luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Neue Zürcher Zeitung susține că șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. CIA neagă: „Complet fals”

Neue Zürcher Zeitung (NZZ), una din cele mai influente publicații din Elveția, susține că șeful CIA, William Burns, i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. Publicația elvețiană citează surse din guvernul de la Berlin. Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina „La mijlocul lunii ianuarie, președintele american Joe Biden l-a instruit pe șeful CIA, William Burns, să verifice disponibilitatea Ucrainei și Rusiei pentru negocieri. Reacția ulterioară a Kievului și Moscovei a influențat decizia de a furniza tancuri Ucrainei, scrie ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung. Potrivit două surse de rang înalt din guvernul german, Burns a vizitat Kievul și Moscova în ianuarie, invitând părțile în conflict să rezolve conflictul. Șeful CIA a oferit Kievului „pace în schimbul pământului”, iar Moscovei – „pământ în schimbul păcii”. Dimensiunea teritoriului în cauză era de 20% din suprafața Ucrainei, ceea ce este comparabil cu suprafața Donbasului, spun interlocutorii ziarului. Ambele părți au refuzat propunerile. Ucraina a refuzat să-și împartă teritoriile. Rusia a refuzat pentru că crede că va câștiga războiul pe termen lung”, relatează site-ul Meduza. Eșecul lui Burns l-a determinat pe Biden să trimită tancuri Abrams Ucrainei. Însă surse din CIA au negat vehement, pentru Newsweek, relatarea din NZZ. „Un oficial CIA a declarat pentru Newsweek că afirmațiile din raportul ziarului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung (NZZ) conform cărora Burns a făcut o călătorie secretă la Moscova în ianuarie și că a existat o propunere de pace prezentată de director în numele Casei Albe este complet falsă”, a arătat Newsweek. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Luna trecută, Burns a călătorit în secret la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Zelenski, a scris The Washington Post.

Neue Zürcher Zeitung susține că șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. CIA neagă: „Complet fals”
Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: "Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean"
Internațional

Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: "Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean"

Putin luptă cu "succesorii lui Hitler". Rusia are "cu ce să răspundă" la livrările de tancuri pentru Ucraina făcute de Occident, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, avertizând că acest răspuns nu se va limita doar la vehicule blindate. Umbra Stalingradului "Nu trimitem tancuri la graniţele lor, dar avem cu ce să răspundem", a afirmat Putin într-un discurs susţinut la Volgograd (oraş în sud-vestul Rusiei), în timpul unei ceremonii de comemorare a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste în bătălia de la Stalingrad. Răspunsul "nu se va limita doar la utilizarea de blindate", a insistat liderul rus, care anterior a depus o coroană de flori în faţa flăcării eterne din Sala Gloriei Militare a complexului memorial "Mamaiev Kurgan" şi a adus un omagiu memoriei soldaţilor sovietici căzuţi în luptele de la Stalingrad, printr-un minut de reculegere. Putin a lansat un avertisment celor care "târăsc ţările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia" şi celor care "speră să învingă Rusia pe câmpul de luptă". Amenințarea nucleară "Se pare că ei nu înţeleg că războiul modern cu Rusia va fi complet diferit pentru ei", a ameninţat liderul rus. Declaraţiile lui Vladimir Putin ar putea fi interpretate drept o aluzie la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia "în niciun caz" nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de răspuns. Putin luptă cu "succesorii lui Hitler" Preşedintele rus s-a referit în mod special la tancurile germane Leopard 2 pe care Berlinul le va trimite Ucrainei şi care pot fi furnizate Kievului şi de alte ţări europene care le au în posesie. "Incredibil, dar adevărat: tancurile germane Leopard cu cruci pe ele ne ameninţă din nou", a spus Putin, făcând o nouă paralelă între războiul împotriva lui Hitler şi campania militară rusă din Ucraina. "Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean, servindu-se de ", a spus el, referindu-se la ucraineni, pe care îi numeşte astfel după numele susţinătorilor ultranaţionalistului ucrainean Stepan Bandera (1909-1959), care au colaborat cu naziştii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În aceeaşi cheie, el a spus că "ideologia nazismului, deja în forma sa modernă, creează din nou ameninţări directe la adresa securităţii" Rusiei. Fantoma "neonazismului" De la începerea ofensivei declanşate de el împotriva Ucrainei la 24 februarie anul trecut, Vladimir Putin susţine că responsabilii politici aflaţi la putere la Kiev sunt "neonazişti", care s-ar afla la originea unui "genocid" împotriva rusofonilor din această ţară. Preşedintele rus a profitat de discursul său pentru a nega izolarea Rusiei şi pentru a le da asigurări concetăţenilor său că ţara continuă să aibă mulţi prieteni. "În pofida eforturilor de propagandă occidentală", Moscova are prieteni "în toată lumea", inclusiv în America de Nord şi Europa, a spus el. De la sosirea sa la Kremlin în 2000, Putin a participat în mai multe rânduri la ceremoniile dedicate bătăliei de la Stalingrad, care a început la 17 iulie 1942 şi s-a încheiat la 2 februarie 1943 cu capitularea feldmareşalului Friderich von Paulus, comandantul Armatei a VI-a germane, după 200 de zile de lupte înverşunate.

Economia engleză, lovită mai tare de epidemia de regrete post-Brexit decât de pandemia de COVID, conchide la unison presa de la Londra
Internațional

Economia engleză, lovită mai tare de epidemia de regrete post-Brexit decât de pandemia de COVID, conchide la unison presa de la Londra

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză. Pe 31 ianuarie, 2020, Marea Britanie părăsea Uniunea Europeană. Acum, trei ani mai târziu, presa britanică, de la BBC, la cei vocali anti-Brexit (precum The Guardian) și cei odinioară vehemenți pro-Brexit (The Telegraph) aniversează Brexitul printr-o critică la unison. De ce Brexit a devenit azi un B(ritish) Regret? No Brexit, no cry Potrivit BBC, mulți dintre cei care au votat pentru Brexit, au făcut-o în numele suveranității, neluând în calcul efectele economice, care au lovit economia „în feluri neașteptate”. În primul rând, birocrația – ieșind de pe piața unică și uniunea vamală, companiile din Regatul Unit, care tranzacționează cu statele UE s-au trezit confruntate nu doar cu reguli și documente noi, ci și cu noi controale asupra anumitor mărfuri: "Ceea ce a stârnit temeri cu privire la ceea ce s-ar întâmpla cu comerțul de 550 de miliarde de lire sterline dintre Regatul Unit și cel mai apropiat partener comercial al său, drept care a existat o scădere a cantității de mărfuri exportate de Regatul Unit în UE. Chiar dacă, în timp, aceste probleme au fost rezolvate, iar cifrele de afaceri și-au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, comerțul ar fi crescut mai mult dacă nu ar fi existat Brexit.". Potrivit BBC, este posibil ca noua birocrație să fi afectat grav micii exportatori. Speranța în Commonwealth În ceea ce privește criza economică, provocată de pandemie, aceasta a fost ca o bomboană pe colivă: "Pandemia a afectat majoritatea națiunilor, însă, de atunci, restul țărilor din G7 au înregistrat o revenire economică, ceea ce nu s-a întâmplat în Regatul Unit. Dacă ne referim la comerțul Regatului Unit cu restul lumii, precum și comerțul cu UE, în general, acesta a scăzut în raport cu dimensiunea economiei Regatului Unit. Comerțul nu a revenit după pandemie la fel de repede precum s-a întâmplat în alte țări. «Global Britain» a devenit astfel mai puțin globală.". Citește și: Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei Există speranțe în noile acorduri comerciale, în special cele semnate cu Australia și Noua Zeelandă - însă efectele pozitive ale acestora nu se vor simți decât abia peste câțiva ani. În prezent, aceste acorduri nu provoacă decât nemulțumire la nivel social, în rândul fermierilor din Marea Britanie. Regretele post-Brexit lovesc economia engleză În ceea ce privește investițiile, acestea au stagnat după referendum, "deoarece mulți investitori rămân precauți cu privire la perspectivele economiei. Investițiile nu au fost grozave nici înainte de 2016, însă, dacă și-ar fi continuat tendința de dinainte de referendum, potrivit analizei think-tank-ului UK in Changing Europe, acestea ar fi putut fi cu aproximativ 25% mai multe decât sunt acum.". Ieșirea din UE a avut, de asemenea, impact și asupra forței de muncă - modificările regulilor privind libera circulație a forței de muncă și introducerea unui sistem de imigrare bazat pe puncte au provocat un efect de domino: "Un studiu al think-tank-urilor Center for European Reform și UK in a Changing Europe sugerează că există cu 330.000 de lucrători mai puțini în Regatul Unit ca urmare a Brexit-ului. (...) Drept urmare, sectoare precum transportul, ospitalitatea și comerțul cu amănuntul au fost deosebit de puternic afectate. Lipsa lucrătorilor a dus la lipsuri și a crescut facturile pentru clienți.". Când Brexit devine Bregret În The Guardian, editorialul semnat de Polly Toynbee blamează jocurile politice care au dus la un haos, atât social, cât și politic și economic: "Aniversarea Brexitului de astăzi marchează trei ani de haos politic și calamitate economică. De asemenea, se împlinesc 50 de ani de când Marea Britanie a aderat la Comunitatea Europeană Economică. În urmă cu zece ani, în această lună, David Cameron a ținut discursul său nerușinat de la Bloomberg, promițând un referendum pentru a-și liniști partidul și pe Ukippers (Partidul pentru Independența Regatului Unit), pe care anterior îi numise «zăpăciți», «lunatici» și «rașiști deghizați».". Simțire fără rațiune Toynbee acuză liderii Brexit de promisiuni fără acoperire, făcute doar în virtutea propriilor interese de partid, manipulând false idealuri și contând pe simțirea votanților, nu pe rațiunea lor: "Covârșitoarea durere a acestui act național de auto-vătămare ne-a ancorat în suferința unui adânc geamăt pentru pierderea unui ideal și de asemenea pentru declinul economic. Suferință simțim și pentru încălcarea vechilor alianțe ale laburiștilor, și pentru învrăjbirea dintre comunități, dintre tineri și vârstnici, dintre valoarea și non-valoare. Suferință împletită cu furie contra cinicilor lideri ai Brexitului, care au vândut fantasme pe post de realitate.". Potrivit lui Toynbee, "Trei ani de Brexit au lăsat votanților un gust amar de Bregret.". "Marea Britanie, pe marginea prăpastiei" The Telegraph, care a fost, acum trei ani, susținător al Brexitului, azi și-a pierdut înflăcărarea. În editorialul său, Jeremy Warner critică recentul discurs al ministrului de finanțe, Jeremy Hunt, prin care acesta a susținut că "Brexitul a făcut posibilă creșterea economică a Marii Britanii". Warner numește declarațiile și atitudinea lui Hunt "optimism Pollyana", făcând trimitere la Sindromul Pollyana, numit astfel după personajul inventat în 1913 de scriitoarea Eleanor H. Porter – o fată care voia să fie mereu fericită, încercând să găsească motive de bucurie, chiar dacă acestea nu existau. "Acest tip de optimism Pollyana de care dă dovadă Jeremy Hunt încearcă să ascundă o realitate evidentă: Marea Britanie e pe marginea prăpastiei. (...) Cineva ar putea crede că trăim în lumi paralele. În lumea lui Jeremy Hunt, așa cum a descris-o în discursul ținut săptămâna trecută, e foarte puțin adevăr în perspectiva declinului despre care citim, auzim sau vedem zilnic în presă. Ca o superputere în invovație și creativitate, Marea Britanie are în față cele mai bune vremuri, insistă ministrul, căci e liderul global în toate industriile de ultimă oră ale viitorului, de la științele naturale la inteligența artificială. (...). Însă uită că Marea Britanie este ultima țară din G7, a cărei economie abia își revine din perioada de pandemie. (...) Linia care separă optimismul Pollyana de halucinație este una extrem de fină, și n-aș vrea să spun că Hunt a depășit-o. Însă realitatea dură ne arată că țara noastră se află pe marginea prăpastiei.", conchide Warner.

Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI
Internațional

Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT). FMI prognozează creștere economică Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor. Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk. Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Cum se exportă petrol prin intermediari Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el. Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă
Internațional

Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins. Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această "fereastră de oportunitate" creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupšys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. Occidentul ezită, Putin profită: atac extins "Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia . În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia", a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupšys, care susţine că, "în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură". "Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii - n.r.) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit", consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall. Rusia are resurse Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. "Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie", argumentează el. Citește și: Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm” Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului. "Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile", a spus Rupšys. Luptele poziționale îi convin Moscovei Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia duminică - într-un nou buletin informativ cu privire la situaţia de pe frontul în Ucraina - că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental. Analiştii ISW - un think tank cu sediul în SUA - apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei. Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei. Stoltenberg: Putin nu vrea pace "Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi", a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit site-ului oficial al NATO. "Cel mai important, nu vedem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestei invazii, care este de a-şi controla vecinul, de a controla Ucraina. Aşa că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat secretarul general al NATO. El a subliniat că rezultatele unor posibile negocieri viitoare sunt legate în mod indisolubil de rezultatul de pe câmpul de luptă, dar atâta timp cât Putin crede că poate câştiga pe teren, nu se va aşeza la masa negocierilor. "Aşadar, paradoxul este că, de fapt, sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai bună cale pentru a se obţine o soluţionare paşnică şi negociată a războiului", a spus Stoltenberg.

New York-ul din estul Ucrainei, depopulat din cauza bombardamentelor rusești. Este vorba de un orășel înființat de coloniști germani în 1864 și numit după metropola americană
Internațional

New York-ul din estul Ucrainei, depopulat din cauza bombardamentelor rusești. Este vorba de un orășel înființat de coloniști germani în 1864 și numit după metropola americană

New York, depopulat din cauza bombardamentelor. Oraşul New York din regiunea ucraineană Doneţk, care a fost numit după cel mai populat oraş din Statele Unite ale Americii, riscă să rămână, în scurt timp fără locuitori, potrivit trimisului special al Agerpres, Cristian Lupașcu. New York, depopulat din cauza bombardamentelor New York-ul ucrainean, amplasat la graniţa dintre Doneţk-ul aflat sub control ucrainean şi Doneţk-ul controlat de armata Federaţiei Ruse, este părăsit de la o zi la alta de un număr din ce în ce mai mare de persoane, ca urmare a atacurilor constante ale artileriei ruse. Aflat chiar pe linia frontului, unde se duc lupte intense între militarii ruşi şi cei ucraineni, micul orăşel din Estul Ucrainei s-a transformat într-un loc al terorii şi fricii. Puţinii oameni care mai sunt aici stau în case sau în adăposturile, iar străzile sunt pur şi simplu pustii. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? "În fiecare zi se lansează atacuri cu diferite arme. Situaţia s-a înrăutăţit în ultima săptămână. Doar o parte din vecini a mai rămas. Într-un bloc cu cinci etaje, dacă sunt 20 de apartamente locuite. În rest, toţi sunt plecaţi. Şi noi avem maşina pregătită pentru plecare", susţine Olena, o localnică în vârstă de 50 de ani, care este vizibil speriată de ceea ce se întâmplă în jurul ei. Erau 10.000, au rămas 3.000 New York-ul ucrainean, care avea înainte de începerea războiului o populaţie de peste 10.000 de locuitori, mai numără acum puţin peste 3.000 de persoane. Şi numărul scade zilnic. "În acest orăşel mai locuiesc 3.000-4.000 de oameni, în special persoane în vârstă, pensionari, categorii de populaţie puţin mobile care şi-au exprimat dorinţa de a nu părăsi locuinţele şi, din această cauză, o presiune mare se simte şi asupra serviciilor sociale, asupra instituţiilor de stat şi asupra infrastructurii. Este nevoie să aducem aici ajutoare. Locuitorii de aici au nevoie de susţinere socială şi toate celelalte servicii care le îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi. Linia de front se află la marginea New York-ului. Forţele noastre armate resping atacurile inamicului", susţine primarul din Toreţk din raionul Bahmut, Vasîli Cincik, cel care administrează şi oraşul New York. New York, apoi Novhorodske. Și iar NY New York-ul ucraineana a fost înfiinţat în 1846 de nişte colonişti germani, care ar fi dezvoltat afaceri în zonă, ei ocupându-se de extracţia de cărbune şi de fabricarea de cărămizi. Germanii au început să părăsească Ucraina după Revoluţia rusă, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost alungaţi de sovietici. În 1951, oraşul şi-a schimbat denumirea în Novhorodske. Localitatea a revenit la numele vechi, New York, în 2021, autorităţile luând această decizie la cererea populaţiei. New York este situat la 37,9 kilometri Nord-Est de oraşul Doneţk, aflat acum sub control rusesc, şi la aproape 60 de kilometri de Kramatorsk, care a devenit capitala de facto a regiunii Doneţk.

Europa scapă de al doilea Orbán Viktor: Andrej Babiš, suporter al Moscovei, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Petr Pavel, general (r) NATO care garantează că va sprijini Ucraina
Internațional

Europa scapă de al doilea Orbán Viktor: Andrej Babiš, suporter al Moscovei, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Petr Pavel, general (r) NATO care garantează că va sprijini Ucraina

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO. Petr Pavel, fost şef al Comitetului Militar al NATO şi susţinător al sprijinului militar pentru Ucraina, a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale din Republica Cehă cu 58,25% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale după numărarea a 99,74% din buletinele de vot, informează agenţiile de presă internaţionale. Opt candidați în turul întâi Rivalul său, Andrej Babiš, a obţinut 41,75% din voturi, potrivit rezultatelor publicate în direct pe site-ul Oficiului ceh de statistică. Rata de participare în această ţară membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 10,5 milioane, a fost de 70%. Petr Pavel, general în rezervă în vârstă de 61 de ani, s-a prezentat în alegeri drept candidat independent şi beneficiază de sprijinul guvernului de centru-dreapta. Andrej Babiš, un miliardar de 68 de ani, care a ocupat postul de premier între anii 2017 şi 2021, s-a angajat în timpul campaniei să oblige guvernul să susţină populaţia în faţa creşterii preţurilor. În primul tur, în care au concurat opt candidaţi, Pavel îl devansase pe Babiš, obţinând 35,4% din sufragii faţă de 35% ale acestuia. El a beneficiat între timp de voturile unora dintre concurenţii eliminaţi în primul tur. Petr Pavel, erou de război Campania între cele două tururi ale scrutinului a fost aspră, cu un val de dezinformări care l-au avut drept ţintă pe Pavel şi ameninţări cu moartea la adresa lui Babiš şi a familiei sale. Petr Pavel îl va înlocui pe Milos Zeman, politician controversat, care întreţinuse legături strânse cu Moscova înainte de a face o cotitură în momentul invaziei ruse în Ucraina. Citește și: Tancurile Abrams pe care SUA le vor trimite în Ucraina, fără blindajul ultrasecret din uraniu sărăcit Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE. Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldaţi francezi. Ulterior el a devenit şef al Statului Major ceh şi a exercitat în perioada 2015-208 funcţia de preşedinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianţei Nord-Atlantice. Noul președinte ceh are studii inclusiv la King's College (CV). Cehia scapă de miliardarul anti-NATO Întrebat în campania electorală, în cadrul unei dezbateri televizate, dacă ar trimite trupe dacă Polonia sau statele baltice ar fi atacate, Babiš a răspuns: "Nu, cu siguranță nu". Articolul 5 din tratatul NATO obligă statele membre să vină în ajutorul unuia dintre ele în cazul unui atac. "Vreau pace. Nu vreau un război. Și în niciun caz nu voi trimite copiii noștri și copiii femeilor noastre la război", a continuat fostul premier, care a făcut recent obiectul unei ample analize a Politico. Petr Pavel va deveni al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Javel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Un tribunal internațional special pentru Putin și complicii lui, cerut de Consiliul Europei la APCE
Internațional

Un tribunal internațional special pentru Putin și complicii lui, cerut de Consiliul Europei la APCE

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin. Consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. APCE: Tribunal internațional special pentru Putin Cu 100 de voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei. "Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs", a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg. APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. APCE aşteaptă de la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, "un sprijin politic" pentru acest proiect. Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Parlamentul European, cerere similară Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri. Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea "crimei de agresiune", pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI. Citește și: Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, "ar putea intra" sub definiţia de "genocid" în sensul convenţiei internaţionale din 1948. În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului. "Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane", a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.

Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen - dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic - dar cere două miliarde de euro în plus
Internațional

Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen - dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic - dar cere două miliarde de euro în plus

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Papa Francisc apără din nou comunitatea gay: A fi homosexual nu este o infracţiune. Dumnezeu are sensibilitate pentru fiecare din noi
Internațional

Papa Francisc apără din nou comunitatea gay: A fi homosexual nu este o infracţiune. Dumnezeu are sensibilitate pentru fiecare din noi

Papa Francisc apără iar comunitatea gay. Papa Francisc şi-a reiterat poziţia conform căreia Biserica Catolică nu ar trebui să fie ostilă cu persoanele gay, argumentând într-un interviu pentru Associated Press (AP) că legile din multe ţări care incriminează homosexualitatea sunt "nedrepte". Papa Francisc apără iar comunitatea gay "A fi homosexual nu este o infracţiune", a spus papa Francisc, precizând că unii episcopi catolici care susţin legi ce incriminează sau discriminează persoanele LGBTQ greşesc. Liderul de la Vatican a adăugat că aceşti reprezentanţi ai bisericii ar trebui "să aibă un proces de conversie" şi să manifeste "sensibilitatea" pe care "Dumnezeu o are pentru fiecare dintre noi". Papa pledează de multă vreme pentru o tolerare a persoanelor gay. El a dat celebrul răspuns "cine sunt eu să judec?" când a fost întrebat în legătură cu homosexualii catolici, la scurt timp după ce a devenit papă, în 2013. În interviul acordat AP, papa a vorbit, de asemenea, despre atacurile care l-au vizat după decesul recent al predecesorului său, papa emerit Benedict al XVI-lea. Secretarul personal al acestuia din urmă, Georg Gaenswein, a publicat recent o carte în care sugerează că au existat fricţiuni între fostul papă emerit şi papa Francisc, după ce Benedict al XVI-lea a demisionat din funcţia de lider al Bisericii Catolice, în 2013. Aceste diferende vizau, printre altele, decizia papei Francisc de a reimpune restricţiile referitoare la desfăşurarea liturghiei tradiţionale în limba latină, revenind astfel asupra unei decizii luate de papa Benedict, dar şi abordarea mai permisivă a actualului suveran pontif cu privire la chestiuni morale, cum ar fi homosexualitatea, potrivit cărţii. Papa vrea să fie criticat în față Între timp, jurnalistul italian Sandro Magister a declarat în această lună că regretatul cardinal australian George Pell a fost autorul unei note anonime pe care a publicat-o pe blogul său anul trecut, în care a descris pontificatul papei Francisc drept o "catastrofă". Potrivit acestei note, o gamă largă de comentatori considerau că "acest pontificat este un dezastru din multe sau din majoritatea punctelor de vedere; o catastrofă". Întrebat în legătură cu aceste critici, papa Francis a declarat: "Singurul lucru pe care îl cer este să o facă în faţa mea, pentru că aşa evoluăm cu toţii". Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% Pontiful argentinian a adăugat că regretatul papă emerit Benedict al XVI-lea a fost un "gentleman" şi că o dată cu moartea acestuia a "pierdut un tată", notează ANSA.

Nu există echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, rușii au mințit, arată Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică
Internațional

Nu există echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, rușii au mințit, arată Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică

Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament. Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) nu au găsit echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, a declarat marţi în Parlamentul European directorul agenţiei, Rafael Grossi. Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament El a dezminţit astfel acuzaţia adusă luni de serviciul de informaţii externe al Rusiei, care a susţinut că ucrainenii ascund în centralele respective arme de provenienţă occidentală. Kievul respinsese deja printr-un oficial de rang înalt afirmaţia Moscovei. Citește și: Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei! Grossi a arătat că AIEA a stabilit o prezenţă permanentă în toate centralele atomice ucrainene. El a anunţat totodată că a ordonat marţi inspecţii pentru identificarea unor eventuale arme în interiorul acestor obiective, iar "rezultatul acestor inspecţii a fost negativ". Directorul a reamintit că este pentru a doua oară când agenţia a fost în măsură să dovedească falsitatea unor acuzaţii privind ilegalităţi şi pericole în centralele nucleare din Ucraina. Primele afirmaţii de acest gen se refereau la crearea unei "bombe murdare", un tip de armă care răspândeşte materiale radioactive cu ajutorul unei explozii convenţionale.

Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei!
Internațional

Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei!

Propaganda Kremlinului cere bombardarea Berlinului, Dresdei. Propagandiștii Moscovei au intrat într-o fază de agitație extremă în ultimele zile, după ce au apărut din ce în ce mai multe informații că Germania va permite trimiterea de tancuri Leopard în Ucraina. Propaganda Kremlinului cere bombardarea Berlinului, Dresdei În studiourile Rossia 1, postul public de televiziune rusesc, propagandiști precum Vladimir Soloviov, dublat de invitați din platou, au cerut ca Germania să fie bombardată. Aceștia au făcut, evident, o paralelă cu cel de-al doilea război mondial și au încercat să explice decizia Germaniei prin intermediul "nazismului". "Berlin will be destroyed if Germany continues supplying weapons to Ukrainian Nazis" pic.twitter.com/o5jZHnjceb— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2023 Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: Așteptăm confirmarea lui Scholz

Criza dintre Suedia și Turcia ia amploare, după ce un exemplar al Coranului a fost ars la un protest extremist la Stockholm. SUA acuză un act "respingător", "provocator" pentru NATO
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia ia amploare, după ce un exemplar al Coranului a fost ars la un protest extremist la Stockholm. SUA acuză un act "respingător", "provocator" pentru NATO

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Incident cu totul ciudat la bordul unui avion: un pasager beat a urinat pe o pasageră de la clasa business. Amenzi usturătoare și o arestare
Internațional

Incident cu totul ciudat la bordul unui avion: un pasager beat a urinat pe o pasageră de la clasa business. Amenzi usturătoare și o arestare

Business class: beat, pipi pe pasageră. Compania indiană Air India a fost amendată cu 37.000 de dolari (circa 34.000 de euro) pentru gestionarea unui incident în care a fost implicat un pasager beat care a urinat pe o femeie în timpul unui zbor de la New York la New Delhi, a informat presa indiană. Business class: beat, pipi pe pasageră În timpul zborului pe ruta New York - New Delhi din 26 noiembrie, bărbatul, în prezent încarcerat pentru acest incident şi care a negat faptele, ar fi urinat pe o femeie în vârstă de 72 de ani care zbura la clasa Business, potrivit presei indiene care a numit acest caz "pipigate". Autoritatea indiană de reglementare în domeniul aviaţiei l-a amendat, de asemenea, pe directorul serviciilor de zbor al Air India cu 300.000 de rupii (circa 3.400 de euro), potrivit mass-mediei indiene. Pilotului avionului i-a fost suspendată licenţa pentru trei luni pentru că "nu şi-a făcut datoria" de a menţine siguranţa şi ordinea în aeronavă. Vicepreședinte de bancă Bărbatul, un cetăţean indian pe nume Shankar Mishra, angajat al băncii americane Wells Fargo, a fost autorizat să plece imediat după aterizarea avionului, fără a primi nicio sancţiune. Victima s-a plâns apoi de incident şi, după ce povestea a fost relatată pe larg în mass-media, poliţia l-a arestat pe bărbat câteva săptămâni mai târziu. Citește și: EXCLUSIV Dosarul penal deschis în urma atacului câinilor de la Lacul Morii asupra Anei Oros Daraban în aprilie 2022, încă în faza urmăririi in rem (se investighează fapte, nu persoane) Banca americană Wells Fargo l-a concediat ulterior pe Shankar Mishra din funcţia de vicepreşedinte al filialei sale din India în urma acestor acuzaţii "profund tulburătoare". Directorul general al Air India, Campbell Wilson, a fost nevoit să-şi ceara scuze ca urmare a valului de critici în legătură cu gestionarea incidentului de către compania aeriană.

Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez
Internațional

Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat. Proteste desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la Alianţă. Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte (...). Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă", a transmis Ministerul de Externe turc. Comunicatul a fost emis după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a cerut Suediei să întreprindă toate acţiunile necesare împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei. Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizaţie din partea poliţiei. Externele suedeze se delimitează de proteste Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat "o provocare islamofobă îngrozitoare" şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. "Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate", a scris el pe Twitter. Autorul incendierii Coranului a fost Rasmus Paludan, liderul unui partid danez de extremă dreapta. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a ţinut mai multe demonstranţii în trecut în care a dat foc Coranului. Câteva ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat arderea Coranului. "Arabia Saudită cheamă la răspândirea valorilor dialogului, toleranţei şi coexistenţei, şi respinge ura şi extremismul", a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat. Ankara anulează vizita ministrului suedez al Apărării La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria "Toţi suntem PKK", cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. "Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO", a declarat Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate cele demonstraţii. Anterior în cursul zilei, guvernul de la Ankara a anunţat că, dată fiind lipsa măsurilor de interzicere a protestelor, a anulat vizita pe care ministrul Apărării suedez urma să o desfăşoare în Turcia pe 27 ianuarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră