese la nivel global în ultimii doi ani, a anunţat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează dpa. COVID a omorât 15 milioane mondial Cifrele includ persoane care au murit din cauza infecţiei cu COVID -19, precum şi pe cele cu boli şi răni şi care au murit din cauza serviciilor de sănătate suprasolicitate şi a restricţiilor. Cifra totală a deceselor cauzate de coronavirus este de peste 6,2 milioane, a indicat OMS referitor la cifrele trimise către organizaţie de statele membre. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul OMS solicită mai multe investiţii în asistenţa medicală globală, astfel încât tratamentul care salvează vieţi să nu fie amânat în timpul unor crize precum pandemiile. Institutul SUA pentru Valori şi Evaluare a Sănătăţii a ajuns la o concluzie similară cu cea a OMS, cu o estimare de 15,4 milioane de decese cauzate de pandemia de coronavirus până la sfârşitul anului 2021. Experţi ai OMS au ţinut cont de faptul că multe decese au fost prevenite datorită restricţiilor impuse de COVID -19. Aceasta include mai puţine accidente rutiere şi de muncă pentru că mulţi oameni au rămas acasă în timpul lockdown-urilor.

Rușii doar mimează că încetează focul la Azovstal, sute de civili nu pot fi evacuați
Internațional

Rușii doar mimează că încetează focul la Azovstal, sute de civili nu pot fi evacuați

Rușii nu încetează focul la Azovstal. "Ruşii nu îşi respectă promisiunea de încetare a focului" la complexul siderurgic Azovstal din Mariupol, ultimul bastion ucrainean în acest oraş port devastat de bombardamente, a afirmat joi un comandant al batalionului Azov care apără oţelăria, informează AFP. Rușii nu încetează focul la Azovstal "Ruşii nu îşi respectă promisiunea de armistiţiu şi nu permit evacuarea de civili", în continuare refugiaţi alături de combatanţi în subteranele acestei imense uzine, a afirmat Sviatoslav Palamar, comandant-adjunct al regimentului Azov într-un mesaj video pe Telegram. Kremlinul a afirmat înainte de aceasta că mai multe coridoare umanitare "funcţionează" la Azovstal şi că armata rusă respectă acolo acordul de încetare a focului pe care l-au anunţat cu o zi înainte pentru joi. "În urmă cu trei zile, duşmanul a pătruns pe teritoriul Azovstal, unde continuă lupte violente şi sângeroase", a adăugat Palamar, confirmând afirmaţiile de miercuri seara ale comandantului regimentului Azov, Denis Prokopenko. Arestovici: Rușii au intrat în uzină Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksi Arestovici, a declarat joi la televiziunea ucraineană că "forţele ruse au intrat ieri (miercuri)" în uzină. "Avem numeroase informaţii, adesea contradictorii" asupra situaţiei actuale, a adăugat el. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul În înregistrarea sa video, Palamar a salutat încă o dată "rezistenţa" şi "eroismul" ultimilor combatanţi aflaţi încă în uzina Azovstal. În faţa unei situaţii considerate "critice", el a cerut ajutorul comunităţii internaţionale şi al preşedintelui Zelenski pentru "a-i evacua pe civilii rămaşi" - circa 200, potrivit primarului oraşului Mariupol, Vadim Boicenko - şi militarii "răniţi, care sunt în agonie în absenţa unor tratamente medicale adecvate".

Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul
Internațional

Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul

Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal. Armata ucraineană a anunţat că luptele continuă la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), unde Rusia "încearcă să-i anihileze" pe ultimii apărători din oţelărie, chiar dacă a anunţat o încetare a focului unilaterală începând de joi dimineaţă, relatează AFP. "Ocupanţii ruşi sunt ocupaţi cu blocarea şi încercarea de a anihila unităţile ucrainene din interiorul Azovstal", indică într-un comunicat joi dimineaţă armata ucraineană. Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal Trupele Moscovei, potrivit acesteia, "şi-au reluat ofensiva cu sprijinul avioanelor pentru a prelua controlul asupra combinatului". Acest comunicat intervine în timp ce Moscova a anunţat miercuri seara că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile consecutiv, începând de joi 05:00 GMT, pentru a permite evacuarea civililor în continuare prezenţi la Azovstal, în jur de 200 de persoane, potrivit primarului Mariupolului, Vadim Boicenko, potrivit Agerpres. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, care conduce apărarea de la combinat, a indicat la rândul său într-o înregistrare video difuzată miercuri seara că forţele ruse au reuşit să intre în oţelărie unde au loc "lupte violente şi sângeroase". "De două zile, inamicul a reuşit să intre în incinta combinatului", a afirmat el în înregistrarea video publicată pe Telegram. "Sunt mândru de soldaţii mei, care depun eforturi supraomeneşti pentru a rezista asaltului inamic. Sunt recunoscător lumii întregi pentru sprijinul colosal acordat garnizoanei din Mariupol. Soldaţii noştri merită aceasta", a adăugat el. Combinatul siderurgic Azovstal, un imens complex străbătut de reţele subterane, este ultima redută a rezistenţei ucrainene în faţa armatei ruse, care asediază acest port strategic de la Marea Azov de la începutul lunii martie. Predarea sau capitularea acesteia va fi o victorie importantă pentru Moscova, notează AFP. Primarul Vadim Boicenko a cerut joi continuarea evacuărilor din oraş, efectuate cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii. "Luptăm împreună pentru a salva fiecare persoană, fiecare locuitor al Mariupolului", a spus el.

Forțele ruse au pierdut aproximativ 24.700 de soldați în Ucraina, 1.092 tancuri și 196 de avioave, transmit autoritățile de la Kiev
Internațional

Forțele ruse au pierdut aproximativ 24.700 de soldați în Ucraina, 1.092 tancuri și 196 de avioave, transmit autoritățile de la Kiev

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina. Apărătorii ucraineni au ucis deja aproximativ 24.700 de soldați ruși de când a început invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina Potrivit comunicatului, inamicul a suferit cele mai mari pierderi în ultima zi în zona Popasna, potrivit Ukrinform Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Între 24 februarie și 5 mai, inamicul a pierdut, de asemenea: 1.092 de tancuri2.651 de vehicule blindate de luptă499 de sisteme de artilerie 169 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple 83 de sisteme de luptă antiaeriană 196 de avioane 155 de elicoptere 1.907 autovehicule și cisterne de combustibil 10 nave 312 de vehicule aeriene fără pilot 38 de unități de unități speciale 89 de rachete de croazieră. Rusia nu a reușit să atingă niciunul dintre obiectivele sale inițiale stabilite înainte de începerea unei invazii masive în Ucraina și "a pierdut deja războiul din Ucraina" în ceea ce privește propria percepție a victorie, spune secretarului de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

O femeie din China a fost găsită în viață după șase zile petrecute sub dărămăturile unei clădiri prabușite
Internațional

O femeie din China a fost găsită în viață după șase zile petrecute sub dărămăturile unei clădiri prabușite

Salvată de sub dărămături. O femeie a fost salvată joi în oraşul chinez Changsha (centrul ţării) după ce a supravieţuit timp de şase zile sub dărâmăturile unei clădiri care s-a prăbușit pe 29 aprilie, potrivit Agerpres. Femeia, captivă sub dărâmături 132 de ore înainte de a fi salvată, este cea de-a zecea supravieţuitoare a dezastrului care s-a soldat până în prezent cu cinci morţi, în timp ce alte zeci de persoane sunt date dispărute. Salvată de sub dărămături Echipa de salvare a detectat semne de viaţă prin metode tradiţionale, lovind obiecte, strigând sau cu ajutorul câinilor dresaţi, utilizând totodată mijloace speciale de intervenţie, precum drone sau detectori de semne vitale, a explicat Liang Buge, expert al echipei de intervenţie. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Cel puţin nouă persoane au fost arestate în legătură cu prăbuşirea imobilului, printre care proprietarul clădirii, acuzat de nerespectarea reglementărilor de construcţie şi de comiterea altor infracţiuni. În imobilul de opt etaje, în care fuseseră efectuate modificări de structură, funcţionau magazine, un restaurant, o cafenea, un hotel de familie şi mai multe apartamente, potrivit agenţiei oficiale de ştiri Xinhua. Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a cerut anchetarea faptelor şi a lansat o campanie naţională de reducere a riscurilor prezentate de clădirile construite în regie proprie. În ultimii ani s-au prăbuşit mai multe imobile în China, precum hotelul din provincia Fujian din martie 2020, în care şi-au pierdut viaţa 29 de persoane, sau o altă clădire din zona turistică Jiangsu, în care au murit 17 persoane, în iulie anul trecut.

Biden va discuta săptămâna aceasta cu liderii G7 despre noi sancțiuni împotriva Rusiei
Internațional

Biden va discuta săptămâna aceasta cu liderii G7 despre noi sancțiuni împotriva Rusiei

Noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat miercuri că va discuta cu alți lideri din Grupul celor șapte economii avansate în această săptămână despre posibile sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei din cauza războiului său continuu și tot mai intens din Ucraina. Noi sancțiuni împotriva Rusiei Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că Statele Unite se află în discuții constante cu partenerii săi cu privire la sancțiuni suplimentare și că ar putea lua "măsuri suplimentare" pentru a exercita presiuni asupra Moscovei. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii La o conferință organizată de Wall Street Journal, Yellen a subliniat că este posibil să se ia măsuri suplimentare "dacă Rusia continuă acest război împotriva Ucrainei". Biden a declarat reporterilor: "Suntem întotdeauna deschiși la sancțiuni suplimentare" atunci când a fost întrebat despre planurile SUA după ce Uniunea Europeană a propus cele mai dure sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, inclusiv un embargo petrolier eșalonat. "Voi vorbi cu membrii G7 în această săptămână despre ceea ce vom face sau nu vom face", a adăugat Biden. Casa Albă a refuzat să precizeze când va vorbi Biden cu liderii celorlalte țări din G7 - Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia, Canada și Italia. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a refuzat să numească orice oligarhi potențiali care ar putea fi adăugați pe lista de sancțiuni americane, dar a declarat că Statele Unite continuă să își analizeze opțiunile. "Aș spune că nimeni nu este la adăpost de sancțiunile noastre", a spus ea.

Forțele ucrainene au respins toate atacurile din regiunile Luhansk și Donețk, transmite Statul Major General al Ucrainei
Internațional

Forțele ucrainene au respins toate atacurile din regiunile Luhansk și Donețk, transmite Statul Major General al Ucrainei

Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse. Forțele armate ucrainene spun că rușii nu au avut "niciun succes" în eforturile de a străpunge liniile de front din regiunile Luhansk și Donețk în ultimele 24 de ore. Statul Major General al Ucrainei a declarat: "Zonele Lyman, Severodonetsk și Popasna. Unitățile inamice încearcă să desfășoare operațiuni ofensive; fără succes". Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse Toate cele trei orașe se află în prima linie a unei ofensive rusești pe mai multe fronturi pentru a cuceri regiunile Donețk și Luhansk. Statul Major General a declarat că un total de 11 atacuri au fost respinse. Unii soldați ruși au refuzat să ia parte la noi ostilități, potrivit Statului Major General. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii "Un număr de militari ai Brigăzii 38 de pușcași motorizați separați din cadrul Armatei 35 All-Military a Districtului Militar de Est, după ce au fost duși în zona de recuperare, au refuzat să continue să participe la ostilitățile din Ucraina din cauza pierderilor semnificative de personal", a declarat acesta. Acțiunile rusești par să fi fost în mare parte tiruri de rachete și artilerie în ultimele 24 de ore. Autoritățile locale din Kramatorsk, un oraș din regiunea Donețk, au declarat că șase persoane au fost rănite și au avut nevoie de tratament spitalicesc în urma unui atac cu rachete în cursul nopții. Cel puțin trei clădiri, o școală și o grădiniță au fost grav avariate. Luptele continuă pe frontul de sud Administrația militară regională din Zaporoije a declarat că "situația militară nu s-a schimbat semnificativ. Luptele au loc în jurul Huliaipole și de-a lungul întregii linii de contact. Rușii au până la 13 grupuri tactice de batalioane în zonă". Huliaipole a cunoscut bombardamente de cel puțin două săptămâni, la fel ca și Polohy, unde o femeie a murit din cauza rănilor provocate de șrapnel, potrivit autorităților Ucrainenii susțin că au recâștigat așezări de-a lungul graniței dintre regiunile Mykolayiv și Kherson.

Ucraina afirmă că ofensiva rusă asupra uzinei Azovstal a fost reluată. S-au pierdut contactele cu luptătorii ucraineni
Internațional

Ucraina afirmă că ofensiva rusă asupra uzinei Azovstal a fost reluată. S-au pierdut contactele cu luptătorii ucraineni

Rusia continuă ofensiva asupra uzinei Azovstal. Rusia a declarat că va pune în aplicare o încetare a focului timp de trei zile începând de joi pentru a permite mai multe evacuări de civili de la uzina Azovstal din orașul asediat Mariupol. "Forțele armate rusești vor deschide între orele 8.00 și 18.00, în zilele de 5, 6 și 7 mai, un coridor umanitar de pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal pentru evacuarea civililor", a declarat miercuri Ministerul Apărării. Rusia continuă ofensiva asupra uzinei Azovstal "În această perioadă, forțele armate ruse și formațiunile din Republica Populară Donețk vor înceta unilateral orice ostilitate", a adăugat ministerul. Cu toate acestea, Ucraina a afirmat că Rusia și-a reluat ofensiva asupra Mariupol pentru a prelua controlul asupra uzinei, precizând că luptele grele continuă, potrivit The Guardian. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii https://twitter.com/GlasnostGone/status/1521909627511881730 Ocupanții ruși își concentrează eforturile pentru a bloca și a încerca să distrugă unitățile ucrainene staționate în zona combinatului siderurgic Azovstal, au declarat oficialii într-un raport recent publicat de statul major general al forțelor armate ucrainene. Contactul cu apărătorii ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal a fost pierdut Contactul cu apărătorii ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal a fost pierdut și nu este clar în acest moment ce se întâmplă acolo, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko. Întrebat de prezentator dacă este posibilă o adevărată străpungere la Azovstal și cât de puternică este această structură, Boichenko a spus: "Din păcate, astăzi s-a pierdut contactul cu băieții. Nu există niciun contact pentru a înțelege ce se întâmplă acolo, dacă sunt ei în siguranță sau nu. Am fost în contact ieri, dar astăzi, din păcate, nu pot comenta nimic. Ne rugăm pentru băieții noștri eroici și le mulțumesc pentru fapta pe care au făcut-o astăzi pentru întreaga noastră țară - au ținut inamicul la distanță și ne-au dat mai mult timp pentru a ne pregăti. Și ei sunt adevărați, curajoși și eroici apărători ai Mariupolului. Le mulțumim pentru asta". El a reamintit că în orașul-port asediat au loc lupte grele în fiecare zi pe teritoriul "cetății noastre Azovstal". "Băieți curajoși apără această fortăreață. Dar este foarte dificil, pentru că ei [forțele rusești] bombardează această fortăreață cu artilerie grea, tancuri și avioane. Navele trag, de asemenea, asupra acestei fortărețe. Dar trebuie să înțelegem că localnicii, civilii stau acolo astăzi", a adăugat Boichenko.

SUA a furnizat informații Ucrainei care au ajutat la uciderea mai multor generali ruși
Internațional

SUA a furnizat informații Ucrainei care au ajutat la uciderea mai multor generali ruși

Informațiile din SUA, utile pentru uciderea generalilor ruși. Statele Unite au furnizat informații care au ajutat forțele ucrainene să ucidă mulți dintre generalii ruși care au murit în războiul din Ucraina, a relatat New York Times, citând oficiali americani de rang înalt. Informațiile din SUA, utile pentru uciderea generalilor ruși Ajutorul în materie de țintire face parte dintr-un efort clasificat al administrației Biden de a furniza Ucrainei informații în timp real despre câmpul de luptă, a precizat ziarul. Washingtonul ar fi furnizat Ucrainei detalii despre mișcările preconizate ale trupelor rusești, precum și locația și alte detalii despre cartierele generale militare mobile ale Rusiei, iar Ucraina a combinat acest ajutor cu propriile sale informații pentru a efectua lovituri de artilerie și alte atacuri care au ucis ofițeri ruși. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Informațiile includ, de asemenea, mișcările anticipate ale trupelor rusești, culese din recentele evaluări americane ale planului de luptă secret al Moscovei pentru luptele din regiunea Donbas din estul Ucrainei, au declarat oficialii, potrivit The Guardian. Oficialii ucraineni au declarat că au ucis aproximativ 12 generali ruși pe câmpul de luptă, potrivit New York Times. Oficialii au refuzat să precizeze câți generali au fost uciși ca urmare a asistenței americane, a adăugat ziarul.

Suedia spune că a primit asigurări de securitate din partea SUA dacă își depune cererea de aderare la NATO
Internațional

Suedia spune că a primit asigurări de securitate din partea SUA dacă își depune cererea de aderare la NATO

Suedia este protejată de SUA. Suedia a primit asigurări din partea Statelor Unite că va primi sprijin în perioada în care o potențială cerere de aderare la NATO este procesată de cele 30 de națiuni din alianță, a declarat miercuri, la Washington, ministrul de externe Ann Linde. Suedia și Finlanda au rămas în afara NATO în timpul Războiului Rece, dar anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invazia acesteia în Ucraina au determinat aceste țări să își regândească politicile de securitate, iar aderarea la NATO pare din ce în ce mai probabilă. Suedia este protejată de SUA Ambele țări sunt îngrijorate că ar fi vulnerabile în timpul unui proces de aplicare, care ar putea dura până la un an pentru a fi aprobat de toți membrii NATO. "Bineînțeles, nu voi intra în detalii, dar mă simt foarte sigur că acum avem o asigurare americană", a declarat Linde pentru televiziunea suedeză de la Washington, după ce s-a întâlnit cu secretarul de stat american Antony Blinken. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii "Totuși, nu garanții concrete de securitate, pe care le poți obține doar dacă ești membru cu drepturi depline al NATO", a adăugat ea, potrivit Reuters. Linde a refuzat să precizeze ce asigurări a primit de la Blinken. "Acestea ar însemna că Rusia poate fi sigură că, dacă va îndrepta orice fel de activități negative împotriva Suediei, lucru pe care l-a amenințat, nu va fi ceva ce SUA ar permite pur și simplu să se întâmple… fără un răspuns", a spus ea. O declarație a Departamentului de Stat al SUA, emisă după întâlnire, a declarat că Blinken a reafirmat angajamentul Washingtonului față de politica NATO de primire a noilor membri, dar nu a făcut nicio mențiune cu privire la garanțiile de securitate. Ministrul suedez al apărării a declarat luna trecută că o cerere de aderare ar putea declanșa o serie de reacții din partea Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice și măsuri hibride - cum ar fi campanii de propagandă - pentru a submina securitatea Suediei. Moscova a avertizat că ar putea desfășura arme nucleare și rachete hipersonice în exclava europeană Kaliningrad dacă Suedia și Finlanda devin membre NATO. Linde, care se va deplasa acum în Canada pentru a discuta chestiuni de securitate cu guvernul acesteia, a declarat că Statele Unite susțin cu tărie aderarea Suediei și Finlandei la NATO, care ar spori stabilitatea în regiunile baltice și arctice. Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la cererea de aderare la NATO în această lună.

Moscova a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad
Internațional

Moscova a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad

Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă. Moscova a afirmat miercuri că armata sa a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad, în contextul în care forţele ruse îşi continuă ofensivele în Ucraina, scrie AFP. Acest anunţ a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă După ce a trimis trupe în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a proferat ameninţări abia voalate care sugerau că intenţionează să desfăşoare arme nucleare tactice. Miercuri, în cursul manevrelor militare din această exclavă rusă de la Marea Baltică situată între Polonia şi Lituania, două ţări membre ale UE, Rusia a simulat "lansări electronice" de sisteme de rachete balistice mobile Iskander cu capacitate nucleară, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Forţele ruse au efectuat lovituri unice şi multiple asupra unor ţinte care simulau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructură protejată, echipamente militare şi posturi de comandă ale unui inamic fictiv, a precizat comunicatul, potrivit Agerpres. După ce au efectuat tirurile "electronice", militarii au efectuat o manevră de schimbare a poziţiei pentru a evita "o eventuală lovitură în represalii", potrivit Ministerului Apărării. Unităţile de luptă au exersat, de asemenea, "operaţiuni în condiţii de radiaţii şi contaminare chimică". Peste 100 de militari au participat la aceste exerciţii. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Putin a avertizat asupra unor represalii "rapide ca fulgerul" dacă Occidentul intervine direct în conflictul din Ucraina. Potrivit observatorilor, în ultimele zile televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public. "De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Kasparov cere interzicerea sportivilor ruși care susțin "războiul lui Putin"
Internațional

Kasparov cere interzicerea sportivilor ruși care susțin "războiul lui Putin"

Kasparov cere interzicerea sportivilor ruși putiniști. Marele maestru Garry Kasparov a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti cu ocazia deschiderii unui turneu de şah, că sportivii ruşi care susţin "războiul lui Putin" trebuie interzişi de la toate competiţiile internaţionale. Kasparov cere interzicerea sportivilor ruși putiniști El a explicat că singura modalitate prin care sportivii ruşi ar trebui acceptaţi este semnarea unei scrisori publice prin care să condamne războiul declanşat de Rusia în Ucraina. "Am fost întrebat mereu despre participarea sportivilor ruşi la competiţii. Eu consider că oricine susţine acest război criminal merită să plătească acest preţ. Sportivii ruşi, în opinia mea, ar trebui acceptaţi cu o singură condiţie: să semneze scrisori publice prin care să condamne războiul. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press De exemplu, Ian Nepomniaşci a semnat o scrisoare, ca şi alţi jucători de şah, prin care condamnă războiul. De aceea, Nepomniaşci poate participa azi la acest turneu sub steag neutru. Orice sportiv care arată susţinere faţă de războiul lui Putin trebuie interzis şi exclus din competiţiile sportive. Este un preţ de plătit pentru că ştim ce s-a întâmplat în Germania acum 80 de ani. De aceea susţin suspendarea sportivilor şi mă aştept ca Federaţia Internaţională de Şah să menţină această decizie", a afirmat fostul campion mondial. "Zilele acestea, lucrurile sunt albe sau negre" "Din 2005 când m-am retras din şah şi chiar şi dinainte, eu nu am separat viaţa mea de lumea exterioară. Iar acum sunt foarte activ în ajutorarea Ucrainei pentru a lupta împotriva agresiunii lui Vladimir Putin. Viziunea mea se cunoaşte, m-am exprimat de multe ori pe teme politice şi geopolitice, iar atitudinea mea este una directă în această privinţă, la fel ca atunci când jucam şah. Să gândeşti în alb şi negru doare uneori. Politica este gri şi trebuie să fii flexibil. Dar, în istorie şi chiar şi în zilele acestea, lucrurile sunt albe sau negre. Nu este vorba de şah, dar sunt albe şi negre. Iar atitudinea directă este singura cale de a vedea lucrurile corect. De aceea, viziunea mea binară pe care o datorez jocului de şah mă ajută să navighez în apele tulburi ale politicii mondiale", a adăugat Garry Kasparov. Kasparov și... Anisie Marele maestru şi multiplu campion mondial Garry Kasparov şi preşedinta Comisiei de Învăţământ a Senatului, Monica Anisie, au deschis, miercuri, la Palatul Parlamentului, turneul Superbet Chess Classic Romania 2022, din cadrul Grand Chess Tour, competiţie care reuneşte cei mai buni şahişti ai momentului. Kasparov şi Anisie au efectuat prima mutare simbolică a competiţiei la care vor participa zece jucători de şah, printre care se află şi cel mai bine clasat român în topul mondial, Bogdan Deac.

Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii
Internațional

Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii

Ungaria, cal troian rusesc în UE. Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters. Ungaria, cal troian rusesc în UE Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press Slovacia a cerut, însă, o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Bulgaria se sperie de costuri foarte mari Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere. Germania e de acord, dar atrage atenția asupra prețului În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

"Guvernul" transnistrean insistă că Ucraina ar fi orchestrat atacuri teroriste pe teritoriul său
Internațional

"Guvernul" transnistrean insistă că Ucraina ar fi orchestrat atacuri teroriste pe teritoriul său

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina. Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de Externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că "situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste". Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press "Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic", a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol. El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova. UE, sprijin militar pentru Moldova Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene. Ignatiev a comentat că "astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei. Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută. Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei. Pretextul: conflictul transnistrean "nerezolvat" El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. "Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile", a comentat Ignatiev în interviu. Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept "ruptă de realitate" şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia "unilateral": "Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (...) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră