vineri 03 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

VIDEO Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor: liderul cecen Kadîrov l-a lăudat pentru Tesla Cybertruck, pe care a montat o mitralieră

Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a făcut publică o înregistrare video în care poate fi văzut conducând o camionetă Tesla Cybertruck cu ceea ce pare a fi o mitralieră montată deasupra. A afirmat că o va trimite în zona de conflict din Ucraina. Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor Kadîrov, cunoscut pentru apariţiile sale extravagante, a adus elogii atât autovehiculului, cât şi CEO-ului Tesla Motors, Elon Musk, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Pe Elon Musk l-a numit "cel mai puternic geniu al timpurilor moderne" şi l-a invitat în Cecenia. "Aşteptăm viitoarele dvs produse care ne vor ajuta să încheiem operaţiunea militară specială", a scris Kadîrov, folosind termenul oficial utilizat de Rusia pentru a se referi la războiul pe care l-a declanşat în Ucraina. Până în prezent nu a existat o reacţie din partea Tesla la înregistrarea video difuzată de liderul cecen.

VIDEO Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor: liderul cecen Kadîrov l-a lăudat pentru Tesla Cybertruck, pe care a montat o mitralieră
Gaza: Hamas respinge noile propuneri de încetare a focului. Liderii consideră „dictările americane” de neacceptat
Internațional

Gaza: Hamas respinge noile propuneri de încetare a focului. Liderii consideră „dictările americane” de neacceptat

Hamas respinge negocierile de încetarea focului. După mai bine de zece luni de război, joi și vineri au avut loc la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare: Statele Unite, Qatar și Egipt. Hamas respinge negocierile de încetarea focului Discuțiile în jurul unui încetare a focului în Fâșia Gaza au eșuat după ce Hamasul palestinian a respins „dictatele americane”. La finalul negocierilor de la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare a fost făcută o propunere de acord revizuită de către Statele Unite, principalul aliat al statului ebraic. Pentru Statele Unite, o încetare a focului ar face posibilă evitarea unei escalade militare regionale după amenințarea Iranului de a răzbuna asasinarea liderului Hamas Ismaïl Haniyeh, atribuită Israelului. Nefiind participat la ultimele discuții, Hamas dorește aplicarea planului anunțat de președintele american Joe Biden pe 31 mai. Acest plan prevede o primă fază cu un armistițiu de șase săptămâni însoțit de o retragere israeliană din zonele cele mai dens populate din Gaza, precum și eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie. Retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza ar urma să aibă loc ulterior într-o a doua fază. Pentru a-și justifica absența la masa de negocieri, Hamas acuză Israelul că a adăugat „noi condiții” textului inițial, inclusiv „menținerea trupelor israeliene” la granița egipteană cu Gaza, precum și „dreptul de veto” asupra prizonierilor palestinieni care ar putea fi schimbati cu ostatici israelieni. Crezând că cea mai recentă propunere americană va fi sinonimă cu un „pas uriaș înapoi”, Sami Abou Zohri, un executiv al Hamas, a considerat că anunțul unei viitoare încetări a focului este o „iluzie”.

Jurnaliștii italieni care au realizat un reportaj în regiunea Kursk sunt investigați de serviciile de securitate ruse. Aceștia riscă cinci ani de închisoare
Internațional

Jurnaliștii italieni care au realizat un reportaj în regiunea Kursk sunt investigați de serviciile de securitate ruse. Aceștia riscă cinci ani de închisoare

Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB. Serviciile de securitate ruse (FSB) au declanşat o anchetă asupra a doi jurnalişti ai canalului italian RAI care au realizat un reportaj în regiunea Kursk. Jurnaliștii sunt acuzați că au trecut "ilegal" frontiera din Ucraina. Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB FSB "a deschis o anchetă penală" împotriva jurnaliştilor italieni Stefania Battistini şi Simone Traini pentru "trecere ilegală a frontierei", au indicat serviciile ruse într-un comunicat citat de agenţiile de ştiri. Ambasadoarea Italiei în Rusia, Cecilia Piccioni la Moscova de MAE rus din acest motiv. După această întâlnire, un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene a spus că ambasadoarea a apărat în faţa autorităţilor ruse munca "independentă" a jurnaliştilor din teren, în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană derulează o incursiune din 6 august. "Ambasadoarea (italiană) a primit un viu protest din cauza acţiunilor unei echipe a radioteleviziunii publice italiene RAI care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni asupra regiunii Kursk", a denunţat la rândul său diplomaţia rusă într-un comunicat. Reportajul, difuzat în această săptămână, a fost realizat de doi jurnalişti italieni de la RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, în oraşul rus Sudja, aflat la circa zece kilometri de frontiera ucraineană, pe care Kievul afirmă că l-a cucerit în întregime. Sudja găzduieşte un important nod gazier al gigantului rus Gazprom, care permite furnizarea de gaz spre Europa prin Ucraina. Cei doi jurnalişti italieni, care nu se află în Rusia, riscă până la cinci ani de închisoare, potrivit codului penal.

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”
Internațional

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că luptă „pentru miliardari”. Replica lui Trump n-a întârziat să apară
Internațional

Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că luptă „pentru miliardari”. Replica lui Trump n-a întârziat să apară

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc. Kamala Harris vrea să obțină voturile clasei de mijloc. Candidata democrată la Casa Albă a promis că va „lupta” pentru clasa de mijloc dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că îi slujește pe cei mai bogați. „Donald Trump luptă pentru miliardari și mari afaceri”, a afirmat vicepreședintele Statelor Unite, care a spus că ea va lupta pentru „a da bani înapoi familiilor din clasa mijlocie și muncitoare”. Candidata democrată a dezvăluit mai multe măsuri concrete ale programului său: construirea a trei milioane de locuințe noi, asistență pentru prima achiziție imobiliară și acordarea unui credit fiscal de naștere de până la 6.000 de dolari în primele 12 luni ale copilului. Harris a abordat și tema tratamentelor cu insulină, susținând că prețul acesteia va fi plafonat, la fel ca datoriile contractate de americani pentru tratament. Harris a declarat că intenționează să combată speculațiile imobiliare și să descurajeze inflația prețurilor în sectorul alimentar. Răspunsul lui Donald Trump Răspunsul contracandidatului nu a întârziat să apară. În replică la acuzele Kamalei Harris, Donald Trump a vorbit despre „controalele comuniste” asupra prețurilor. Trump a afirmat că, dacă Kamala Harris și-ar pune în aplicare măsurile, ar urma „foametea, deficitul și sărăcia”.

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate
Internațional

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Armata ucraineană își consolidează pozițiile în regiunea rusă Kursk. Zelenski a declarat că teritoriul este stabilizat
Internațional

Armata ucraineană își consolidează pozițiile în regiunea rusă Kursk. Zelenski a declarat că teritoriul este stabilizat

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata sa îşi consolidează poziţiile în regiunea rusă Kursk. Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk "Generalul Oleksandr Sirski a raportat că forţele noastre şi-au consolidat poziţiile în regiunea Kursk şi că teritoriul a fost stabilizat", a declarat Volodimir Zelenski, după o întâlnire cu comandantul-şef al armatei ucrainene. Cu o zi înainte, militarul îl asigurase pe şeful său că trupele sale au avansat "unul până la trei kilometri" şi au luat prizonieri soldaţi ruşi. Declarațiile Kremlinului Armata rusă, care a desfăşurat întăriri materiale şi umane, a susţinut că a respins asalturile ucrainene în apropierea a trei localităţi din regiunea sa Kursk, provocând pierderi grele adversarului său. În urmă cu câteva zile, preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat oamenilor săi să "expulzeze" forţele Kievului de pe teritoriul rus. Potrivit autorităţilor ruse, cel puţin 12 civili au fost ucişi şi mai mult de o sută au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene. Satele de frontieră, părăsite Confruntaţi cu avansul fără precedent al forţelor ucrainene pe teritoriul rus, zeci de mii de civili au părăsit deja satele de frontieră din regiunea Kursk, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul serviciilor locale. În regiunea vecină Belgorod, autorităţile ruse s-au arătat alarmate în ultimele zile, anunţând vineri seara că blochează accesul şi evacuarea a cinci oraşe de frontieră începând de luni, în timp ce închid "temporar" accesul către un al şaselea. De partea ucraineană, fluxul de evacuaţi continuă, de asemenea, spre oraşul Sumî, la aproximativ 40 km de frontiera comună. Oraşul a fost ţinta unui atac rusesc sâmbătă dimineaţa, soldat cu rănirea a două persoane, potrivit Ministerului de Interne. În acelaşi timp, luptele grele continuă mai la sud, în estul Ucrainei, epicentrul conflictului, unde armata rusă câştigă teren de luni de zile. În ultimele zile, Moscova a revendicat capturarea mai multor sate în drumul spre oraşul Pokrovsk, un important nod logistic pe drumul către bastioanele Ceassiv Iar şi Kostiantinivka.

VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă
Internațional

VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă

Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk. Armata ucraineană a publicat vineri două înregistrări video (aici și aici) despre care afirmă că prezintă imagini reale de pe teren din primele ore ale ofensivei sale surpriză lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk. Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk Una dintre înregistrări, montată cinematografic sub forma unui film de acţiune pe fond muzical, caută să evidenţieze că ziua de 6 august va rămâne în memoria Ucrainei ca o zi istorică în războiul cu Rusia. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa După luni la rând în care a pierdut teren în faţa trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, armata ucraineană a pornit în acea zi în mod neaşteptat o ofensivă mecanizată peste graniţă în regiunea Kursk, luând pe nepregătite armata rusă slab desfăşurată în acea zonă, unde aceasta avea unităţi alcătuite în special din tineri recruţi fără experienţă de luptă şi dintre care unii au fost luaţi rapid prizonieri de trupele ucrainene bine antrenate şi aparent pregătite minuţios pentru această operaţiune. Armata ucraineană a înaintat astfel relativ uşor până la 30-35 de kilometri în interiorul teritoriului rus, în paralel extinzându-şi zona în care operează de-a lungul frontierei. Trimiterea de întăriri ale armatei ruse a încetinit între timp înaintarea ucraineană, fără să o oprească însă complet, potrivit bloggerilor militari ruşi trupele ucrainene continuând să câştige teren în anumite zone, dar intensitatea ofensivei a scăzut pe fondul luptelor aflate în desfăşurare. Imaginile de la începutul acestei operaţiuni difuzate vineri de armata ucraineană arată militari ai acesteia acţionând în operaţiuni de deminare, de distrugere a liniilor defensive ruseşti şi a posturilor de frontieră, atacuri cu artilerie şi blindate, precum şi capturarea unor soldaţi ruşi. "Pregătirea atentă, planificarea, spiritul de luptă şi secretul informaţional au fost decisive în faza iniţială a operaţiunii", când soldaţii şi grănicerii ruşi au fost luaţi complet prin surprindere, se arată în textul ce însoţeşte imaginile. Post de frontieră rus, distrus O altă înregistrare arată distrugerea unui post de frontieră rusesc şi capturarea a 50 de soldaţi ruşi, care s-au predat înaintea asaltului asupra oraşului Sudja, situat la circa 10 kilometri de graniţă, singura aşezare urbană din Kursk aflată în prezent sub controlul trupelor ucrainene. Potrivit leadership-ului militar de la Kiev, trupele ucrainene continuă să avanseze şi au ocupat până în prezent peste 80 de localităţi şi o suprafaţă de peste 1.500 de kilometri pătraţi de teritoriu rus, un bilanţ exagerat în opinia comentatorilor militari independenţi, care estimează că cifrele reale ar fi undeva aproximativ la jumătate. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, iar nu toate zonele din Kursk unde acţionează trupele ucrainene sunt efectiv sub controlul acestora. Situația, neclară Situaţia pe teren rămâne în mare parte neclară, la fel cum sunt şi obiectivele urmărite de Kiev prin această operaţiune îndrăzneaţă, mai multe teorii în acest sens fiind avansate, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, care este pus într-o situaţie stânjenitoare în timp ce Rusia îşi vede invadat un teritoriu pentru prima dată după al Doilea Război Mondial şi s-a arătat cel puţin până în prezent incapabilă să respingă această ofensivă. Astfel, în timp ce Putin a estimat într-o declaraţie că ofensiva ucraineană urmăreşte destabilizarea Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sud-estul Ucrainei unde armata rusă înaintează şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina doreşte să provoace Rusiei înfrângeri tactice semnificative şi să o determine să accepte negocieri de pace "corecte", după ce Moscova a cerut Kievului ca la eventuale astfel de negocieri să accepte "realitatea de pe teren", adică ocuparea de către Rusia a circa 18% din teritoriul Ucrainei. Unii comentatori salută ofensiva ucraineană din Kursk ca pe o acţiune ce ar putea schimba decisiv cursul războiului, în schimb alţii o consideră ca fiind o acţiune riscantă în care Kievul poate pierde resurse preţioase de oameni şi echipamente, în timp ce armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul din estul Ucrainei, de unde Moscova s-a arătat deocamdată reticentă să mute masiv trupe pentru a apăra provincia Kursk, trimiţând în aceasta din urmă ca întăriri mai multe unităţi de rezervă sau formate din tineri recruţi, ceea ce ar putea explica şi performanţa redusă în respingerea ofensivei ucrainene acolo.

China a restricționat exporturile de antimoniu, metal rar esențial pentru tehnologii solare civile, dar și nucleare militare
Internațional

China a restricționat exporturile de antimoniu, metal rar esențial pentru tehnologii solare civile, dar și nucleare militare

Antimoniul, interzis la export de China. China a restricţionat exportul de antimoniu, o materie primă critică cu o utilizare importantă în economia mondială. Antimoniul, interzis la export de China Ministerul Comerţului de la Beijing a informat că restricţiile la export asupra metalului rar se vor aplica din 15 noiembrie, din motive de securitate naţională. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Măsura nu vizează o anumită regiune sau ţară, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului. China este un producător de vârf de antimoniu, folosit ca substanţă ignifugă sau în producţia de baterii, inclusiv pentru vehicule şi panouri solare. De asemenea, poate fi utilizat ca aliaj în construirea de arme nucleare şi echipamente militare, cum ar fi ochelarii de protecţie pe timp de noapte. Antimoniul, critic și pentru SUA China nu este prima ţară care a inclus antimoniul în categoria mineralelor critice. Statele Unite văd această materie primă ca importantă pentru securitatea naţională şi economică. Ministerul Comerțului a precizat că Beijingul vrea să asigure pacea globală şi stabilitatea regională. Prin urmare, restricţionează exportul de antimoniu, care ar putea fi folosit la mărfuri care afectează suveranitatea, securitatea sau dezvoltarea Chinei.

Vor fi "consecințe cataclismice" pentru Iran dacă va ataca Israelul, avertizează un oficial american
Internațional

Vor fi "consecințe cataclismice" pentru Iran dacă va ataca Israelul, avertizează un oficial american

Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale. "Am dori să-i descurajăm pe iranieni (...) să meargă pe această cale, întrucât consecinţele ar fi cataclismice, în special pentru Iran", a indicat acest oficial, avertizând Teheranul împotriva oricărui atac care ar putea "face să eşueze" discuţiile delicate privind un armistiţiu în Fâşia Gaza. Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale Tot vineri, ministrul israelian de externe Israel Katz a declarat că se aşteaptă ca aliaţii Israelului să se alăture ţării sale pentru a "ataca Iranul", dacă acesta din urmă recurge la un atac asupra Israelului. Declaraţia a fost făcută în timpul unei întrevederi cu omologii săi francez şi britanic, cărora le-a cerut explicit sprijinul în acest sens, alături de un sprijin similar din partea SUA. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Miniştrii de Externe francez şi britanic efectuează o vizită comună în Israel şi teritoriile palestiniene pentru a aborda modalităţi de evitare a escaladării conflictelor regionale, în contextul războiului din Fâşia Gaza între Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas şi tensiunilor dintre Israel şi Iran după ce liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran. Iranul a atribuit asasinatul Israelului, care nu a confirmat implicarea sa, dar nici nu a negat-o. Cu câteva ore înainte fusese ucis şi comandantul-şef al grupării Hezbollah, Fuad Shukr, într-un bombardament într-o suburbie a capitalei libaneze Beirut, atac de data aceasta recunoscut de Israel. Negocieri dificile pentru Gaza Iranul şi grupările sale aliate în "axa rezistenţei" contra Israelului au promis răzbunare pentru cele două asasinate, iar Israelul stă de atunci într-o aşteptare tensionată a unei riposte iraniene, ameninţând la rândul său cu represalii militare puternice dacă va fi atacat. Pe de altă parte, discuţiile privind o încetare a focului şi eliberarea ostaticilor israelieni deţinuţi de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza urmează să fie reluate săptămâna viitoare la Cairo în jurul unei noi propuneri americane, potrivit unei declaraţii comune emise vineri de SUA, Qatar şi Egipt, principalii mediatori între Israel şi Hamas, deşi gruparea palestiniană a transmis că respinge iniţiativa Washingtonului

VIDEO Imagini extraordinare cu incursiunea ucraineană în Kursk obținute de jurnaliști italieni care au intrat în Rusia. Ambasadorul italian la Moscova, convocat la MAE rus
Internațional

VIDEO Imagini extraordinare cu incursiunea ucraineană în Kursk obținute de jurnaliști italieni care au intrat în Rusia. Ambasadorul italian la Moscova, convocat la MAE rus

Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video. Ministerul rus de Externe a convocat-o vineri pe ambasadoarea Italiei la Moscova pentru a-i transmite un protest oficial faţă de prezenţa unei echipe a postului italian RAI într-o zonă din regiunea rusă Kursk ocupată de armata ucraineană în ofensiva surpriză lansată pe 6 august. Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video "Ambasadoarea a primit un protest puternic faţă de acţiunile unei echipe de filmare a radio-televiziunii publice RAI, care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni împotriva regiunii Kursk", a indicat diplomaţia rusă într-un comunicat de presă. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Doi jurnalişti italieni ai postului RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, au realizat un reportaj, difuzat săptămâna aceasta, cu armata ucraineană în oraşul rusesc Sudja, situat la aproximativ zece kilometri de graniţa cu Ucraina şi pe care Kievul susţine că l-a cucerit în totalitate. Potrivit diplomaţiei ruse, cei doi reporteri cad astfel sub incidenţa codului penal rus şi ar putea fi urmăriţi penal. În replică, ambasadoarea Italiei a apărat munca "independentă" a jurnaliştilor de pe teren, a transmis Ministerul de Externe de la Roma. "Ambasadoarea Cecilia Piccioni a explicat că RAI şi în special echipele editoriale îşi desfăşoară activităţile într-o manieră complet autonomă şi independentă", a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene.

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa
Internațional

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO. Croaţia, ţară membră NATO din 2009, va introduce un serviciu militar obligatoriu cu o durată de două luni pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, începând din ianuarie 2025. Serviciu militar obligatoriu în țară NATO Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, propusese această măsură la începutul anului, în cadrul modernizării generale a forţelor armate în cooperare cu NATO, deşi nu a oferit atunci detalii despre durata acestui stagiu militar şi nici despre pregătirea inclusă. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Ideea a fost sprijinită de premierul de centru-dreapta Andrej Plenkovic, care a argumentat atunci necesitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu prin "circumstanţele actuale de pericole de securitate în lume", făcând referire la războiul din Ucraina. Stagiul civil, mai lung După cum a explicat vineri portalul de ştiri Index, cele două luni de stagiu militar obligatoriu vor include o instrucţie de bază pentru trupele de infanterie, dar tinerii vor avea posibilitatea de a solicita o scutire de la acest stagiu pentru obiecţii de conştiinţă, însă în acest caz vor trebui să urmeze un stagiu de serviciu civil alternativ, cu o durată mai mare. Guvernul croat estimează că între 4.000 şi 4.500 de tineri vor fi instruiţi în fiecare an în trei cazărmi, ei având posibilitatea ca la finalul celor două luni să urmeze o carieră militară profesionistă. Croaţia a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2008 şi a format o armată profesionistă înainte de a se alătura NATO.

O rusoaică ce locuia în Statele Unite, condamnată la 12 ani de închisoare în Rusia pentru o donație de 50 de dolari către o organizație ucraineană. A fost arestată când s-a întors în Rusia să-și viziteze bunica
Internațional

O rusoaică ce locuia în Statele Unite, condamnată la 12 ani de închisoare în Rusia pentru o donație de 50 de dolari către o organizație ucraineană. A fost arestată când s-a întors în Rusia să-și viziteze bunica

Închisoare pentru donație de 50 USD. Un tribunal rus a condamnat joi o femeie cu dublă cetăţenie ruso-americană la 12 ani de închisoare pentru "trădare", pentru o donaţie către o organizaţie de ajutorare a Ucrainei, la două săptămâni după un amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Occident. Închisoare pentru donație de 50 USD "Tribunalul a declarat-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare şi a condamnat-o la 12 ani de închisoare", a anunţat tribunalul regional din Sverdlovsk în Ural, unde această femeie de 32 de ani a fost judecată în spatele uşilor închise. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Karelina este originară din Ekaterinburg, regiunea Ural din Rusia, dar locuia în California, în SUA, unde emigrase în urmă cu peste zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde venise pentru a-şi vizita bunicii. Potrivit media ruse, Karelina efectuase chiar în primele zile ale conflictului un transfer de circa 50 de dolari către ONG-ul Razom, care furnizează ajutor material Ucrainei. Agenţiile de securitate ruse au descoperit donaţia către organizaţia ce susţine Ucraina pe telefonul său. Tribunalul a afirmat că aceste fonduri au fost "utilizate pentru achiziţia de echipament medical, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene". "În timpul procesului, acuzata şi-a recunoscut în totalitate vinovăţia", a afirmat tribunalul. Casa Albă reacționează Washingtonul, care acuză Moscova că vizează în mod intenţionat cetăţeni americani pentru a se servi de ei drept monedă de schimb, a denunţat imediat un verdict "de o cruzime plină de ranchiună". "Aceasta nu este nimic altceva decât cruzime plină de ranchiună. Vorbim de 50 de dolari daţi pentru persoane care suferă în Ucraina şi a califica aceasta drept este absolut ridicol", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. O înregistrare video difuzată de tribunal o arată pe Ksenia Karelina în cuşca de sticlă rezervată acuzaţilor, îmbrăcată într-un pulover alb şi blugi, în timp ce ascultă pronunţarea verdictului. Avocatul său, Mihail Muşailov, a anunţat că clienta sa intenţionează să înainteze "parţial apel la verdict". Angajatorul Kseniei Karelina, un SPA din California, a afirmat pe Facebook că tânăra femeie a fost acuzată pe nedrept, iar partenerul său a îndemnat public la eliberarea ei.

Lege putinistă în Bulgaria care interzice "propaganda LGBTQ+". UE și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu documentul
Internațional

Lege putinistă în Bulgaria care interzice "propaganda LGBTQ+". UE și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu documentul

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria. Preşedintele bulgar Rumen Radev, apropiat al Moscovei, a semnat joi decretul ce permite unei legi controversate împotriva "propagandei" LGBT + să intre în vigoare, ignorând astfel o cerere de veto a Consiliului Europei. Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria "Şeful statului şi-a exprimat opinia cu privire la amendament, semnând un decret pentru a fi publicat" în Jurnalul Oficial, a anunţat preşedinţia bulgară într-un comunicat. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Săptămâna trecută, Parlamentul bulgar a adoptat cu o largă majoritate o nouă legislaţie copiată după cele din Ungaria şi Rusia şi care interzice şcolilor să "încurajeze" orientarea sexuală "non-tradiţională" şi identitatea de gen "diferită de cea biologică". Bulgarii protestează Noul amendament a provocat numeroase proteste: 70 de ONG-uri bulgare au cerut şefului statului să facă uz de dreptul său de veto pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia şi 6.000 de persoane au semnat o petiţie. Au fost organizate două manifestaţii ce au reunit fiecare circa 200 de persoane şi o nouă reuniune este prevăzută să aibă loc joi la Sofia împotriva acestui text, considerat de către opozanţii săi contrar legislaţiei Uniunii Europene (UE), din care Bulgaria face parte. UE, îngrijorată Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului îşi exprimase "profunda îngrijorare" şi îl îndemnase pe Radev "să nu semneze" legea, cerându-le autorităţilor acestei ţări din Balcani "să combată discriminarea şi retorica ostilă la adresa persoanelor LGBT+, inclusiv odată cu apropierea alegerilor". El făcea aluzie la campania electorală în curs în Bulgaria, ţară ce traversează o gravă criză politică şi care, prea divizată pentru a găsi o majoritate care să formeze un guvern stabil, organizează în această toamnă al şaptelea rând de alegeri legislative din 2021 încoace.

Putin a trimis trupe suplimentare în regiunea Belgorod, vecină cu Kursk, în care trupele ucrainene au pătruns zeci de kilometri
Internațional

Putin a trimis trupe suplimentare în regiunea Belgorod, vecină cu Kursk, în care trupele ucrainene au pătruns zeci de kilometri

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod. Rusia a anunţat joi că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, în cea de-a noua zi a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent în regiunea vecină Kursk. Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod În timpul unei reuniuni consacrate securităţii regiunilor frontaliere, ministrul rus al apărării Andrei Belousov a informat despre "alocarea de forţe şi mijloace suplimentare" în regiunea Belgorod. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI "Reuniunea (...) a permis discutarea unor măsuri suplimentare menite să garanteze integritatea şi inviolabilitatea teritoriului, precum şi apărarea populaţiei şi a infrastructurilor în regiunea Belgorod împotriva atacurilor formaţiunilor militare" ale armatei ucrainene, a anunţat ministrul rus pe Telegram. În aceeaşi zi, pentru prima dată de la declanşarea pe 6 august a ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, armata rusă a afirmat că a recucerit satul Krupeţ. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa controlează 74 de localităţi şi 1.000 de kilometri pătraţi în această regiune frontalieră rusă. În regiunea Doneţk, pe frontul de est din Ucraina unde cea mai mare parte a luptelor continuă să se deruleze, ministerul rus a revendicat joi capturarea unui sat, Ivanivka, situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic. Ofensiva ucraineană nu slăbește atacurile ruse Potrivit Kievului, incursiunea ucraineană în curs în Rusia, cea mai mare ofensivă a unei armate străine pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial, vizează între altele să forţeze Rusia să îşi deplaseze trupele din estul Ucrainei. Însă atacurile ruse din regiunea Doneţk - unul dintre marile obiective ale preşedintelui rus Vladimir Putin - pe frontul de est nu slăbesc în intensitate, după cum recunoaşte chiar Kievul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră