duminică 19 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Erdogan așteaptă acțiuni concrete de la Suedia și Finlanda în schimbul acceptării în NATO

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO. Turcia aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters. Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru. Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO "Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei", a spus Cavusoglu într-o conferinţă de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez. Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuţii cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Săptămâna trecută, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în urma unei incursiuni a armatei turce în nordul Siriei contra miliţiilor kurde YPG, pe care Ankara o tratează ca pe organizaţie teroristă. Turcia consideră că Suedia şi Finlanda - ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia - adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzaţiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriştilor. Războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace".

Erdogan așteaptă acțiuni concrete de la Suedia și Finlanda în schimbul acceptării în NATO
Johnson afirmă că Rusia face progrese lente în Donbas și cere ca Ucraina să primească sisteme avansate de rachete
Internațional

Johnson afirmă că Rusia face progrese lente în Donbas și cere ca Ucraina să primească sisteme avansate de rachete

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas. Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că președintele rus Vladimir Putin face progrese "lente", dar "palpabile" în Donbas și a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina, cum ar fi furnizarea de sisteme de rachete cu lansare multiplă. Putin continuă "să roadă" teren în Donbas "Cred că este foarte, foarte important să nu ne lăsăm amăgiți din cauza eroismului incredibil al ucrainenilor în respingerea rușilor de la porțile Kievului", a declarat Johnson într-un interviu acordat Bloomberg. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Mi-e teamă că Putin, cu costuri mari pentru el însuși și pentru (armata) rusă, continuă să roadă teren în Donbas, continuă să facă progrese graduale, lente, dar mă tem că palpabile", a adăugat el, potrivit CNN. Johnson a subliniat că, prin urmare, "este absolut vital" să continuăm să îi sprijinim militar pe ucraineni. "Ceea ce le trebuie acum este tipul de rachete, un sistem de rachete cu lansare multiplă, MLR, care să le permită să se apere împotriva acestei artilerii rusești foarte brutale, și acolo trebuie să meargă lumea acum", a adăugat el.

Prețul gazelor continuă să scadă în Europa,  în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia
Internațional

Prețul gazelor continuă să scadă în Europa,  în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Separatiștii prorusi susțin că au cucerit în totalitate orașul Lîman, un important nod feroviar
Internațional

Separatiștii prorusi susțin că au cucerit în totalitate orașul Lîman, un important nod feroviar

Orașul Liman "a căzut". Separatiştii proruşi din Doneţk au afirmat vineri că au cucerit localitatea Liman (Lîman), în estul Ucrainei, important nod feroviar care deschide calea spre marile oraşe Sloviansk şi Kramatorsk, informează AFP. Pe contul său de Telegran, statul-major al apărării teritoriale separatiste din Doneţk a anunţat că a "preluat controlul complet" asupra "Krasnîi Liman" (numele vechi al Lîman), cu sprijinul unităţilor militare ale regiunii separatiste Lugansk şi "sprijinul cu foc" din partea forţelor armate ruse. Orașul Lîman "a căzut" Deocamdată, armata rusă nu a făcut niciun anunţ în acest sens, iar AFP nu a putut verifica aceste revendicări teritoriale din sursă independentă. Liman este un important nod feroviar situat la nord-est de oraşul-simbol Sloviansk, recucerit de la separatiştii proruşi în 2014, şi de Kramatorsk, capitala părţii din regiunea Doneţk (est) care se află sub control ucrainean. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Cucerirea localităţii Liman ar permite ridicarea unui obstacol spre Sloviansk, apoi spre Kramatorsk, marcând totodată un progres în tentativa de a încercui Severodoneţk şi Lisiciansk, alte două importante oraşe ucrainene situate mai la est, potrivit Agerpres. Marţi, separatiştii au dat asigurări că jumătate din Liman se află deja sub controlul lor. Vineri este a 93-a zi de război. Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie.

După ce PSD a confiscat "realizările" Guvernului, Ciucă a răspuns: Garantăm stabilitatea coaliției și nu renunțăm la principiile liberale
Internațional

După ce PSD a confiscat "realizările" Guvernului, Ciucă a răspuns: Garantăm stabilitatea coaliției și nu renunțăm la principiile liberale

"Garantăm stabilitatea coaliţiei". Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat, vineri, că liberalii garantează stabilitatea coaliţiei şi nu renunţă la niciunul dintre principiile partidului. "PNL şi-a asumat responsabilitatea guvernării în momentele cele mai dificile prin care a trecut ţara, avem istorie şi suntem datori să construim un viitor pe măsură pentru noi şi mai ales pentru copiii noştri. Trebuie să împlinim dezvoltarea şi modernizarea României. "Garantăm stabilitatea coaliţiei" Ne-am asumat responsabilitatea gestionării unor situaţii excepţionale fără precedent în istoria recentă a României şi am făcut faţă cu succes provocărilor în faţa cărora ne-am aflat. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia PNL îşi va asuma iniţiativa în ceea ce priveşte politicile publice şi le va duce în coaliţie. Trebuie să demonstrăm că suntem serioşi, că venim în coaliţie cu politici solide pentru continuarea investiţiilor, cu politici pentru antreprenori, pentru susţinerea antreprenorilor, cu politici de protejare a locurilor de muncă, precum şi cu politici de manifestare a grijei pentru toţi cetăţenii României, potrivit Agerpres. Garantăm stabilitatea coaliţiei şi nu renunţăm la niciunul dintre principiile liberale, trebuie să le dăm consistenţă prin politici publice. Am convingerea că PNL va depăşi orice obstacol prezent şi viitor apărut în drumul său spre cea de-a doua modernizare a României", a spus Ciucă, la Consiliul Naţional al PNL care se desfăşoară la Poiana Braşov. La Consiliul Naţional al PNL au loc alegeri pentru funcţiile de secretar general, prim-vicepreşedinte în domeniul strategiilor politice şi vicepreşedinte în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.

Nu este nevoie de mai multe de forțe terestre americane în Suedia sau Finlanda, spune un general al SUA
Internațional

Nu este nevoie de mai multe de forțe terestre americane în Suedia sau Finlanda, spune un general al SUA

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda. În urma eforturilor Suediei și Finlandei de a adera la NATO, nu va fi nevoie de adăugarea de forțe terestre americane în niciuna dintre aceste țări, a declarat joi senatorilor generalul american nominalizat pentru a prelua Comandamentul European. Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda Generalul de armată Christopher Cavoli a precizat că exercițiile militare și rotațiile ocazionale ale trupelor americane vor crește probabil, iar accentul militar sporit va continua probabil să fie pus pe Europa de Est, potrivit unui raport al Associated Press. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Centrul de greutate al forțelor NATO s-a deplasat spre est", a declarat Cavoli în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului, în timpul audierii sale de nominalizare. "În funcție de rezultatul conflictului, s-ar putea să fim nevoiți să continuăm acest lucru pentru o perioadă de timp", potrivit The Guardian. Cavoli a fost întrebat despre prezența trupelor americane în Europa, care a crescut de la mai puțin de 80.000 la aproximativ 102.000 de trupe de la pregătirea invaziei Rusiei. El a declarat că această creștere nu are nicio legătură cu demersul mai recent al Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO.

Rușii au trimis în Ucraina și soldați complet nepregătiți: "Noi nici nu trăsesem încă vreun glonț"
Internațional

Rușii au trimis în Ucraina și soldați complet nepregătiți: "Noi nici nu trăsesem încă vreun glonț"

Trimiși drept "carne de tun". Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene în apropiere de orașul Nikolaev la începutul invaziei împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa, scrie The Guardian. Pe când încă se obișnuia cu arma și uniforma militară, Anton s-a găsit dintr-o dată înconjurat de forțele ucrainene în timp ce gloanțele zburau peste tot în jurul său, unul dintre ele lovindu-l în mână. Trimiși drept "carne de tun" „Era prima noastră confruntare cu inamicul; noi nici nu trăsesem încă vreun glonț. Ne-au prins în ambuscadă și nu am putut să luptăm. A trebuit să ne predăm”, a spus Anton, un soldat rus de 21 de ani, într-un interviu pentru The Guardian. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene în apropiere de orașul Nikolaev pe 2 martie împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa. La vremea aceea, rușii porniseră o ofensivă împotriva orașului strategic din apropiere de Marea Neagră în care se construiesc nave de mare gabarit. „Mulți dintre tineri nici nu puteau să își imagineze că am putea pleca la război”, a povestit Anton. „Ne-au spus despre asta în ultimul moment, în noaptea dinaintea invaziei. Până la urmă, este chiar nedrept felul în care autoritățile ruse m-au tratat. Am fost trimis în Ucraina complet nepregătit.” Și alți soldați ruși au spus că nu știau că vor merge la război decât cu foarte puțin timp înainte de a fi trimiși la înaintare. Experții militari spun că decizia autorităților de la Moscova de a-și ascunde adevăratele intenții față de proprii lor soldați este una dintre explicațiile pentru eșecul campaniei militare a Rusiei.

Armata ucraineană anunță că l-au lichidat pe celebrul comandant cecen "Tik Tok"
Internațional

Armata ucraineană anunță că l-au lichidat pe celebrul comandant cecen "Tik Tok"

"Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă". Forțele ucrainene au anunțat eliminarea mai multor luptători ceceni din lanțul de conducere, inclusiv a cunoscutului comandant "Tik Tok". E vorba de Asvad Idrisov, cunoscut pe rețelele de socializare drept "comandantul Tik Tok" datorită frecvenței mari cu care posta. "Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă" Acesta participa la invazia Ucrainei și a fost ucis în luptele de lângă Severodoneţk. Forțele ucrainene au eliminat și alți ceceni în timpul operațiunilor. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Ucraina va fi întotdeauna un stat independent şi nu va fi înfrântă, potrivit defenseromania.ro. "Singura întrebare este ce preţ va trebui să plătească poporul nostru pentru libertate şi Rusia - pentru războiul absurd împotriva noastră", adaugă el. Zelenski susţine că "desfăşurarea catastrofală a evenimentelor ar fi putut fi oprită dacă lumea trata situaţia din Ucraina ca fiind situaţia sa". "Dacă puternicii lumii nu se jucau cu Rusia, ci ar fi făcut presiuni pentru a opri războiul", subliniază el. https://twitter.com/nexta_tv/status/1529347592311775232

Rusia și China au respins o rezoluție a SUA care cerea impunerea unor noi sancțiuni Coreei de Nord
Internațional

Rusia și China au respins o rezoluție a SUA care cerea impunerea unor noi sancțiuni Coreei de Nord

Dictatorii se ajută între ei. China şi Rusia au respins joi, în mod nesurprinzător, o rezoluţie a Statelor Unite în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care urmărea să impună noi restricţii Coreei de Nord pentru a sancţiona testele sale cu rachete balistice, informează AFP. Ceilalţi 13 membri ai Consiliului au votat în favoarea textului care prevedea o reducere a importurilor de petrol brut şi rafinat de către regimul de la Phenian. Dictatorii se ajută între ei În culise, câţiva aliaţi ai Washingtonului au deplâns insistenţa SUA de a organiza un vot ştiind că Rusia şi China îşi vor exercita dreptul de veto. În opinia SUA,"ar fi fost mai rău să nu facem nimic" şi "să lăsăm testele" nord-coreene să continue "fără nicio reacţie", "mai rău decât scenariul a două ţări care blochează rezoluţia", a explicat un ambasador sub protecţia anonimatului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Lansările de rachete balistice, inclusiv cele intercontinentale, reprezintă "o ameninţare la adresa păcii şi a securităţii pentru întreaga comunitate internaţională", a declarat înaintea votului ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Agerpres. Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat după vot că demersul SUA "îndepărtează Consiliul de la dialog şi conciliere". Anterior votului, acesta a subliniat că ţara sa "nu crede că noile sancţiuni ar ajuta să răspundă situaţiei actuale". O rezoluţie coercitivă a ONU "ar înrăutăţi situaţia", a adăugat acesta, afirmând dezacordul "total" al Beijingului faţă de "orice încercare de a face din (...) Asia un câmp de luptă sau de a crea confruntări sau tensiuni". China cere "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" Zhang Jun a făcut apel la "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" şi a cerut SUA "să reia dialogul cu Coreea de Nord". Proiectul de rezoluţie al SUA a cerut, de asemenea, interzicerea exporturilor nord-coreene de combustibili minerali, ceasuri şi pendule, precum şi orice vânzare sau transfer de tutun către Phenian.Textul urmărea, de asemenea, să intensifice lupta împotriva activităţilor cibernetice ale Phenianului. Deşi Coreea de Nord a dezvoltat armament balistic şi are mai multe bombe atomice, nu a reuşit încă, potrivit diplomaţilor, să combine cele două tehnologii pentru a obţine o rachetă cu focoasă nucleară. În această săptămână, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete, inclusiv probabil cea mai mare rachetă balistică intercontinentală, la scurt timp după turneul preşedintelui american Joe Biden în Asia. SUA şi Coreea de Sud au avertizat că Phenianul ar putea efectua în curând un al şaptelea test nuclear, care ar fi primul în ultimii cinci ani. În ultimele luni, regimul nord-coreean şi-a accelerat testele cu rachete, invocând ceea ce consideră a fi atitudinea "ostilă" a SUA.

Rusia vrea ca Ucraina să își asume "situația reală" și să accepte cererile sale
Internațional

Rusia vrea ca Ucraina să își asume "situația reală" și să accepte cererile sale

Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze". Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze "situaţia reală" care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a transmis joi Kremlinul, citat de EFE şi Interfax. "Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze" Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declaraţiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situaţiei în Ucraina şi aşteptările Moscovei, notează EFE. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cu fermitate anterior ideea lansată de unii lideri politici occidentali, printre care şi Kissinger, de a ceda teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Zelenski a criticat afirmaţiile făcute la Forumul de la Davos de către Kissinger, care sugerase marţi că discuţiile de pace ar trebui să urmărească crearea graniţelor de-a lungul "liniei de contact" în Donbas, aşa cum era situaţia înaintea intervenţiei militare ruse. Fostul secretar de stat american afirmase: "Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări şi tensiuni care nu vor fi depăşite uşor. În mod ideal, linia de demarcaţie ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte", potrivit Agerpres. "Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi", a remarcat Kissinger. Rusia cere Ucrainei să accepte independenţa peninsulei Crimeea, anexată în 2014, şi a autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, iar între timp a început să forţeze rusificarea teritoriilor pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei.

Zelenski acuză Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas
Internațional

Zelenski acuză Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas

Rusia comite un genocid în Donbas. Preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas din estul Ucrainei. "Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas ar putea face regiunea nelocuită", a spus preşedintele Zelenski în discursul său zilnic televizat, în care a acuzat forţele ruse că încearcă să "ardă din temelii" mai multe oraşe din această regiune. Rusia comite un genocid în Donbas Rusia practică "deportarea" şi "uciderea în masă a civililor" în Donbas, a continuat şeful statului ucrainean, potrivit căruia "toate acestea sunt o politică evidentă de genocid dusă de Rusia". Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Acuzaţiile sale sunt un răspuns în oglindă la cele susţinute de Rusia, care şi-a justificat invazia printr-un presupus "genocid" comis de ucraineni împotriva populaţiei de limbă rusă din regiunea Donbas, potrivit CNN. În luna aprilie, parlamentul ucrainean a adoptat deja o rezoluţie care descria drept genocid acţiunile armatei ruse şi a îndemnat toate ţările şi organizaţiile internaţionale să procedeze în mod similar. Preşedintele american Joe Biden a folosit, de asemenea, cuvântul genocid, cu referire la comportamentul armatei ruse în agresiunea sa militară asupra Ucrainei.

SUA se pregătește să aprobe livrarea sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina
Internațional

SUA se pregătește să aprobe livrarea sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina. Administrația Biden se pregătește să diversifice tipul de armament pe care îl oferă Ucrainei, trimițând sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune, care sunt acum principala solicitare a oficialilor ucraineni, spun mai mulți oficiali americani. SUA vrea să trimită sistemele ca parte a unui pachet mai mare de asistență militară și de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunțat chiar săptămâna viitoare. Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina Înalți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au pledat în ultimele săptămâni pentru ca SUA și aliații săi să furnizeze sistemul de rachete cu lansare multiplă, sau MLRS. Sistemele de armament fabricate în SUA pot lansa rachete la sute de kilometri - mult mai departe decât oricare dintre sistemele pe care Ucraina le are deja - ceea ce, potrivit ucrainenilor, ar putea fi un schimbător de situație în războiul lor împotriva Rusiei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS, un sistem pe roți mai ușor, capabil să tragă multe dintre aceleași tipuri de muniție ca și MLRS, potrivit CNN. În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat Ucraina în estul țării, unde Ucraina este depășită la numărul de soldați și în armament, au declarat oficialii ucraineni. Cu toate acestea, administrația Biden a ezitat săptămâni întregi dacă să trimită sau nu sistemele, pe fondul îngrijorărilor exprimate în cadrul Consiliului Național de Securitate că Ucraina ar putea folosi sistemele pentru a efectua atacuri ofensive în interiorul Rusiei, au declarat oficiali.

Serghei Lavrov acuză Ucraina că nu vrea să "negocieze" pentru pace în condițiile în care bombardamentele nu încetează de 93 de zile
Internațional

Serghei Lavrov acuză Ucraina că nu vrea să "negocieze" pentru pace în condițiile în care bombardamentele nu încetează de 93 de zile

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a acuzat joi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că nu doreşte să negocieze şi Occidentul pentru că sprijină Kievul în această poziţie, transmite dpa. Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea" Preşedintele Zelenski afirmase anterior că va negocia direct doar cu preşedintele rus Vladimir Putin dacă Moscova s-ar retrage pe linia de dinaintea invaziei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Este convenabil pentru Occident să susţină această inflexibilitate care nu este foarte bine întemeiată din punct de vedere intelectual", a estimat ministrul rus de externe într-o declaraţie pentru filiala în limba arabă a postului de stat RT, potrivit Agerpres. Discuţiile de pace au fost întrerupte după atrocităţile comise de forţele ruse în suburbiile Kievului, scoase la iveală şi prezentate lumii de autorităţile ucrainene.

Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru "depășirea crizei alimentare" cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia
Internațional

Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru "depășirea crizei alimentare" cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei, relatează France Presse şi Reuters. Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile Rusia "este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident", a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi. Kremlinul precizează că acest apel a avut loc "la iniţiativa părţii italiene". Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina "nu sunt fondate". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus", a declarat el. "Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană", a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP. Rusia + Ucraina = o treime din grâul mondial Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor.La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial. Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre "lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas" şi că procesul de pace a fost "îngheţat de Kiev", mai notează AFP. Lavrov ironizează planul italian de pace Potrivit unui comunicat al guvernului italian, "apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii". Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este "serios" şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei. Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

Încă doi soldați au pledat vinovat într-un nou proces pentru crime de război comise în Ucraina
Internațional

Încă doi soldați au pledat vinovat într-un nou proces pentru crime de război comise în Ucraina

Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război. Doi soldaţi ruşi au pledat vinovat, joi, într-un proces pentru crime de război comise în estul Ucrainei, al doilea asemenea proces de la declanşarea agresiunii militare ruse contra ţării vecine, transmite Reuters. În cadrul procesului desfăşurat la tribunalul districtului Kotelevska, din centrul Ucrainei, procurorii au cerut o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru Aleksandr Bobîkin şi Aleksandr Ivanov, acuzaţi de încălcarea legilor războiului. Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război Avocatul apărării a solicitat clemenţă din partea judecătorului, afirmând că cei doi soldaţi executau ordinele primite şi că ei regretă faptele comise. Bobîkin şi Ivanov făceau parte dintr-o unitate de artilerie care a tras către ţinte din regiunea ucraineană Harkov, dinspre Belgorod, regiune aflată în Rusia. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Tirul de artilerie a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhaci, au afirmat procurorii. Cei doi soldaţi ruşi au fost capturaţi după ce au trecut frontiera şi au continuat să tragă, potrivit Agerpres. https://twitter.com/novayagazeta_en/status/1527367846472232962 "Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras către Ucraina dinspre Rusia", a declarat Bobîkin în sala de judecată. Solicitând să nu primească pedeapsa maximă cu închisoarea, Aleksandr Ivanov a spus: "Regret şi cer o reducere a sentinţei". Audierile au durat mai puţin de o oră. Verdictul este aşteptat în data de 31 mai. Luni, un tribunal din Ucraina a condamnat un soldat rus la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui civil neînarmat. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră