miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

S-au prins și americanii: 61% consideră că Trump devine imprevizibil odată cu vârsta

Un nou sondaj Reuters/Ipsos arată că percepția publică asupra președintelui Donald Trump este influențată tot mai mult de factorul vârstă. Șase din zece americani cred că liderul de la Casa Albă devine mai imprevizibil pe măsură ce înaintează în vârstă, concluzie publicată cu o zi înaintea discursului anual privind Starea Națiunii. 61% dintre americani îl consideră pe Trump imprevizibil Potrivit cercetării, 61% dintre respondenți spun că l-ar descrie pe Donald Trump ca devenind imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Percepția diferă în funcție de afilierea politică: 89% dintre democrați împărtășesc această opinie; 30% dintre republicani sunt de acord; 64% dintre independenți au aceeași percepție. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial în legătură cu rezultatele sondajului. Popularitatea lui Trump rămâne relativ stabilă Deși percepțiile privind vârsta și stilul de conducere se schimbă, nivelul de aprobare al președintelui a rămas aproape constant. Aproximativ 40% dintre participanți au declarat că aprobă activitatea lui Trump, ușor peste nivelul din perioada anterioară. După un debut de mandat cu o popularitate de aproximativ 47%, ratingul său s-a stabilizat în ultimele luni în jurul valorii actuale. Americanii consideră că liderii politici sunt prea bătrâni Sondajul evidențiază o preocupare mai amplă privind vârsta clasei politice din SUA. Aproximativ 79% dintre respondenți sunt de acord că oficialii aleși la Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Vârsta medie este ridicată: aproximativ 64 de ani în Senat; circa 58 de ani în Camera Reprezentanților. În rândul democraților, tendința de a susține lideri mai tineri este mai accentuată, peste jumătate considerând că liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, este prea în vârstă pentru funcții guvernamentale. Trump, cel mai în vârstă președinte la învestire Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, la vârsta de 78 de ani, devenind cel mai în vârstă președinte american la momentul învestirii. Având în vedere că va împlini 80 de ani, este posibil să depășească recordul deținut anterior de Joe Biden, care și-a încheiat mandatul la 82 de ani. De la revenirea în funcție, Trump a promovat politici într-un ritm intens, inclusiv tarife comerciale extinse și măsuri stricte privind imigrația. Stilul combativ și deciziile controversate influențează percepția Președintele american a adoptat frecvent un ton dur în declarațiile publice, criticând instituții precum Curtea Supremă și adversarii politici. Deciziile privind tarifele comerciale și reacțiile la opoziția politică au contribuit la percepția de leadership imprevizibil. În campania electorală din 2024, tema vârstei liderilor politici a jucat un rol important, Trump beneficiind atunci de criticile legate de starea cognitivă a lui Joe Biden. Scade percepția privind acuitatea mintală Sondajul arată o diminuare a procentului americanilor care îl consideră pe Trump „ager mintal și capabil să facă față provocărilor”. Doar 45% împărtășesc această opinie, în scădere față de 54% într-un sondaj realizat în 2023. Diferențele politice rămân puternice: 81% dintre republicani îl consideră în continuare perspicace; doar 19% dintre democrați împărtășesc această opinie; 36% dintre independenți îl percep drept capabil, procent în scădere semnificativă. Detaliile sondajului Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion reprezentativ de 4.638 de adulți americani. Marja de eroare este de aproximativ două puncte procentuale. Rezultatele confirmă o tendință tot mai vizibilă în spațiul politic american: dezbaterea privind vârsta liderilor devine un factor central în evaluarea performanței și a capacității de guvernare.

Americanii îl consideră pe Trump imprevizibil (sursa: Facebook/The White House)
Rusia îl investighează pe fondatorul Telegram (sursa: X/Pavel Durov)
Internațional

Rusia îl anchetează pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, acuză rețeaua de infracțiuni

Autoritățile ruse au deschis o anchetă penală care îl vizează pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, sub suspiciunea de „facilitare a unor activități teroriste”. Informația a fost relatată de publicația Rossiiskaia Gazeta, care citează Serviciul Federal de Securitate (FSB) ca sursă. Acuzații privind sprijinul pentru activități teroriste Potrivit relatării, acțiunile lui Pavel Durov sunt analizate în baza articolului 205.1 din Codul Penal al Rusiei, care vizează acordarea de asistență pentru activități teroriste. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Fondatorul Telegram nu a comentat public informațiile, iar compania a respins în ultimele zile acuzațiile conform cărora platforma ar deveni un spațiu favorabil activităților infracționale. Restricții asupra Telegram și presiune din partea autorităților Autoritatea rusă de reglementare în comunicații a impus restricții asupra Telegram, invocând faptul că platforma nu ar fi eliminat suficient de rapid conținutul considerat extremist. Telegram rămâne însă una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din Rusia, utilizată atât pentru comunicare privată, cât și pentru distribuirea de informații publice. Moscova promovează aplicația de stat MAX În paralel, autoritățile ruse încearcă să convingă populația să migreze către aplicația de mesagerie MAX. Aplicația este susținută de stat și a fost lansată în urmă cu aproximativ un an.

Canada cere explicații ChatGPT după un atac violent (sursa: Facebook/Canada in India (High Commission of Canada))
Internațional

ChatGPT a ascuns istoricul de căutări violente al tinerei care a ucis opt persoane în Canada

Guvernul canadian a anunțat că a convocat oficiali de rang înalt ai OpenAI la Ottawa pentru a explica de ce compania nu a raportat autorităților activitatea online a unei tinere implicate într-un atac armat soldat cu opt victime în vestul Canadei. Decizia companiei americane, dezvoltatoare a ChatGPT, a generat îngrijorări la nivel guvernamental privind protocoalele de securitate și responsabilitatea platformelor de inteligență artificială. OpenAI a identificat contul, dar nu a alertat poliția OpenAI a confirmat că, în iunie, a detectat un cont asociat tinerei de 18 ani implicate în atacul din 10 februarie, într-o localitate din Columbia Britanică. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Compania a precizat că identificarea a avut loc prin procedurile interne de monitorizare a conținutului violent, contul fiind ulterior suspendat. Totuși, autoritățile canadiene nu au fost notificate, aspect criticat de oficialii de la Ottawa. Reacția guvernului: „Situația este foarte îngrijorătoare” Ministrul canadian al inteligenței artificiale și inovării digitale, Evan Solomon, a calificat decizia drept „foarte îngrijorătoare” și a anunțat că echipa de securitate a OpenAI din Statele Unite a fost invitată la discuții la Ottawa. Potrivit ministrului, întâlnirea are scopul de a clarifica protocoalele de securitate ale companiei, iar în privința reglementării utilizării inteligenței artificiale, guvernul analizează toate opțiunile posibile. Detaliile tragediei din Columbia Britanică Atacul din 10 februarie a avut loc în Tumbler Ridge, unde tânăra și-a ucis mai întâi mama și fratele vitreg, apoi s-a deplasat la fosta școală, unde a împușcat mortal cinci copii cu vârste de 12 și 13 ani și o profesoară de 39 de ani. Ulterior, aceasta și-a luat viața. Potrivit informațiilor disponibile, avea un istoric de probleme de sănătate mintală, iar poliția intervenise anterior de mai multe ori la domiciliul familiei.

Acordul comercial UE–SUA, în impas (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Ucraina, nou atac asupra conductei Drujba (sursa: Telegram/Exilenova+)
Internațional

Ucraina, nou atac cu drone asupra conductei Drujba: tensiunile cu Ungaria și Slovacia se adâncesc

Drone lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei au lovit luni o stație de pompare a conductei petroliere Drujba din regiunea rusă Tatarstan, infrastructură considerată esențială pentru transportul petrolului rusesc către Europa Centrală. Incidentul amplifică conflictul energetic și politic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia, state care acuză Kievul că menține blocat tranzitul petrolului încă din ianuarie. Stație crucială pentru alimentarea Europei, lovită de drone Surse ruse au semnalat inițial atacul asupra infrastructurii conductei Drujba, informația fiind ulterior confirmată de surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei și de presa ucraineană. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Potrivit acestora, stația de pompare avariată este vitală pentru funcționarea conductei care transportă petrol rusesc către Slovacia și Ungaria. Atacul riscă să escaladeze tensiunile energetice, întrucât cele două state europene depind în mare măsură de această rută de aprovizionare. Conducta blocată și acuzații de „șantaj politic” Fluxul de petrol prin Drujba a fost oprit după un incident din 27 ianuarie, iar livrările nu au fost reluate. Liderii Ungariei și Slovaciei susțin că reparațiile sunt finalizate, dar că Ucraina menține blocajul din motive politice. Premierii Viktor Orbán și Robert Fico au acuzat Kievul că folosește conducta drept instrument de presiune, în contextul pozițiilor lor rezervate față de sprijinul militar pentru Ucraina și față de o eventuală aderare a acesteia la Uniunea Europeană. Represalii energetice: livrări suspendate și veto în UE Dependente de importuri energetice și fără ieșire la mare, Ungaria și Slovacia au fost nevoite să recurgă la rezervele strategice de petrol, suficiente pentru aproximativ trei luni. Ca reacție, Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina și a blocat prin veto un nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, precum și împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. Slovacia a anunțat la rândul ei suspendarea livrărilor de electricitate către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol. Kievul cere presiune asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a cerut Ungariei și Slovaciei să își îndrepte presiunea către Rusia. Diplomatul a criticat veto-urile și a avertizat că cele două state nu pot bloca deciziile Uniunii Europene, solicitând cooperare constructivă și responsabilitate în gestionarea crizei energetice. Împrumutul european pentru Ucraina, blocat politic Liderii europeni au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat prin datorie comună și garantat de bugetul UE. Rambursarea ar urma să depindă de eventuale reparații de război plătite de Rusia. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut scutiri de la mecanismul de garantare, avertizând că ar putea bloca programul. Premierul ungar a susținut că împrumutul riscă să nu fie recuperat niciodată, ceea ce ar transfera costurile către statele membre. Conducta Drujba, în centrul unui conflict energetic major Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonia Costa, Viktor Orbán a descris blocarea conductei drept un act ostil care afectează securitatea energetică a Ungariei. Budapesta avertizează că va continua să blocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina atât timp cât tranzitul petrolului prin Drujba rămâne suspendat.

Petrolierul Boracay, foști membri Wagner la bord (sursa: marinetraffic.com)
Internațional

Dosar exploziv în Franța: petrolier rus interceptat, foști membri Wagner la bord, suspiciuni de spionaj

Doi angajați ai unei companii militare private ruse, responsabili de supravegherea echipajului și colectarea de date operative, se aflau la bordul petrolierului Boracay, navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, sechestrată de Franța în septembrie. Căpitanul navei este judecat luni într-un tribunal din Brest, cazul fiind urmărit atent pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor rusești de petrol. Doi ruși la bordul petrolierului sechestrat Potrivit unor surse franceze, confirmate și de avocatul comandantului navei, doi cetățeni ruși se aflau la bordul petrolierului interceptat de marina franceză în largul Bretaniei. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Cei doi, Aleksandr T. (34 de ani) și Maksim D. (40 de ani), acesta din urmă fost polițist asociat grupului de mercenari Wagner, erau angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Pe lista echipajului figurau drept „tehnicieni” și se îmbarcaseră în portul Primorsk, lângă Sankt-Petersburg, cu puțin timp înainte de sechestrarea navei. Moran Security Group, companie sancționată și apropiată de Moscova Moran Security Group, fondată în 2009 de foști ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), este vizată de sancțiuni americane și este considerată de experți ca având legături strânse cu autoritățile ruse. Compania recrutează foști militari din forțe speciale și revendică operațiuni în Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv misiuni de combatere a pirateriei maritime. Trezoreria SUA a sancționat Moran în 2024 pentru colaborări contractuale cu întreprinderi de stat ruse. Misiunea: protecția navei și colectarea de informații Potrivit unor surse, rolul celor doi era dublu: asigurarea protecției petrolierului și verificarea respectării ordinelor de către căpitan, în concordanță cu interesele ruse. În plus, aceștia ar fi colectat informații, inclusiv fotografierea infrastructurii europene atunci când navele tranzitau zone sensibile. Astfel de echipe de protecție a echipajului ar fi prezente pe zeci de nave din „flota fantomă”, escortând transporturile de petrol în Marea Baltică și Oceanul Atlantic. Petrolierul Boracay, suspectat și în incidente cu drone Nava, care transporta o încărcătură importantă de petrol, a fost sechestrată din cauza inconsecvențelor privind naționalitatea și a lipsei pavilionului. Boracay este suspectat și de implicare în zboruri de drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, deși legătura nu a fost confirmată oficial. După sechestru, căpitanul și adjunctul au fost arestați preventiv, iar ulterior nava și-a reluat ruta. Cei doi ruși au debarcat în timpul unei escale în Suez. „Flota fantomă” a Rusiei și presiunea occidentală „Flota fantomă” rusă — estimată între 600 și 1.400 de nave — este utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în repetate rânduri că intenționează să crească presiunea asupra acestor nave pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Un alt petrolier, Grinch, a fost sechestrat de marina franceză în ianuarie. Servicii de informații din state baltice susțin că există coordonare între companiile militare private și statul rus, în contextul creșterii numărului de nave din „flota fantomă” în regiune. Suspiciuni de sabotaj și investigații în curs Unele petroliere sancționate sunt suspectate de implicare în sabotaje asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, însă obținerea de dovezi este dificilă, iar schimbul de informații între statele europene rămâne limitat. Viceamiralul Didier Maleterre, fost responsabil NATO, a subliniat că intenția de sabotaj este greu de demonstrat în mod direct. Legături istorice cu gruparea Wagner Experții indică și conexiuni istorice între Moran și gruparea Wagner. Doi foști angajați ai Moran au fondat în 2013 compania Slavonic Corps, considerată precursoarea Wagner. În prezent, conducerea Moran include foști ofițeri FSB și comandanți de submarine nucleare, potrivit unor think tank-uri europene. Noi sancțiuni UE blocate Uniunea Europeană spera să adopte un nou pachet de sancțiuni care să vizeze în special „flota fantomă”, însă procesul a fost blocat de veto-ul Ungariei. Între timp, petrolierul Boracay — redenumit Phoenix și arborând pavilion rusesc — era ancorat luni în apropierea portului Rizhao, în nord-estul Chinei, potrivit datelor de monitorizare maritimă.

Rob Jetten, noul premier al Olandei (sursa: Facebook/Rob Jetten)
Internațional

Primul premier declarat homosexual al Olandei a depus jurământul. Va avea un mandat greu

Rob Jetten a depus luni jurământul în funcția de prim-ministru al Olandei, devenind cel mai tânăr șef de guvern din istoria țării. Liderul în vârstă de 38 de ani este, totodată, primul premier provenit din partidul de centru D66 și primul prim-ministru olandez declarat homosexual. Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Huis ten Bosch din Haga, sub conducerea regelui Willem-Alexander, la aproape patru luni după alegerile anticipate. O coaliție minoritară într-un parlament fragmentat Rob Jetten a format un guvern de coaliție împreună cu creștin-democrații conservatori din CDA și cu VVD, partid de dreapta. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Cele trei formațiuni dețin 66 de locuri din totalul de 150 din camera inferioară a parlamentului, ceea ce transformă executivul într-un guvern minoritar. În aceste condiții, adoptarea legilor va depinde de sprijinul opoziției. Situația este complicată de fragmentarea legislativului, unde aproape o treime dintre mandate aparțin partidelor radicale de extremă dreapta. Olanda are o experiență limitată cu guverne minoritare, iar sondajele arată că peste două treimi dintre cetățeni sunt sceptici că noua coaliție va reuși să ducă la capăt un mandat complet de patru ani. Victoria surprinzătoare a partidului D66 Partidul D66, condus de Jetten, este o formațiune social-liberală și pro-europeană care a pus în centrul campaniei politica climatică, accesul la locuințe și o abordare mai fermă privind migrația. La alegerile din 29 octombrie, D66 a obținut o victorie surprinzătoare, devansând la limită Partidul Libertății (PVV), formațiune populistă de extremă dreapta condusă de Geert Wilders. Primele măsuri: reduceri sociale și investiții în apărare Noul executiv a anunțat deja un pachet de măsuri care include reduceri semnificative de cheltuieli în sistemele de asistență socială și sănătate. În paralel, guvernul promite investiții suplimentare de miliarde de euro în domeniul apărării. Aceste decizii vin într-un context politic instabil, după prăbușirea precedentului guvern condus de Dick Schoof, care a rezistat doar 11 luni. Criza politică ce a dus la schimbarea guvernului Executivul anterior, în care era implicat și PVV, s-a destrămat după ce Geert Wilders și-a retras sprijinul pe fondul unui conflict privind legislația azilului. Ulterior, partidele mainstream au exclus o nouă colaborare cu liderul populist, iar grupul său parlamentar s-a confruntat cu tensiuni interne. Acest context a deschis calea formării noii coaliții conduse de Rob Jetten. Viața personală a noului premier Rob Jetten este logodit cu Nicolas Keenan, jucător argentinian de hochei pe iarbă cu două participări la Jocurile Olimpice. În prezent, Keenan evoluează la clubul olandez HC Klein Zwitserland.

Putin a început al treilea război mondial, spune Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat BBC că, în opinia sa, Vladimir Putin a declanșat deja al treilea război mondial. Declarația a fost făcută la Kiev, înainte de marcarea a patru ani de la invazia rusă din 24 februarie 2022, liderul ucrainean subliniind că Ucraina încearcă să împiedice extinderea conflictului la scară globală. Zelenski: conflictul depășește granițele Ucrainei Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește să impună un model de viață diferit la nivel global și să schimbe ordinea internațională. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei În acest context, Zelenski consideră că războiul nu mai este doar regional, ci parte a unei confruntări mai largi. El a precizat că există diferențe de opinie între liderii occidentali privind riscul unui conflict mondial, însă susține că acțiunile Kremlinului indică deja această direcție. Garanții de securitate pe termen lung din partea SUA Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide și de durată, care să nu depindă de schimbările politice din Statele Unite. Liderul de la Kiev a subliniat rolul instituțiilor americane, inclusiv al Congresului, în asigurarea unui sprijin stabil pentru Ucraina. Potrivit acestuia, securitatea țării trebuie gândită pe termen lung, pentru a preveni noi agresiuni și pentru a proteja procesul democratic. Obiectiv strategic: revenirea la frontierele din 1991 Președintele ucrainean a reiterat că obiectivul final rămâne recucerirea tuturor teritoriilor ocupate și revenirea la granițele stabilite după independența din 1991. Totuși, el a admis că acest scenariu nu este posibil imediat, din cauza costurilor umane și militare foarte ridicate. Zelenski a subliniat că Ucraina nu dispune de suficiente resurse și arme pentru o ofensivă rapidă, iar succesul depinde în mare măsură de sprijinul partenerilor internaționali. Refuzul cedării de teritorii și impactul intern Liderul ucrainean a respins ideea cedării unor regiuni parțial ocupate, precum Donețk, Herson și Zaporojie. În opinia sa, renunțarea la aceste teritorii ar însemna abandonarea populației locale și ar provoca diviziuni în societate. El a insistat că integritatea teritorială rămâne un principiu central al strategiei Kievului. Alegeri, legitimitate și legea marțială În interviu, Zelenski a lăsat deschisă posibilitatea organizării unor noi alegeri prezidențiale, însă a subliniat că acestea ar necesita garanții de securitate pentru a preveni manipularea. Mandatul său a fost prelungit în baza legii marțiale, care interzice alegerile pe timp de război. Declarațiile vin în contextul în care Moscova contestă legitimitatea liderului ucrainean, în timp ce comunitatea internațională continuă să îl recunoască drept președinte al Ucrainei.

Patru ani de război în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMMU) avertizează că încălcările drepturilor omului se intensifică, iar riscurile pentru civili cresc constant. Un raport recent indică o deteriorare vizibilă a protecției populației, în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii și al escaladării violenței. Creștere semnificativă a victimelor civile Potrivit HRMMU, numărul civililor uciși și răniți a crescut anual, iar în 2025 totalul victimelor a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% peste nivelul din 2023. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei De la începutul invaziei, peste 15.000 de civili au murit și mai mult de 41.000 au fost răniți, inclusiv sute de copii. Majoritatea victimelor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Ucraina, în special în zonele de front, unde utilizarea rachetelor, dronelor și munițiilor de tip loitering a contribuit la creșterea numărului de victime. Atacurile asupra infrastructurii energetice agravează criza umanitară Raportul ONU evidențiază că atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi extinse de electricitate, apă și încălzire. În iarna 2025–2026, milioane de ucraineni au avut acces la energie doar câteva ore pe zi, iar mii de clădiri au rămas fără încălzire în condiții de temperaturi negative. Ucraina a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazie, ceea ce a accentuat dificultățile populației civile. Acuzații grave privind tortura, execuțiile și violența sexuală HRMMU documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv tortură, rele tratamente, execuții ale prizonierilor de război și violență sexuală. Majoritatea cazurilor raportate vizează autoritățile ruse, însă misiunea ONU a semnalat și abuzuri comise de partea ucraineană, în special în etapele inițiale ale capturării prizonierilor. Datele arată că un procent covârșitor dintre prizonierii ucraineni eliberați au relatat episoade de tortură, iar sute de civili au fost executați sau au murit în detenție în zonele ocupate. Controlul în teritoriile ocupate și restrângerea libertăților În zonele ocupate, autoritățile ruse sunt acuzate că impun sistemele administrative și juridice ale Federației Ruse, obligă populația să obțină cetățenie rusă și restricționează libertatea de exprimare, religia și activitatea media. Raportul menționează amenzi, condamnări penale și presiuni asupra jurnaliștilor și grupurilor religioase. De asemenea, au fost semnalate deportări, transferuri forțate de copii și confiscări de proprietăți, considerate încălcări ale dreptului internațional. Probleme privind drepturile omului și în zonele controlate de Ucraina Misiunea ONU subliniază că și autoritățile ucrainene au fost criticate pentru tratamentul unor prizonieri de război, pentru condamnări legate de colaborare și pentru restricții care afectează libertatea religioasă și drepturile minorităților. Unele verdicte nu ar respecta standardele internaționale, în special în cazurile persoanelor care au acționat sub constrângerea ocupației. Au fost semnalate și condamnări ale persoanelor care au invocat obiecția de conștiință față de serviciul militar. ONU cere responsabilitate și acces la justiție pentru victime HRMMU solicită intensificarea eforturilor pentru tragerea la răspundere a autorilor încălcărilor și pentru garantarea accesului victimelor la justiție, despăgubiri și aflarea adevărului. Potrivit conducerii misiunii, invazia a generat o listă extinsă de încălcări ale drepturilor omului, fără progrese suficiente în prevenirea abuzurilor sau sancționarea responsabililor. Misiunea ONU continuă să monitorizeze situația și să publice rapoarte periodice privind impactul războiului asupra populației civile și respectarea dreptului internațional în Ucraina.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Suspect înarmat, împușcat mortal lângă reședința lui Trump (sursa: X/U.S. Secret Service)
Internațional

Suspect înarmat, împușcat mortal în apropierea reședinței lui Trump. Bărbatul a fost identificat

Un bărbat a fost împușcat mortal de forțele de ordine după ce a încercat să pătrundă ilegal în zona securizată a reședinței Mar-a-Lago, proprietatea președintelui american Donald Trump din West Palm Beach, Florida. Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce liderul american se afla la Washington. Suspect înarmat observat la intrarea proprietății Potrivit United States Secret Service, instituția responsabilă de protecția demnitarilor americani, un bărbat de aproximativ 20 de ani a fost observat în jurul orei 01:30 în apropierea intrării de nord a complexului. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Suspectul avea asupra sa o pușcă și o canistră de benzină, elemente care au determinat intervenția imediată a agenților. Purtătorul de cuvânt al Secret Service, Anthony Guglielmi, a confirmat că individul a fost împușcat după ce a pătruns în perimetrul securizat. Cum s-a desfășurat intervenția forțelor de ordine Într-o conferință de presă, șeriful comitatului Palm Beach, Ric Bradshaw, a explicat că agenții i-au cerut bărbatului să lase jos arma și canistra de combustibil. Suspectul ar fi abandonat canistra, însă a ridicat pușca în poziție de tragere. În acel moment, un polițist local și agenți ai Secret Service au deschis focul, neutralizând amenințarea. Bărbatul a murit pe loc, iar niciun agent nu a fost rănit. FBI a preluat ancheta Autoritățile nu au oferit inițial detalii despre identitatea sau motivația suspectului, dar au prezentat arma confiscată. Investigația a fost preluată de Federal Bureau of Investigation (FBI), care colectează probe și le solicită locuitorilor din zonă să verifice imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Suspectul, identificat Potrivit mai multor surse citate de CBS News, bărbatul împușcat mortal a fost identificat drept Austin T. Martin, în vârstă de 21 de ani, din Cameron, Carolina de Nord. Autoritățile au precizat că tânărul avea asupra sa o pușcă și o canistră de combustibil în momentul pătrunderii în perimetru. Informațiile preliminare indică faptul că ar fi reușit să intre în complex în momentul în care un invitat ieșea din proprietate. Familia îl declarase dispărut înainte de incident Conform CBS News, familia lui Austin T. Martin îl raportase dispărut cu o zi înainte, detaliu care ridică întrebări privind starea sa și motivele deplasării spre Florida. Anchetatorii analizează traseul parcurs de suspect din Carolina de Nord până la Mar-a-Lago și verifică dacă arma ar fi fost achiziționată pe drum. Mar-a-Lago, din nou în centrul preocupărilor de securitate Incidentul readuce în atenție riscurile de securitate care vizează liderii politici americani. În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Donald Trump a fost ținta a două tentative de asasinat, una dintre ele având loc chiar pe terenul său de golf din West Palm Beach.

Danemarca respinge nava-spital americană în Groenlanda (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca respinge inițiativa lui Trump de a trimite o navă-spital în Groenlanda: Nu există o criză medicală

Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a reacționat la anunțul președintelui american Donald Trump privind trimiterea unei nave-spital în Groenlanda, afirmând că teritoriul arctic, parte a Regatului Danemarcii, nu se confruntă cu o criză medicală care să justifice o astfel de intervenție. Danemarca: Sistemul medical din Groenlanda funcționează Într-o intervenție la televiziunea daneză DR, Troels Lund Poulsen a subliniat că populația groenlandeză are acces la servicii medicale adecvate, atât la nivel local, cât și în Danemarca, atunci când este necesar tratament specializat. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte „Populația groenlandeză primește îngrijirile medicale de care are nevoie. Le primește fie în Groenlanda, fie, dacă este nevoie de tratament special, în Danemarca. Nu este deci cazul să fie nevoie de o inițiativă sanitară specială în Groenlanda”, a declarat ministrul. Oficialul a sugerat că inițiativa americană nu reflectă o necesitate reală din teren, ci mai degrabă dinamica politică actuală. Trump vrea să trimită nava-spital Președintele american a transmis sâmbătă, pe rețeaua sa Truth Social, că Statele Unite intenționează să trimită în Groenlanda o navă-spital „grozavă”, care ar urma să ofere îngrijiri medicale persoanelor bolnave care, potrivit lui, nu sunt tratate corespunzător. Trump a precizat că operațiunea este deja în curs și că se desfășoară în coordonare cu Jeff Landry, desemnat în decembrie emisar special al SUA pentru Groenlanda. Mesajul liderului american a stârnit rapid reacții în Europa, unde inițiativa a fost privită ca un nou semnal al interesului strategic al Washingtonului pentru regiune. Care este situația sistemului sanitar din Groenlanda Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat în ultima perioadă probleme medicale majore care să necesite desfășurarea unei nave-spital. Sistemul public de sănătate include clinici locale și spitalul Regina Ingrid din capitala Nuuk, destinat cazurilor complexe. Pentru tratamente foarte specializate, pacienții sunt evacuați ocazional în Danemarca. În întregul regat danez, inclusiv în teritoriul autonom arctic, accesul la servicii medicale este gratuit. La începutul acestei luni, autoritățile groenlandeze au semnat un acord cu Copenhaga pentru îmbunătățirea tratamentului pacienților transferați pe continent. „Noua normalitate” în politica internațională Troels Lund Poulsen a remarcat că Donald Trump transmite frecvent mesaje scurte despre Groenlanda, considerând acest stil de comunicare drept „expresia noii normalități instalate în politica internațională”. În ultimele săptămâni, președintele american a reluat ideea anexării Groenlandei la Statele Unite, o poziție care a tensionat relațiile transatlantice. Mai multe state europene, inclusiv Germania, Regatul Unit și Franța, și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda, respingând ferm posibilitatea ca insula arctică să devină teritoriu american.

Somaliland oferă SUA acces la minerale rare (sursa: X/Presidency/Republic of Somaliland)
Internațional

Somaliland, stat recunoscut de Israel, curtează SUA cu minerale rare și baze militare: regiunea, miză strategică la Marea Roșie

Somaliland, regiune care și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, încearcă să își consolideze relațiile internaționale propunând Statelor Unite acces privilegiat la resursele sale minerale și posibilitatea înființării unor baze militare pe teritoriul său. Somaliland caută sprijinul SUA prin resurse și cooperare militară Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi, a declarat că autoritățile sunt dispuse să ofere exclusivități miniere Statelor Unite și să permită instalarea unor facilități militare americane. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit oficialului, administrația locală este deschisă unei cooperări strategice extinse cu Washingtonul, mizând pe interesul global pentru mineralele rare și poziția geografică a regiunii. Subsol bogat în minerale critice pentru tehnologie Ministerul energiei și minereurilor din Somaliland susține că teritoriul dispune de rezerve importante de litiu, tantal și niobiu, elemente esențiale pentru industria bateriilor, electronice și tehnologii avansate. Deși nu există încă studii complete privind cantitățile disponibile, resursele sunt considerate strategice și ar putea transforma regiunea într-un actor relevant pe piața globală a materiilor prime critice. Deschidere și către Israel pentru exploatarea resurselor Președintele Somaliland, Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a menționat recent posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la resursele minerale. Israelul a devenit prima țară care a recunoscut Somaliland ca stat, în decembrie anul trecut, un pas care a sporit vizibilitatea internațională a regiunii. În schimb, guvernul Somaliei continuă să considere Somaliland parte a teritoriului național și nu recunoaște independența autoproclamată. Poziție strategică la una dintre cele mai importante rute maritime Somaliland este situat la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, punct cheie care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez și una dintre cele mai aglomerate rute comerciale din lume. Regiunea se află în vecinătatea Djibouti, unde Statele Unite au deja o bază militară importantă. De cealaltă parte a strâmtorii se află Yemenul, de unde rebelii Houthi susținuți de Iran au lansat atacuri asupra navelor și Israelului, amplificând tensiunile din zonă.

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Sancțiuni UE împotriva Rusiei, blocate de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Budapesta invocă disputa energetică cu Ucraina

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând decizia Ucrainei de a opri tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor de externe ai UE. Ungaria anunță veto asupra noilor sancțiuni UE Șeful diplomației ungare a transmis, într-un mesaj public, că țara sa nu va susține adoptarea noului pachet de sancțiuni programat pentru discuție la reuniunea miniștrilor de externe. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit lui Peter Szijjarto, decizia este direct legată de blocarea de către Ucraina a livrărilor de petrol rusesc către Ungaria. Oficialul a precizat că Budapesta nu va permite adoptarea unor decizii importante pentru Kiev atât timp cât tranzitul țițeiului prin oleoductul Drujba rămâne restricționat. Disputa energetică cu Ucraina, motivul blocajului Ungaria depinde în mare măsură de importurile de petrol prin infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică, iar oleoductul Drujba reprezintă una dintre principalele rute de aprovizionare. Blocarea tranzitului a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, transformând problema energetică într-un instrument de negociere la nivel european. UE încearcă să adopte noi măsuri împotriva Rusiei Rusia este deja vizată de multiple sancțiuni europene impuse după invazia care a declanșat războiul din Ucraina în urmă cu patru ani. Noul pachet ar urma să extindă presiunea economică și să limiteze capacitatea Moscovei de a continua conflictul. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat că statele membre vor încerca să ajungă la un acord pentru introducerea unor măsuri suplimentare. Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că nu există încă consens între cele 27 de state asupra conținutului pachetului. Bruxelles: sancțiunile afectează economia Rusiei Kaja Kallas a susținut că sancțiunile deja adoptate au un impact semnificativ asupra economiei ruse și reduc capacitatea Moscovei de a susține efortul de război. Potrivit oficialului european, fiecare nou set de măsuri limitează și mai mult resursele disponibile Rusiei, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să mențină unitatea statelor membre.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră