miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

UE ar putea antrena soldați ucraineni în interiorul Ucrainei. Moscova reacționează dur

Uniunea Europeană analizează posibilitatea deschiderii a cel puțin două centre de instruire pentru militarii ucraineni pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea încetării luptelor. Anunțul a fost făcut miercuri de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre, desfășurată la Bruxelles. Două centre de antrenament identificate pentru armata ucraineană Potrivit declarațiilor lui Kaja Kallas, discuțiile au vizat inclusiv posibilitatea instruirii soldaților ucraineni chiar în Ucraina. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Am identificat două centre de antrenament care ar putea fi utilizate în acest scop”, a precizat oficialul european, fără a oferi detalii suplimentare despre locație sau calendar. Inițiativa ar putea face parte din pachetul de garanții de securitate solicitat de Kiev în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. 90.000 de militari ucraineni, antrenați deja de UE De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a instruit aproximativ 90.000 de militari ucraineni în afara teritoriului ucrainean. Programele de pregătire s-au desfășurat în mai multe state membre și au făcut parte din sprijinul militar acordat Kievului în contextul războiului declanșat de Rusia. Posibila mutare a centrelor de instruire pe teritoriul Ucrainei ar marca o etapă nouă în cooperarea militară dintre UE și Kiev. State europene pregătite să trimită trupe după un acord de pace Mai multe țări europene, printre care Regatul Unit și Franţa, au anunțat anterior că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina după semnarea unui eventual acord de pace între Moscova și Kiev. Aceste forțe ar putea avea rol de descurajare și stabilizare, în cadrul unor garanții de securitate oferite Ucrainei. Reacția Moscovei: soldații europeni, „ținte legitime” Rusia s-a opus ferm ideii desfășurării de trupe europene în Ucraina și a avertizat că, în acest scenariu, militarii occidentali ar deveni „ținte legitime”. Poziția Moscovei complică și mai mult discuțiile privind arhitectura de securitate post-conflict și eventualele garanții internaționale pentru Ucraina.

UE va antrena soldați ucraineni în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Polonia ar putea părăsi UE, avertizează Donald Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia ar putea părăsi Uniunea Europeană, avertizează premierul Donald Tusk

Premierul polonez Donald Tusk a lansat miercuri un avertisment ferm privind un „risc real” ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană, pe fondul confruntărilor politice dintre guvern și președintele Karol Nawrocki. Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după o ședință a Consiliului de Miniștri. Confruntarea guvern–președinție, risc de destabilizare europeană Șeful executivului de la Varșovia a subliniat că nu este vorba despre simple speculații, ci despre „fapte” care indică o posibilă deteriorare gravă a relației Poloniei cu Bruxellesul. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Donald Tusk a descris conflictul politic dintre guvern și președinție drept „inutil, lipsit de sens și dăunător”, avertizând că această dispută nu este doar rezultatul unor neînțelegeri interne. În opinia premierului, opoziția față de anumite inițiative europene reprezintă „o încercare de a destabiliza întreaga Europă” și de a limita rolul Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica internă poloneză, în care tensiunile dintre executiv și președinție afectează inclusiv decizii strategice în domeniul apărării. Disputa privind fondurile europene SAFE pentru apărare Conflictul politic vizează în special programul european SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Liderii partidului de opoziție Lege şi Justiţie (PiS) au criticat dur programul, calificându-l drept „o escrocherie uriașă” care ar lega achizițiile militare poloneze de industriile din Germania și Franța. Fostul ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, a susținut că aceste achiziții ar genera „datorii greu de plătit” și ar fi lipsite de transparență. Poziția președintelui Karol Nawrocki Președintele Karol Nawrocki, aliniat ideologic cu partidul Lege și Justiție, și-a exprimat public opoziția față de programul SAFE. El a descris mecanismul european drept „un colac de salvare pentru economia germană” și a afirmat că o parte semnificativă a fondurilor pentru achiziții militare „sfârșesc în mâini străine”. Semnătura președintelui este esențială pentru aprobarea aderării Poloniei la programul SAFE. În cazul în care Nawrocki ar decide să își exercite dreptul de veto — așa cum a făcut anterior în cazul unor legi importante, inclusiv privind securitatea cibernetică — situația ar putea deveni extrem de complicată. Majoritatea parlamentară insuficientă pentru anularea unui veto Constituția poloneză permite Parlamentului să anuleze veto-ul prezidențial cu o majoritate de trei cincimi (276 de voturi). Însă coaliția condusă de Donald Tusk dispune în prezent de doar 248 de mandate, insuficiente pentru a depăși un eventual blocaj prezidențial. Această realitate politică amplifică riscul unei crize instituționale, cu efecte directe asupra politicii externe și de securitate a Poloniei. Ministerul Apărării: Bugetul național nu este suficient Ministrul Apărării din coaliția guvernamentală, Władysław Kosiniak-Kamysz, a susținut urgența accesării fondurilor europene SAFE. Oficialul a subliniat că bugetul de stat nu poate acoperi integral nevoile de modernizare ale armatei poloneze. În ceea ce privește povara financiară, Kosiniak-Kamysz s-a declarat „sigur” că, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea decide ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele acordate prin programul SAFE.

Scandalul Epstein ajunge la Consiliul Europei (sursa: coe.int)
Internațional

Epstein îl trage în noroi și pe Thorbjorn Jagland, fost secretar general al Consiliului Europei

Consiliul Europei a anunțat miercuri ridicarea imunității fostului său secretar general, Thorbjorn Jagland, în contextul unei anchete deschise în Norvegia privind legături anterioare cu infractorul sexual american Jeffrey Epstein. Jagland a condus instituția cu sediul la Strasbourg între 2009 și 2019 și a beneficiat de imunitate diplomatică inclusiv după încheierea mandatului, pentru faptele comise în exercitarea atribuțiilor sale oficiale. Anchete pentru „corupție agravată” în Norvegia Parlamentul norvegian a decis crearea unei comisii independente pentru a investiga presupusele legături dintre Epstein și mai multe personalități din țară. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În paralel, poliția norvegiană a deschis anchete pentru „corupție agravată” împotriva lui Thorbjorn Jagland, dar și împotriva cunoscutei diplomate Mona Juul și a soțului acesteia, Terje Roed-Larsen, pentru complicitate. Investigațiile vizează perioada în care Jagland era președinte al Comitetului Nobel – instituția care acordă Premiul Nobel pentru Pace – și secretar general al Consiliului Europei, iar Mona Juul activa în Ministerul Afacerilor Externe norvegian, înainte de a deveni ambasador în Regatul Unit. Reacție la Paris: „Uluit și indignat” Scandalul Epstein are reverberații și în Franța. Ministrul de externe Jean-Noel Barrot s-a declarat „uluit și indignat” după dezvăluirile privind un diplomat francez al cărui nume apare în dosarele Epstein. Este vorba despre Fabrice Aidan, care ar fi schimbat zeci de e-mailuri cu Jeffrey Epstein de-a lungul mai multor ani. Barrot a precizat că a sesizat imediat justiția și a declanșat o anchetă administrativă și o procedură disciplinară. Totodată, el a subliniat că faptele imputate sunt „de o gravitate foarte mare”, dar a cerut să nu fie pusă sub semnul întrebării integritatea întregului corp diplomatic francez. Ministrul nu a exclus însă posibilitatea ca și alți diplomați să fie implicați. E-mailuri, ONU și suspiciuni vechi Potrivit investigațiilor publicate de Mediapart, Fabrice Aidan i-ar fi facilitat lui Epstein acces la informații diplomatice, servicii sau rețele internaționale. Primele schimburi de e-mailuri datează din 2010, când Aidan era detașat la Organizația Națiunilor Unite și activa ca consilier al lui Terje Roed-Larsen. În 2013, ONU ar fi fost alertată de Federal Bureau of Investigation în legătură cu o anchetă care l-ar fi vizat pe Aidan la New York pentru presupusa consultare a unor site-uri cu conținut pedopornografic. Un purtător de cuvânt al diplomației franceze a precizat că, la acel moment, nu fusese formulată nicio acuzație oficială în SUA și nu fusese aplicată nicio sancțiune în Franța.

Rusia amenință cu măsuri în cazul militarizării Groenlandei (sursa: TASS)
Internațional

Rusia va lua măsuri dacă Groenlanda se militarizează, avertizează Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta contramăsuri „tehnico-militare” dacă Groenlanda va fi militarizată și vor fi create acolo capacități îndreptate împotriva Moscovei. Declarația a fost făcută miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind viitorul strategic al insulei arctice. Lavrov: „Vom lua contramăsuri adecvate” Șeful diplomației ruse a precizat că, în cazul în care Groenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei – va deveni o platformă militară ostilă Rusiei, reacția Moscovei nu va întârzia. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează și se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a afirmat Lavrov. Totuși, oficialul rus a subliniat că, în opinia Moscovei, problema statutului Groenlandei „nu privește direct” Rusia, fiind o chestiune ce trebuie rezolvată între Statele Unite, Danemarca și autoritățile locale. Groenlanda, între Danemarca și SUA Lavrov a adăugat că soluționarea situației trebuie să țină cont de voința populației insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga au tratat dur Groenlanda de-a lungul deceniilor. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatul Danemarcei, însă poziția sa strategică în Arctica a atras un interes crescut din partea Statelor Unite, mai ales în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Rusia: „Arctica trebuie să rămână zonă a păcii” Ministrul rus a reiterat poziția oficială a Moscovei potrivit căreia Arctica ar trebui să rămână o zonă a cooperării și stabilității internaționale. „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”, a insistat Lavrov, în contextul tensiunilor crescânde privind securitatea în regiunea polară. Putin despre anexarea Groenlandei: „Nu este o idee nebunească” În paralel, președintele rus Vladimir Putin a comentat anterior speculațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA. Acesta a declarat că planurile actualei administrații americane nu reprezintă „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci au „rădăcini istorice”. Până în prezent, oficialii ruși s-au abținut să critice direct eventualele intenții ale Washingtonului în privința Groenlandei, iar unele declarații au sugerat chiar că Moscova ar putea privi favorabil o reconfigurare geopolitică ce i-ar consolida propriile interese în Ucraina.

Orbán susține că Zelenski declară război Ucrainei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán, din ce în ce mai isteric la adresa Ucrainei: Ne-a declarat război deschis

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat dur la informațiile privind un presupus plan în cinci puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, calificându-l drept „o declarație de război deschisă” la adresa Ungariei. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, liderul de la Budapesta a susținut că planul ar viza, indirect, înlăturarea actualului guvern ungar și eliminarea dreptului de veto exercitat de Ungaria în cadrul Uniunii Europene. Orbán: Bruxelles și Kiev pregătesc aderarea Ucrainei până în 2027 Potrivit declarațiilor premierului ungar, publicația Politico ar fi prezentat un nou plan militar și politic al Bruxellesului și Kievului, prin care Ucraina ar putea fi primită în Uniunea Europeană cel mai devreme în 2027. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Orbán a susținut că acest demers ignoră voința poporului ungar și ar reprezenta o încercare de a forța schimbarea guvernului de la Budapesta. „Ei strâmbă din nas la deciziile poporului ungar și vor să înlăture cu orice preț guvernul ungar de pe calea sa. Ei vor să vină partidul Tisza, pentru că atunci nu va mai exista niciun veto și nicio opoziție”, a declarat premierul. Liderul Fidesz a făcut apel la susținătorii săi, afirmând că alegerile parlamentare din aprilie reprezintă o șansă de a bloca acest plan. Ce presupune planul în cinci pași pentru aderarea Ucrainei la UE Conform RBC-Ukraine, care citează Politico, Uniunea Europeană analizează un plan în cinci etape prin care Ucraina ar putea obține o formă de aderare parțială la UE înainte de finalizarea tuturor reformelor cerute în mod obișnuit statelor candidate. Cele cinci etape ar include: Pregătirea Ucrainei pentru negocierile oficiale de aderare; Introducerea unui mecanism de aderare graduală; Gestionarea opoziției Budapestei; Aplicarea de presiuni politice internaționale; Utilizarea unor mecanisme extreme disponibile la nivelul UE. „Extindere inversă”: noul concept discutat la Bruxelles La Bruxelles, ideea aderării graduale este descrisă drept „extindere inversă”. Conceptul presupune integrarea treptată a Ucrainei în instituțiile Uniunii Europene încă din fazele incipiente ale procesului de reformă, și nu doar după finalizarea completă a acestuia. Oficialii europeni susțin că planul nu ar relaxa condițiile de reformă, ci ar transmite un semnal politic puternic de sprijin pentru Ucraina și pentru alte state candidate afectate de război sau de blocaje politice interne. Ungaria, principalul obstacol în calea aderării Ucrainei Poziția fermă a lui Viktor Orbán rămâne, în prezent, principalul obstacol în calea accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar s-a opus în repetate rânduri integrării Kievului în UE, invocând riscuri economice și politice pentru Ungaria. În capitalele europene sunt analizate mai multe scenarii pentru depășirea blocajului, inclusiv așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Ungaria și utilizarea unor mecanisme de presiune politică în interiorul Uniunii Europene.

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor (sursa: X/Taylor van Kirk)
Internațional

Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă

Casa Albă a șters o postare publicată pe contul oficial al vicepreședintelui american JD Vance, în care masacrele armenilor din 1915 erau descrise drept „genocid”, invocând o eroare de comunicare. Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor Mesajul, publicat pe platforma X în timpul vizitei lui Vance la Memorialul Genocidului Armean Tsitsernakaberd din Erevan, contrazice poziția oficială a Turciei, aliat NATO al Statelor Unite. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Un consilier al vicepreședintelui a precizat că postarea a fost făcută din greșeală de angajați care nu făceau parte din delegația aflată în deplasare. Administrația a subliniat că nu există nicio schimbare de politică față de declarația președintelui Donald Trump din 2025, care nu a folosit termenul „genocid”. Relațiile SUA–Turcia și controversa istorică Turcia recunoaște că numeroși armeni au murit în timpul Primului Război Mondial, dar respinge ideea unei exterminări sistematice și contestă folosirea termenului „genocid”. Deși Congresul SUA și fostul președinte Joe Biden au calificat oficial masacrele drept genocid, Donald Trump a evitat această formulare în declarațiile sale. Relațiile apropiate dintre Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, inclusiv cooperarea diplomatică privind Gaza, amplifică sensibilitatea subiectului. Gestionarea situației a atras critici din partea unor parlamentari democrați și a reprezentanților diasporei armene din SUA, care au acuzat administrația de lipsă de fermitate. Vizita lui JD Vance în Armenia și Azerbaidjan JD Vance a efectuat prima vizită a unui vicepreședinte american în Armenia, unde a participat la o ceremonie de depunere de coroane la memorial și a semnat, alături de premierul Nikol Pașinian, un acord ce ar putea permite construirea unei centrale nucleare cu sprijin american. Întrebat dacă vizita sa echivalează cu recunoașterea genocidului armean, Vance a evitat termenul, afirmând doar că a dorit să aducă un omagiu victimelor și să arate respect față de parteneriatul bilateral. Ulterior, vicepreședintele s-a deplasat în Azerbaidjan, unde a semnat un acord de parteneriat strategic privind cooperarea economică și de securitate. Vizita face parte din eforturile administrației Trump de a consolida influența SUA în Caucaz și de a susține procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.

Zelenski, anunț privind alegerile prezidențiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale, potrivit Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare. Data coincide cu împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, moment cu puternică încărcătură simbolică și politică. Autoritățile de la Kiev analizează scenarii pentru reluarea proceselor democratice într-un context marcat de război și negocieri de pace. Referendum pentru un posibil acord de pace cu Rusia Conform informațiilor apărute în presa britanică, planul discutat de negociatorii americani și ucraineni prevede ca orice acord de pace cu Rusia să fie supus unui referendum național. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Alegătorii ucraineni ar putea fi chemați la urne pentru a vota simultan atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul referendumului privind validarea unui eventual acord. Oficialii au discutat inclusiv posibilitatea organizării scrutinului în luna mai, în funcție de evoluțiile din teren și de cadrul legislativ necesar. Potrivit acelorași surse citate de Financial Times, Ucraina a început deja pregătirile tehnice și politice pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului.  

Val de atacuri în școlile din Rusia (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Alertă la Moscova: tot mai multe atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Prințesa Sofia a Suediei, întâlniri cu Epstein (sursa: Facebook/Kungahuset)
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: declarațiile prințesei Sofia despre întâlnirile cu infractorul

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

SUA, amenințare globală, cred mulți germani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Rusia, fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii (sursa: moscow.er.ru)
Internațional

Cum vor rușii să crească natalitatea: fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii

O nouă declarație controversată vine din Rusia, unde o deputată a partidului de guvernământ propune restricționarea accesului la conținut pornografic pentru persoanele fără copii, ca parte a eforturilor statului de a stimula natalitatea. Tatiana Butskaia cere limitarea accesului la pornografie Tatiana Butskaia, deputată în Duma de Stat a Rusiei din partea partidului pro-Kremlin Rusia Unită, a declarat luni că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea restricționării accesului la site-uri cu conținut pornografic pentru cetățenii care nu au copii. Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Este clar că trebuie să ne gândim la ce se poate face. Poate că aceste site-uri ar trebui să fie accesibile doar pentru cei care au copii”, a afirmat Butskaia într-o intervenție la postul de radio Govorit Moskva. Pornografia, văzută ca „înlocuitor” al relațiilor intime Deputata rusă a susținut că pornografia ar descuraja relațiile reale și formarea familiilor, afectând astfel rata natalității. „Oamenii au nevoie să facă dragoste pentru a avea copii”, a declarat Butskaia, adăugând că materialele pornografice funcționează ca un „înlocuitor” pentru relațiile carnale și contribuie la scăderea interesului pentru viața de cuplu și reproducere. Criza demografică, o problemă strategică pentru Rusia Autoritățile din Rusia încearcă de mai mulți ani să combată scăderea accentuată a natalității, fenomen amplificat de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de efectele pe termen lung ale așa-numitei „găuri demografice”. Aceasta este legată de faptul că femeile născute în anii ’90 – o perioadă marcată de prăbușirea natalității după destrămarea Uniunii Sovietice – au ajuns la vârsta procreării într-un context deja defavorabil din punct de vedere demografic. Politici pro-natalitate și interzicerea ideologiei „childfree” În încercarea de a inversa acest trend, guvernul rus a lansat multiple programe pentru susținerea familiilor numeroase și a adoptat recent o lege care interzice propaganda ideologiei „childfree”, curent care promovează dreptul femeilor de a alege să nu aibă copii. Măsura a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, care o consideră o nouă formă de control asupra vieții private și a libertăților individuale, în contextul unei politici tot mai restrictive promovate de Kremlin.

UE va interzice distrugerea hainelor nevândute (sursa: Pexcels/MART PRODUCTION)
Internațional

Un articol de îmbrăcăminte din zece este distrus pentru că nu se vinde. UE vrea să schimbe asta

Comisia Europeană a adoptat luni noi măsuri menite să prevină distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, accesoriilor și încălțămintei nevândute, în baza Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Noile reguli vizează reducerea risipei, limitarea impactului asupra mediului și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru companiile din sectorul textil din Uniunea Europeană. Un pas important spre economia circulară în UE Prin promovarea reutilizării și reciclării, măsurile adoptate de Comisia Europeană urmăresc accelerarea tranziției sectorului textil către practici circulare și sustenabile. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Inițiativa face parte din strategia mai amplă a UE de dezvoltare a economiei circulare, menită să reducă dependențele externe și să stimuleze competitivitatea internă. „Cifrele privind deșeurile arată necesitatea de a acționa. Prin aceste noi măsuri, sectorul textil va fi împuternicit să adopte practici durabile și circulare”, a declarat Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă. Când este permisă distrugerea produselor textile Noile reglementări clarifică situațiile excepționale în care distrugerea textilelor nevândute va fi totuși permisă, cum ar fi: motive de siguranță; deteriorarea ireversibilă a produselor. În același timp, Comisia introduce un format standardizat de raportare, care va permite întreprinderilor să facă publice volumele de bunuri de consum nevândute distruse, fără sarcini administrative suplimentare. Dimensiunea problemei: milioane de tone de CO₂ Datele Comisiei arată că între 4% și 9% din textilele nevândute în Europa sunt distruse anual înainte de a fi purtate vreodată. Acest fenomen generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparabil cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Impactul social și de mediu al modei rapide a devenit o preocupare majoră pentru consumatori, iar noile reguli răspund direct acestor îngrijorări. Ce prevede Regulamentul ESPR Regulamentul ESPR, intrat în vigoare în iulie 2024, urmărește: creșterea circularității produselor; îmbunătățirea eficienței energetice; sporirea durabilității și reciclabilității bunurilor; obligarea firmelor să divulge informații despre produsele nevândute distruse. Totodată, regulamentul introduce interdicția explicită privind distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor și a încălțămintei nevândute. Când intră în vigoare interdicția Interdicția de distrugere a textilelor nevândute se va aplica: întreprinderilor mari, începând cu 19 iulie 2026; întreprinderilor mijlocii, începând cu iulie 2030. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană face un pas decisiv către reducerea risipei textile și transformarea industriei modei într-un sector mai responsabil și mai sustenabil.

Prințul Andrew, documente secrete pentru Epstein (sursa: US DoJ)
Internațional

Epstein ar fi primit secrete comerciale britanice de la fostul prinț Andrew

Fratele mai mic al regelui Charles al III-lea, Andrew Mountbatten-Windsor, ar fi transmis în anul 2010 documente comerciale britanice către Jeffrey Epstein, potrivit unor documente făcute publice din dosarul Epstein. Milionarul american, condamnat pentru infracțiuni sexuale, a murit în închisoare în 2019. Informații divulgate în timpul unui mandat oficial Conform documentelor, fostul prinț Andrew, în prezent în vârstă de 65 de ani, ar fi comis scurgerea de informații în perioada în care avea statutul de emisar special al guvernului britanic pentru comerț. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Mesajele sugerează că Epstein ar fi primit rapoarte și informații oficiale privind Vietnam, Singapore și alte state vizitate de Mountbatten-Windsor în cadrul misiunilor sale. Reacția fostului prinț și poziția autorităților Andrew Mountbatten-Windsor a negat constant orice faptă ilegală și nu a oferit comentarii după publicarea documentelor de către Departamentul Justiției al Statelor Unite. La rândul său, Poliția britanică nu a confirmat existența unei anchete privind aceste divulgări, deși regulile impuse reprezentanților comerciali ai statului interzic transmiterea de documente sensibile sau confidențiale. Dosarul Epstein, ecouri politice la Londra În ultimele zile, dezvăluirile din dosarul Epstein au avut repercusiuni și în plan politic. Premierul britanic Keir Starmer a fost criticat pentru numirea lui Peter Mandelson în funcția de ambasador al Regatului Unit în SUA, în condițiile în care Mandelson ar fi avut o relație apropiată cu Epstein. Potrivit documentelor, și Mandelson ar fi transmis informații guvernamentale sensibile către Epstein în perioada 2009–2010, iar poliția britanică investighează un posibil abuz în serviciu. Noi acuzații și anchete în cazul lui Andrew Mountbatten-Windsor Fostul prinț Andrew este deja vizat de o altă investigație, în urma unor afirmații recente conform cărora ar fi dus o femeie, menționată în fișierele din dosarul Epstein, în interiorul complexului regal Windsor. Andrew Mountbatten-Windsor este al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a. În 2019, pe fondul scandalurilor legate de Epstein, a fost obligat să renunțe la toate atribuțiile oficiale ca membru activ al familiei regale. În octombrie anul trecut, regele Charles i-a retras și titlul de prinț, iar recent Andrew s-a mutat din conacul regal în care locuia, marcând o nouă etapă a izolării sale din viața publică britanică.

Rețelele sociale, Cehia dezbate interzicerea accesului copiilor (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Și Cehia ar putea interzice rețelele sociale sub 15 ani, după Franța, Spania și Marea Britanie

Prim-ministrul ceh Andrej Babiš și-a exprimat pentru prima dată susținerea față de interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare, invocând necesitatea protejării minorilor. Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook, în care liderul politic a subliniat responsabilitatea statului față de siguranța copiilor. Decizie așteptată până la finalul anului Potrivit ministrului Industriei, Karel Havlicek, guvernul de la Praga intenționează să ia o decizie oficială privind această măsură cel târziu până la sfârșitul anului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Inițiativa se înscrie într-o dezbatere tot mai amplă la nivel european privind impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor și adolescenților. Susținere guvernamentală și reacții critice Ministrul Sporturilor, Boris Stastny, a susținut public ideea, afirmând că activitățile fizice și joaca în aer liber sunt preferabile timpului petrecut în fața ecranelor. În același timp, criticii coaliției de guvernare — formată din partidul ANO al lui Babiš și două formațiuni de extremă dreaptă — avertizează asupra unor posibile restricții ale drepturilor fundamentale și riscuri pentru viața privată. Europa urmează exemplul Australiei Mai multe state europene analizează măsuri similare, după ce Australia a devenit pionier în domeniu, interzicând din 2025 accesul copiilor și adolescenților sub 16 ani la conturi de socializare. Scopul declarat este reducerea riscurilor precum hărțuirea online, dependența digitală și expunerea la conținut nociv. Franța, un pas înainte în Parlament Și Adunarea Națională a Franței a votat recent pentru interzicerea utilizării rețelelor sociale de către copiii și adolescenții sub 15 ani. Propunerea urmează să fie analizată de Senat, camera superioară a Parlamentului francez, înainte de a putea intra în vigoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră