sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei

Israelul a lovit consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei, anunță Fox News, citând surse israeliene. Nu este clar dacă au existat victime sau membrii Consiliului au fost evacuați înainte ca clădirea să fie distrusă. Nu este clar nici dacă reușiseră să voteze un succesor.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Informația a declanșat un val de ironii pe rețelele sociale, inclusiv anunțuri de angajare pentru postul - de scurtă durată - de ayatollah al Iranului. Salariul oferit era de 100.000 USD/an.  Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei „Au vizat doar întâlnirea de la Teheran, unde ceea ce a mai rămas din conducere se adunase pentru a alege un nou Lider Suprem”, a spus corespondentul Fox News, Trey Yingst.  „O sursă din cadrul armatei israeliene confirmă că forțele aeriene israeliene au lovit o clădire din orașul iranian Qom, unde se adunaseră înalți clerici pentru a alege noul lider suprem al Iranului. Adunarea Experților are 88 de membri, însă nu este clar câți dintre ei se aflau în clădire în momentul atacului, potrivit oficialului”, a scris și Times of Israel.  Până luni seara, IDF a aruncat peste 2.500 de bombe asupra Republicii Islamice și a atacat peste 600 de ținte. IAF a lovit un complex al conducerii din Teheran în timpul nopții, aproximativ 100 de avioane de vânătoare aruncând peste 250 de bombe asupra complexului. Potrivit IDF, complexul conținea sediul președintelui, sediul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, un complex de întâlniri utilizat de forumul superior al Republicii Islamice și un sediu pentru instruirea ofițerilor militari iranieni.

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei Foto: Captură video
Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Maghiari din armata Ucrainei, capturați de ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

UE, posibil val de refugiați din Iran (sursa: Pexels/Edy Kurnia)
Internațional

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa

Deși solicitările de azil în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere semnificativă în 2025, Agenția UE pentru Azil avertizează asupra riscului unui posibil „aflux de refugiați” din Iran, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. 822.000 de cereri de azil în 2025 În 2025, statele membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia și Elveția, au primit aproximativ 822.000 de cereri de azil. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Datele indică o scădere de 19% față de anul precedent. Potrivit raportului, diminuarea numărului de solicitări este explicată în principal prin reducerea cererilor depuse de cetățeni sirieni, după căderea regimului lui Bashar al-Assad. În ceea ce privește Iranul, numărul cererilor de azil rămâne, deocamdată, relativ scăzut. În 2025, aproximativ 8.000 de iranieni au solicitat azil în UE și în țările vecine, comparativ cu 117.000 de afgani și 91.000 de venezueleni. Risc major în cazul destabilizării Iranului Raportul Agenției UE pentru Azil, redactat înainte de izbucnirea conflictului din weekend, avertizează însă asupra unui scenariu cu potențial exploziv. Cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar și o destabilizare parțială a Iranului ar putea genera fluxuri de refugiați fără precedent. Documentul subliniază că deplasarea a doar 10% din populația iraniană ar putea rivaliza cu cele mai mari valuri de refugiați din ultimele decenii. Chiar dacă atacurile americano-israeliene împotriva regimului de la Teheran nu au declanșat până acum o migrație masivă, agenția europeană avertizează că „amploarea riscului potențial este considerabilă”. Posibil traseu prin Turcia către Europa Autorii raportului precizează că scenariul unui val amplu de refugiați iranieni rămâne, în acest moment, „speculativ”. Un eventual flux migrator ar presupune tranzitarea Turciei și apoi îndreptarea către Europa. În acest context, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a discutat situația atât cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cât și cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni extraordinare. Comisia Europeană a anunțat că își întărește măsurile de pregătire, prin monitorizarea atentă a tendințelor migrației și prin consolidarea cooperării cu agențiile Națiunilor Unite.

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă (sursa: cbc.ca)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz, închisă traficului maritim. Iranul amenință că va ataca orice navă care încearcă să tranziteze zona

Comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim și a avertizat că Iranul va incendia orice navă care va încerca să traverseze acest punct strategic. Decizia are implicații majore pentru piața energetică globală, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului din statele Golfului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, fiind un coridor maritim vital pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Potrivit estimărilor internaționale, un procent semnificativ din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece zilnic prin acest punct strategic. Orice blocaj în zonă generează imediat reacții pe piețele energetice și temeri privind securitatea aprovizionării. Deși autoritățile iraniene au negat anterior că ar fi închis oficial strâmtoarea, în contextul atacurilor aeriene lansate sâmbătă împotriva Iranului de către SUA și Israel, în realitate traficul era deja afectat. Mai mulți operatori maritimi au ales să evite zona din cauza riscului crescut de conflict, ceea ce a dus la o închidere de facto a rutei. Iranul susține că a atacat un petrolier cu legături americane În cursul aceleiași zile, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lovit cu două drone un petrolier aflat în Strâmtoarea Ormuz, despre care susțin că ar avea legături cu Statele Unite. Nava vizată este petrolierul Athe Nova, care navighează sub pavilionul statului Honduras. Până la acest moment, operatorul navei nu a oferit informații clare cu privire la starea vasului sau la eventualele pagube produse.

Cenzură în Dubai după atacurile din weekend (sursa: Pexels/Abbas Mohammed)
Internațional

Cum a fost controlat discursul public în Dubai după atacurile din weekend (investigație WELT)

O investigație realizată de publicația germană WELT analizează modul în care autoritățile din Dubai ar fi intervenit pentru a controla narațiunea publică după atacurile cu rachete și drone lansate de Iran asupra Emiratele Arabe Unite, ca reacție la operațiunile militare ale Israel și Statele Unite ale Americii. Potrivit sursei citate, evenimentele din weekend au afectat temporar imaginea de stabilitate și siguranță a emiratului, după ce fragmente rezultate din interceptarea rachetelor au provocat explozii și incendii, inclusiv la hotelul de lux Burj Al Arab, precum și la alte obiective de infrastructură. Spațiul aerian a fost închis temporar, iar imaginile au circulat rapid pe rețelele sociale. De la reacții spontane la un mesaj unitar: schimbarea discursului online Conform investigației WELT, în primele ore după atacuri, turiști, rezidenți și influenceri au publicat mesaje în care vorbeau despre teamă și incertitudine. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Ulterior însă, discursul public s-ar fi uniformizat. Au apărut formulări similare privind stabilitatea situației, eficiența autorităților și lipsa oricărui motiv de îngrijorare. Mai mulți influenceri și rezidenți intervievați de publicația germană au sugerat că această schimbare ar fi fost rezultatul unor intervenții indirecte din partea autorităților. O influenceriță care a dorit să rămână anonimă a declarat pentru WELT că ar fi existat apeluri telefonice prin care s-ar fi transmis că „narativul fricii” nu își are locul în Dubai. Experți: „Există cenzură de stat, chiar dacă nu este aplicată brutal” Avocatul și consultantul José A. Campos Nave, citat de WELT, afirmă că în Dubai există cenzură de stat, însă aceasta funcționează mai degrabă prin autocontrol și cunoașterea regulilor nescrise. „Mulți străini știu foarte bine ce subiecte pot aborda public și ce teme sunt sensibile”, a explicat acesta. Dubai are o populație formată în proporție de aproximativ 90% din cetățeni străini, potrivit datelor oficiale ale UAE Federal Competitiveness and Statistics Centre. Dreptul de rezidență este, în majoritatea cazurilor, condiționat de locul de muncă, investiții sau deținerea unei afaceri și trebuie reînnoit periodic. În acest context, susțin sursele citate, statul deține pârghii importante de influență, inclusiv prin posibilitatea retragerii dreptului de ședere. Legislație privind „știrile false” și imaginea statului Investigația WELT amintește că Emiratele Arabe Unite au adoptat legi extinse privind combaterea criminalității informatice, care sancționează răspândirea de informații false sau afectarea reputației statului. Organizații precum Freedom House clasifică Emiratele Arabe Unite drept „ne-libere”, iar în Democracy Index realizat de The Economist țara nu este considerată o democrație deplină. Mai multe persoane intervievate de WELT au confirmat, sub protecția anonimatului, că abaterea de la „regulile” nescrise poate duce la convocări la poliție sau, în cazuri extreme, la pierderea dreptului de rezidență. Imaginea ca instrument economic și politic Potrivit experților citați, menținerea unei imagini impecabile este esențială pentru Dubai, care funcționează ca un brand global, dependent de investiții, turism și capital internațional. În acest sens, comunicarea publică devine parte a strategiei economice. Influencerii joacă un rol important în promovarea unei imagini pozitive a orașului, iar gestionarea discursului în momente de criză este considerată crucială. Atacurile recente au pus la încercare acest model, întrucât imaginile și reacțiile spontane din mediul online au introdus doar pentru scurt timp un discurs despre vulnerabilitate.

Spania nu susține acțiunile militare împotriva Iranului (sursa: Facebook/Ministerio de Asuntos Exteriores)
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

NATO nu va intra în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO nu va intra în războiul cu Iranul: Mark Rutte exclude implicarea militară a Alianței în conflict

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că intervenția militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului contribuie la limitarea capacității Teheranului de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, însă NATO nu va intra în conflict. NATO nu va fi implicată direct în conflict Într-un interviu acordat postului german ARD, Mark Rutte a subliniat clar că Alianța Nord-Atlantică nu are în plan să se implice direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Nu există absolut niciun plan ca NATO să fie atrasă în acest conflict sau să facă parte din el”, a afirmat oficialul. Totuși, acesta a precizat că anumite state membre pot decide, individual, să sprijine acțiunile Washingtonului și ale Tel Avivului. Reducerea capacității nucleare a Iranului, obiectiv strategic Potrivit șefului NATO, operațiunea militară are un impact direct asupra capacității Iranului de a-și dezvolta programul nuclear și arsenalul de rachete balistice. „Este foarte important ceea ce fac SUA împreună cu Israelul, deoarece reduc și limitează capacitatea Iranului de a se dota cu arme nucleare și rachete balistice”, a declarat Rutte.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat mult prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

Libanul interzice activitățile militare ale Hezbollah (sursa: Facebook/Nawaf Salam)
Internațional

Guvernul Libanului interzice activitățile militare ale Hezbollah și cere predarea armelor

Guvernul libanez a decis interzicerea imediată a tuturor activităților militare și de securitate desfășurate de Hezbollah, solicitând formațiunii să predea statului armele pe care le deține. Anunțul a fost făcut de premierul Nawaf Salam, în urma unei ședințe de cabinet. Hezbollah trebuie să își limiteze activitatea la zona politică Premierul libanez a transmis că măsura presupune „interzicerea imediată a tuturor activităților militare și de securitate ale Hezbollah” și a cerut explicit ca gruparea pro-iraniană să își predea armamentul statului libanez. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Totodată, Nawaf Salam a subliniat că Hezbollah ar trebui să își limiteze activitatea la sfera politică, renunțând la structurile armate care funcționează în paralel cu instituțiile statului. Libanul, marcat de războiul recent dintre Hezbollah și Israel Decizia vine într-un climat intern fragil. Populația libaneză este încă afectată de consecințele conflictului dintre Hezbollah și Israel, desfășurat între octombrie 2023 și noiembrie 2024. În timpul confruntărilor, bastioane ale Hezbollah din Liban au fost intens bombardate, iar infrastructura civilă a suferit pagube considerabile. Cel puțin 31 de morți în urma loviturilor israeliene Potrivit Ministerul Sănătăţii din Liban, loviturile masive lansate de Israel asupra Libanului au provocat luni moartea a cel puțin 31 de persoane și rănirea altor 149. Atacurile au fost descrise drept un răspuns la o acțiune a Hezbollah împotriva Israelului, prezentată ca o „răzbunare” pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei.

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene Foto: Facebook White House
Internațional

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene

Președintele SUA, Donald Trump, va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene citate de Jerusalem Post. „Israelul este încrezător nu numai că schimbarea regimului în Iran este posibilă, dar și că SUA vor rămâne în luptă până când acest lucru se va întâmpla, au declarat luni oficiali israelieni de rang înalt pentru The Jerusalem Post. Aceasta contrazice afirmațiile oficialilor americani care au vorbit cu Reuters și și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea schimbării regimului în Iran”, scrie Jerusalem Post. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat „El și-a stabilit deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul și nu are nicio intenție să ia piciorul de pe accelerație”, a spus un oficial israelian citat de Jerusalem Post. În schimb, până acum, în această operațiune nu au fost bombardate site-urile nucleare iraniene.  Un alt oficial israelian a spus, pentru Jerusalem Post, că atacurile cu rachete îndreptate împotriva statelor din Golf au determinat aceste țări să concluzioneze că este necesară o schimbare de regim la Teheran. Mai mulți comentatori de pe rețelele sociale arată că atacurile SUA și Israelului s-au orientat către poliție, bazele serviciilor secrete și sediile milițiilor pro-Gărzile Revoluționare, încercând în mod evident să elimine potențiala rezistență la viitoarele acțiuni de masă ale poporului iranian care ar putea duce la schimbarea regimului.

Avioane de luptă americane doborâte în Kuweit (sursa: aljazeera.com)
Internațional

VIDEO Avioane de luptă F-15 americane, doborâte accidental de apărarea aeriană din Kuweit

Trei avioane de luptă F-15 americane s-au prăbușit în Kuweit, fiind doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra regiunii. Informația a fost confirmată luni de United States Central Command (CENTCOM). Incidentul a avut loc în timpul unei confruntări intense care a inclus atacuri aeriene iraniene, dar și lansări de rachete balistice și drone. Avioanele, doborâte accidental de apărarea kuweitiană Potrivit comunicatului transmis de CENTCOM, aeronavele americane au fost „doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană” în timpul operațiunilor desfășurate în regiune. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță și nu au fost raportate victime. Reprezentanții comandamentului militar american au precizat că autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul și au oferit sprijin în cadrul operațiunii militare aflate în desfășurare împotriva Iranului. Imagini video apărute în spațiul public au arătat un avion de război american prăbușindu-se luni dimineață deasupra Kuweitului, în timp ce un membru al echipajului era vizibil parașutându-se. Fum în apropierea Ambasadei SUA din Kuweit Într-un incident separat, martorii au relatat că s-a observat fum în apropierea complexului Ambasadei SUA din Kuweit. La fața locului au intervenit autospeciale de pompieri și ambulanțe. Până la acest moment, Ambasada SUA și Departamentul de Stat al SUA nu au oferit un punct de vedere oficial privind acest incident.

Rusia abandonează Iranul, BRICS nu oferă sprijin militar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își abandonează aliatul iranian: Kremlinul exclude sprijinul militar al BRICS pentru Teheran în conflictul cu SUA și Israel

Kremlinul a exclus luni posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Iran, Rusia și China, să ofere sprijin militar Teheranului în conflictul său cu Statele Unite și Israel. Peskov: BRICS nu presupune asistență militară reciprocă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a precizat în conferința de presă zilnică faptul că apartenența la BRICS nu implică obligații de apărare colectivă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Apartenența la BRICS nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, organizația nu a organizat încă consultări privind escaladarea conflictului din jurul Republicii Islamice Iran și promovează cooperarea în domenii economice și politice, nu militare. Lavrov și Wang Yi condamnă atacurile asupra Iranului Serghei Lavrov și Wang Yi au condamnat duminică atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului. Cei doi miniștri de externe au transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice, că astfel de acțiuni „încalcă grav dreptul internațional și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite” și destabilizează întreaga regiune. Totodată, Lavrov și Wang Yi au criticat politicile pe care le consideră menite să răstoarne „autoritățile alese în mod legitim ale unor state suverane”. Vladimir Putin condamnă eliminarea lui Ali Khamenei Vladimir Putin a transmis un mesaj oficial de condoleanțe după eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. În telegrama adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, Putin a calificat uciderea ayatollahului drept o acțiune care încalcă „toate normele moralei umane și ale dreptului internațional”. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu a menționat explicit SUA sau Israelul în mesajul său. Rusia nu a intervenit nici în atacurile din 2025 Deși Iranul a furnizat Rusiei drone și echipamente militare utilizate în campania din Ucraina, Moscova nu a intervenit nici la jumătatea anului 2025, când Teheranul a fost vizat de atacuri americane și israeliene. Ce este BRICS și ce obligații presupune BRICS reunește Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși grupul promovează ideea unei ordini mondiale multipolare și a cooperării economice între economii emergente, nu funcționează ca o alianță militară similară NATO și nu presupune obligații de apărare colectivă. Analiza ISW: Rusia își abandonează aliatul iranian Experții Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că, în pofida retoricii despre „parteneriat strategic”, Rusia și-a abandonat practic aliatul iranian. Potrivit analizei, faptul că Vladimir Putin nu a menționat direct SUA sau Israelul în mesajul său reprezintă un semnal clar că Moscova încearcă să evite o deteriorare ireversibilă a relațiilor cu Washingtonul. Diplomația rusă, mai dură în declarații decât în fapte Oficiali ai Ministerului rus de Externe au adoptat un ton mult mai dur în declarațiile publice, acuzând Occidentul că ar fi declanșat o „vânătoare” împotriva liderilor iranieni. Diplomații ruși au susținut că astfel de acțiuni încalcă dreptul internațional. Observatorii internaționali subliniază însă că aceste poziții sunt în contradicție cu propriile acțiuni ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova este acuzată de ani de zile de încălcarea acelorași norme de drept internațional.

SUA-Iran, operațiune militară de „patru săptămâni” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță o operațiune militară de „patru săptămâni” în Iran: 48 de lideri au fost deja eliminați

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică, în interviuri acordate mai multor instituții media, că operațiunea militară americană din Iran este planificată să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”. Liderul de la Casa Albă a susținut că 48 de lideri iranieni au fost eliminați într-o singură lovitură și a avertizat că sunt posibile noi pierderi în rândul militarilor americani. Declarațiile vin în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran, după ce trei soldați americani au fost uciși. „Un proces de patru săptămâni” Într-un interviu telefonic acordat publicației Daily Mail din reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară a fost gândită încă de la început ca un plan de patru săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „A fost întotdeauna un proces de patru săptămâni. Oricât de puternic este Iranul, țara este mare, dar va dura patru săptămâni sau mai puțin”, a declarat președintele american. El a subliniat că ofensiva „avansează rapid” și că rezultatele obținute până acum sunt peste așteptări. 48 de lideri iranieni eliminați într-o singură lovitură Potrivit declarațiilor făcute de Donald Trump și transmise de jurnaliști de la Fox News, 48 de lideri iranieni ar fi fost uciși într-un atac major. „Patruzeci și opt de lideri au fost eliminați dintr-o singură lovitură”, a afirmat președintele SUA, lăudând succesul operațiunii militare. Aceste afirmații marchează una dintre cele mai dure poziții exprimate de Washington în actualul conflict cu Teheranul. Primele pierderi americane Donald Trump a comentat și moartea celor trei militari americani uciși în conflict, într-un interviu pentru NBC News. „Trebuia să ne așteptăm la pierderi cu așa ceva. Avem trei, dar ne așteptăm la pierderi. Până la urmă va fi o afacere bună pentru lume”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a avertizat, de asemenea, că astfel de pierderi „s-ar putea întâmpla din nou”, potrivit Daily Mail. Nave iraniene scufundate și centru de comandă distrus Pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump a anunțat noi lovituri împotriva infrastructurii militare iraniene. „Tocmai am fost informat că am distrus și scufundat nouă nave iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante. Le vânăm pe restul”, a scris acesta. Președintele american a adăugat că, într-un atac separat, forțele SUA au distrus „în mare parte” centrul de comandă naval iranian. Bombardiere stealth B-2 implicate în atacuri Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, United States Central Command (CENTCOM), a confirmat că bombardiere stealth de tip Northrop B-2 Spirit au participat la bombardamentele din Iran. Aceste aeronave sunt aceleași care au fost utilizate anterior pentru a lovi instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran, în luna iunie. Trump, deschis la negocieri: „Voi vorbi cu ei” În paralel cu declarațiile privind intensificarea operațiunilor militare, Donald Trump a afirmat că este dispus să discute cu liderii iranieni. „Liderii iranieni vor să discute, iar eu am fost de acord să vorbesc, așa că voi vorbi cu ei”, a declarat el pentru publicația The Atlantic. Totuși, președintele american a precizat că „majoritatea acestor oameni sunt morți” și că unii dintre cei cu care negocia anterior „nu mai sunt în viață”, adăugând că liderii iranieni „s-au crezut prea deștepți”. Operațiunea „progresează mai rapid decât se aștepta” Într-un interviu acordat CNBC, Donald Trump a asigurat că operațiunea militară împotriva Iranului „progresează foarte bine” și chiar „mai rapid decât se aștepta”. De la începutul conflictului, președintele SUA nu a mai apărut în public, iar nici șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și nici secretarul de stat, Marco Rubio, nu au susținut conferințe de presă majore pe această temă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră