vineri 03 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Fondatorul Telegram arestat în Franța, cercetat pentru 12 infracțiuni de crimă organizată prin intermediul mesageriei electronice

Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată. Fondatorul aplicaţiei de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, este audiat în Franţa, în cadrul anchetelor lansate pentru infracţiuni legate de "crima organizată", inclusiv pentru refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege şi asociere criminală, a declarat luni procurorul Parisului, Laure Beccuau. Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată Ancheta judiciară, deschisă pe 8 iulie în urma unor cercetări prealabile de către Jurisdicţia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate (Junalco), se referă în total la 12 infracţiuni, detaliate într-un comunicat de Laure Beccuau. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Sunt menţionate, printre altele, complicitate la administrarea unei platforme online pentru a permite o tranzacţie ilegală de către o bandă organizată, deţinerea şi difuzarea imaginii unui minor cu caracter pornografic, încălcarea legislaţiei privind stupefiantele, escrocherie în bandă organizată, precum şi furnizarea de servicii de criptologie care vizează asigurarea unor funcţii de confidenţialitate fără declaraţie conformă. Judecătorii de instrucţie responsabili în acest caz au încredinţat cercetările Centrului de Luptă împotriva Criminalităţii Digitale (C3N) şi Oficiului Naţional Antifraudă (Onaf). Arestare prelungită Arestarea preventivă a patronului Telegram a fost prelungită duminică seara, la o zi după ce acesta a fost reţinut pe un aeroport din Paris, "şi poate dura 96 de ore", adică până miercuri, "ţinând cont de procedura aplicabilă infracţiunilor care se încadrează în regimul crimei organizate", a precizat procurorul. Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor. Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.

Fondatorul Telegram arestat în Franța, cercetat pentru 12 infracțiuni de crimă organizată prin intermediul mesageriei electronice
Sirianul înarmat cu un cuțit care a ucis trei germani și a rănit alți opt ar fi trebuit deportat în Bulgaria înainte de atac. Cancelarul Scholz promite înăsprirea metodelor anti imigrație ilegală
Internațional

Sirianul înarmat cu un cuțit care a ucis trei germani și a rănit alți opt ar fi trebuit deportat în Bulgaria înainte de atac. Cancelarul Scholz promite înăsprirea metodelor anti imigrație ilegală

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară. Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni că va intensifica deportările şi va reduce imigraţia ilegală, în timpul unei vizite în oraşul Solingen, unde vineri trei persoane au fost înjunghiat mortal. Scholz: "Terorism împotriva noastră, a tuturor"" "Acesta este terorism, terorism împotriva noastră, a tuturor", a declarat Scholz după ce a depus o coroană de flori la locul atacului, în memoria victimelor. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Atacul, despre care anchetatorii cred că a fost comis de sirian suspectat de apartenenţă la Statul Islamic, a alimentat tensiunile în Germania în privinţa regulile de azil şi de deportare, precum şi a infracţiunilor cu violenţă, înaintea alegerilor ce vor avea loc în septembrie în trei landuri estice. "Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că aceia care nu pot şi nu au permisiunea să stea în Germania sunt repatriaţi şi deportaţi", a spus cancelarul. Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară El l-a descris pe suspect drept "un caz Dublin", referindu-se la regulamentul UE ce prevede că solicitanţii de azil trebuie să îşi depună cererile în prima ţară membră a UE în care ajung. Potrivit media din Germania, autorităţile plănuiau deportarea sirianului în Bulgaria anul trecut, însă aceasta nu s-a realizat pentru că, atunci când au încercat să o pună în aplicare, bărbatul nu a fost găsit în centrul pentru refugiaţi unde era cazat. Scholz a mai promis luni înăsprirea legislaţiei privind portul armelor letale, la trei zile după atacul cu cuţit de la Solingen, declarându-se convins că un proiect de lege în acest sens va fi aprobat rapid de parlament. Înjunghieri mortale la Solingen Trei persoane au fos ucise şi opt rănite în atacul comis vineri într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Poliţia l-a arestat pe presupusul agresor, un sirian de 26 de ani, care, la ordinul unui judecător, a rămas în custodia poliţiei. Parchetul federal a preluat cazul şi îl investighează pe suspect pentru omor şi posibilă apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic. Se caută vinovații pentru întârzierea deportării Tot luni, agenţia germană DPA a relatat că secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de a se limita imigraţia din Siria şi Afganistan. În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica antiimigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Social-democratul Kühnert a respins luni această cerere. Multe dintre propunerile lui Merz contravin Legii fundamentale germane, care statuează dreptul la azil, a afirmat el la televiziunea ARD. "Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă", a explicat social-democratul. În schimb, trebuie clarificat de ce suspectul, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, nu a fost returnat, a spus politicianul social-democrat. Kühnert a spus că, din câte se cunoaşte, Bulgaria era pregătită să îl accepte pe sirian. "Landurile federale sunt responsabile în Germania cu deportările, iar în acest caz ar fi fost vorba de Renania de Nord - Westfalia", a declarat el, referindu-se la landul vestic în care se află oraşul Solingen. Reguli mai dure pentru refugiați Kühnert a mai spus că guvernul - SPD, Verzii şi FDP - lucrează la soluţii pentru a înlesni deportarea celor care comit infracţiuni grave, inclusiv spre Siria şi Afganistan. Mai multă atenţie este necesară în ce priveşte radicalizarea, domeniu în care Germania nu face progrese bune în acest moment, a adăugat el. Opoziţia a continuat luni să facă presiuni pentru modificarea legii azilului. Grupul parlamentar al CDU şi CSU a cerut convocarea unei şedinţe speciale a comisiei pentru afaceri interne, în această săptămână, care să ia în discuţie atacul de la Solingen, a anunţat vicepreşedintele CSU Andrea Lindholz la postul RTL/ntv. În timpul reuniunii, ministrului de interne Nancy Faeser i se va cere să spună ce măsuri are în plan guvernul şi cum intenţionează să îmbunătăţească situaţia de securitate, a subliniat Lindholz.

Kamala Harris, succes financiar uluitor: donații de 540 de milioane de dolari în mai puțin de o lună
Internațional

Kamala Harris, succes financiar uluitor: donații de 540 de milioane de dolari în mai puțin de o lună

Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris. Vicepreşedinta americană Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, a strâns donaţii de campanie de 540 milioane de dolari în ceva mai puţin de o lună de când s-a lansat în cursa pentru preşedinţia Statelor Unite, a anunţat duminică echipa sa de campanie. Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris Un comunicat publicat de managerul său de campanie, Jen O'Malley Dillon, afirmă că în aceste 540 milioane intră şi 82 milioane primite în săptămâna Convenţiei naţionale democrate, şi sunt un semn al entuziasmului democraţilor faţă de candidatura lui Harris. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul "Aceasta este cea mai mare sumă donată vreodată pentru o campanie prezidenţială în acest interval de timp", a subliniat O'Malley Dillon. Vicepreşedinta Harris a devenit candidat la Casa Albă pe 21 iulie, când preşedintele Joe Biden s-a retras din cursă, la presiunea colegilor democraţi îngrijoraţi de starea sa cognitivă, după o dezbatere catastrofală pe 27 iunie împotriva republicanului Donald Trump. Kamala Harris şi Tim Waltz, candidatul la postul de vicepreşedinte, se vor afla în campanie în această săptămână în Georgia, căutând susţinere în acest stat care va cântări mult în scrutinul de pe 5 noiembrie.

Mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah au fost distruse de aviația israeliană. A fost împiedicat un atac pe scară largă
Internațional

Mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah au fost distruse de aviația israeliană. A fost împiedicat un atac pe scară largă

Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană. Armata israeliană a declarat că, duminică, o sută dintre avioanele sale au „ţintit şi distrus mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah”, în cursul unor raiduri pentru a dejuca un atac cu drone şi rachete al mişcării libaneze. Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană Cu puţin înainte de ora 05.00 a dimineţii' (02.00 GMT), armata aerului israeliană a lansat „o operaţiune complexă în cursul căreia în jur de 100 de avioane au lovit mii de rampe de lansare de rachete îndreptate spre nordul Israelului, în 40 de zone de tiruri în sudul Libanului”, a declarat un purtător de cuvânt militar, locotenant-colonelul Nadav Shoshani. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul De partea cealaltă, Hezbollah a anunţat că a "terminat" atacul din ziua de duminică, după ce a lansat "un mare număr de drone" şi "peste 320" de rachete Katiuşa împotriva a 11 baze militare din Israel şi de pe Înălţimile Golan, teritoriu sirian ocupat de Israel, atacul fiind o ripostă la moartea unuia din comandanţii săi militari într-o lovitură israeliană asupra Beirutului la 30 iulie. Hezbollah, atac pe scară largă Purtătorul de cuvânt israelian a dat asigurări că Hezbollah "pregătea un atac pe scară largă" şi că Israelul a acţionat în situaţie de "apărare pentru a înlătura ameninţările". Tirurile Hezbollah făceau parte dintr-un "atac planificat să fie mai important şi pe care noi am reuşit să-l dejucăm în bună parte în această dimineaţă", a adăugat el. "Suntem încă în curs de a evalua pagubele provocate de atac, (şi) există încă incendii, dar pot să vă spun că pagubele sunt minore" de partea israeliană, a mai declarat purtătorul de cuvânt.

Petrolul rusesc nu mai ajunge în Ungaria după ce Ucraina a blocat conductele Lukoil. Budapesta acuză Comisia Europeană că s-ar afla la originea blocajului
Internațional

Petrolul rusesc nu mai ajunge în Ungaria după ce Ucraina a blocat conductele Lukoil. Budapesta acuză Comisia Europeană că s-ar afla la originea blocajului

Budapesta, noi acuze la adresa UE. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat sâmbătă că decizia Comisiei Europene de a nu media în disputa privind blocarea livrărilor de petrol din Rusia către ţara sa prin Ucraina sugerează că Bruxelles-ul se află în spatele blocajului. Budapesta, noi acuze la adresa UE Ungaria şi vecina sa Slovacia protestează de când Ucraina a pus producătorul rus de petrol Lukoil pe o listă de sancţiuni în iunie, împiedicând petrolul acestei companii să treacă prin teritoriul ucrainean către rafinăriile slovace şi maghiare. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Acuzaţia ministrului ungar, făcută fără a furniza dovezi, a venit la o zi după ce Comisia Europeană a respins o cerere din partea Ungariei şi Slovaciei de a media între acestea şi Ucraina cu privire la sancţiuni. "Faptul că Comisia Europeană a declarat că nu este dispusă să ajute la asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi Slovaciei indică faptul că ordinul a fost trimis de la Bruxelles Kievului pentru a crea probleme şi dificultăţi în aprovizionarea cu energie a Ungariei şi Slovaciei", a declarat Szijjarto la un eveniment politic. UE nu comentează Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze afirmaţiile lui Szijjarto. Guvernul Ucrainei nu a răspuns imediat solicitării de a comenta declaraţia ungară de sâmbătă, potrivit Reuters. Comisia, care a sprijinit Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, a îndemnat în mod repetat ţările UE să pună capăt dependenţei lor de aprovizionarea cu energie de la Moscova. UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc. Vineri, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că nu există nicio dovadă că sancţiunile impuse de Ucraina au pus în pericol aprovizionarea cu energie a Europei, deoarece petrolul rusesc continuă să circule prin conducta separată Drujba, care, de asemenea, leagă Rusia de Slovacia şi Ungaria prin Ucraina. Ungaria și Slovacia sunt amândouă ţări UE care s-au opus ajutorului militar acordat de aliaţii occidentali Ucrainei în lupta împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022. Ramura sudică a conductei traversează Ucraina şi ajunge în Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, fiind de ani de zile principala sursă de aprovizionare a rafinăriilor acestora. Luna trecută, Szijjarto a făcut comentarii similare atunci când a acuzat Comisia Europeană de şantaj în disputa privind petrolul şi a spus că poate "Bruxelles-ul, nu Kievul, a inventat totul". Un funcţionar al guvernului ungar a declarat joi că societatea petrolieră ungară MOL se află în stadiul final al discuţiilor pentru stabilirea unui sistem de asigurare a fluxurilor de ţiţei din Rusia.

Atacul cu cuțit din Germania soldat cu trei morți și opt răniți, revendicat de Statul Islamic pentru "răzbunarea musulmanilor din Palestina şi de pretutindeni"
Internațional

Atacul cu cuțit din Germania soldat cu trei morți și opt răniți, revendicat de Statul Islamic pentru "răzbunarea musulmanilor din Palestina şi de pretutindeni"

Atacul din Germania a fost revendicat. Gruparea Stat Islamic a revendicat sâmbătă atacul cu cuţit din oraşul german Solingen, Germania, soldat cu moartea a trei persoane şi rănirea altor opt, transmit agenţiile internaţionale de presă. Atacul din Germania a fost revendicat Într-un comunicat difuzat de braţul său de propagandă Amaq, gruparea jihadistă a afirmat că "autorul atacului asupra unei adunări de creştini din oraşul Solingen" este unul dintre membrii săi, care a acţionat pentru "răzbunarea musulmanilor din Palestina şi de pretutindeni". Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Bărbatul încă este căutat în Germania. Poliţia a reţinut un adolescent care ar putea avea legătură cu un atac cu cuţitul. Atacul a avut loc în Fronhof, o piaţă din oraşul din vestul Germaniei, unde cântau formaţii live în cadrul unui festival care marca cea de-a 650-a aniversare a oraşului. Autorităţile au anulat evenimentele din restul weekendului. Markus Caspers, un oficial din cadrul biroului procurorului public din Duesseldorf, a declarat că autorităţile tratează atacul ca pe un posibil incident terorist, deoarece nu există niciun alt motiv cunoscut, iar victimele nu par a avea legătură între ele. Normele privind purtarea cuțitelor Un oficial al poliţiei, Thorsten Fleiss, a declarat că atacatorul părea să vizeze gâtul victimelor sale. Ministrul de interne din Renania de Nord-Westfalia, Herbert Reul, a vizitat scena crimei din Solingen sâmbătă dimineaţă. El a declarat ziariştilor că a fost un atac ţintit asupra vieţii umane. "Autorul trebuie să fie prins rapid şi pedepsit cu toată rigoarea legii", a scris cancelarul federal Olaf Scholz într-o postare pe X. Înjunghierile şi împuşcăturile mortale sunt relativ rare în Germania. Guvernul a anunţat la începutul acestei luni că doreşte să înăsprească normele privind cuţitele care pot fi purtate în public prin reducerea lungimii maxime permise. Solingen, cunoscut pentru industria sa de fabricare a cuţitelor, este un oraş cu aproximativ 165.000 de locuitori. Atacul are loc înaintea a alegerilor care vor avea loc luna viitoare în Turingia, Saxonia şi Brandenburg, în care Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune de extremă dreapta antiimigraţie, are şanse de câştig.

Prezența în Ucraina a premierului indian Narendra Modi, partener tradițional al Rusiei, ridică întrebări asupra slăbiciunii lui Putin
Internațional

Prezența în Ucraina a premierului indian Narendra Modi, partener tradițional al Rusiei, ridică întrebări asupra slăbiciunii lui Putin

India a promis ajutor umanitar Ucrainei. Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat vineri că ţara este ''puternic favorabilă păcii'' între Ucraina şi Rusia şi a promis un important ajutor umanitar Kievului. India a promis ajutor umanitar Ucrainei "Dacă am rămas, cu o mare convingere, în afara războiului, asta nu înseamnă că am fost indiferenţi", a declarat Modi, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele "Nu am fost neutri din prima zi, am fost de o anumită parte şi suntem puternic favorabili păcii", a subliniat el cu prilejul vizitei sale istorice în Ucraina. "Drumul către pace poate fi găsit numai prin dialog şi diplomaţie. Şi trebuie să mergem în acea direcţie fără a pierde timp. Ambele părţi ar trebui să stea şi să discute împreună şi să găsească o cale de a ieşi din această criză", a pledat Modi. "Sunt gata să vă asigur că India este gata să joace un rol activ în orice eforturi pentru pace. Dacă pot juca orice rol în asta personal voi face asta, vreau să va asigur ca prieten", a dat Modi asigurări. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unor declaraţii comune, în timpul cărora ambii lideri au spus că vizita premierului indian la Kiev este una "istorică". „O pace corectă” Modi a vorbit după Zelenski, aşa că preşedintele ucrainean nu a avut ocazia să răspundă apelului său la dialog. Dar liderul ucrainean a spus în declaraţia sa că "problema încheierii războiului şi o pace corectă sunt o prioritate pentru Ucraina". Narendra Modi, a cărui ţară întreţine în mod tradiţional relaţii excelente cu Moscova, este primul şef al guvernului indian care se deplasează în Ucraina. În contextul în care conflictul se prelungeşte şi nici o soluţie diplomatică nu se întrevede la orizont, prim-ministrul indian a promis un ajutor acestei ţări. "Indiferent care ar fi ajutorul cerut din punct de vedere umanitar, India va fi mereu de partea voastră şi se va depăşi pentru a vă susţine", i-a mai spus el gazdei sale. "Am realizat că primele victime ale războiului sunt de fapt copii nevinovaţi. Este cu adevărat dezolant", a spus el. Diplomație delicată India încearcă să menţină un echilibru delicat între Rusia, cu care are legături solide, şi naţiunile occidentale, de care încearcă să se apropie pentru a contracara China, rivalul său regional. Prim-ministrul indian a evitat să condamne explicit invazia rusă din Ucraina care a început în februarie 2022 şi India s-a abţinut la momentul în care au fost votate rezoluţii ONU ostile Moscovei. Mai multe alte puteri, începând cu China, au încercat, de la începutul războiului, să facă oficiul de mediator pentru a pune capăt conflictului care bulversează echilibrul geopolitic mondial. Fără succes până acum, atâta timp cât exigenţele celor două părţi par ireconciliabile. Vladimir Putin a declarat că o încetare a focului şi negocieri de pace nu sunt posibile decât dacă Kievul cedează regiunile a căror anexare este revendicată de Rusia şi renunţă la aderarea la NATO, condiţii inacceptabile pentru Ucraina şi aliaţii săi occidentali.

Zelenski nu mai are timp pentru "balet" diplomatic cu aliații occidentali: Avem nevoie de arme acum, nu de promisiuni
Internațional

Zelenski nu mai are timp pentru "balet" diplomatic cu aliații occidentali: Avem nevoie de arme acum, nu de promisiuni

Zelenski, apel dur la țările aliate. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel dur la ţările aliate. Acesta a afirmat că ţara sa are nevoie de arme livrate la timp, nu de promisiuni. Zelenski, apel dur la țările aliate "Livrarea rapidă este crucială chiar acum. Unele pachete au fost anunţate şi s-a votat asupra lor, dar nu au fost încă livrate Ucrainei. Frontul luptă cu obuze şi echipament, nu cu cuvinte precum sau ", a spus Zelenski în discursul său zilnic televizat. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Volodimir Zelenski a mai spus, după întrevederea cu premierul indian Narendra Modi de vineri, că India sprijină integritatea teritorială a Ucrainei. "Este important pentru noi că India rămâne un susţinător al legii internaţionale şi ne susţine suveranitatea şi integritatea teritorială", a mai spus Zelenski în discursul său televizat. Potrivit Casei Albe, preşedintele american Joe Biden a discutat telefonic, vineri, cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Iranul admite că moartea președintelui Raisi în accident de elicopter nu a avut nimic de-a face cu Israelul sau Occidentul
Internațional

Iranul admite că moartea președintelui Raisi în accident de elicopter nu a avut nimic de-a face cu Israelul sau Occidentul

Președintele Raisi a murit într-un accident. Prăbuşirea elicopterului în care se afla preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi care a dus la moartea acestuia a fost cauzată de condiţiile meteo şi de incapacitatea aeronavei de a suporta greutatea pe care o transporta, a relatat miercuri agenţia de ştiri semioficială Fars, citând o sursă de securitate informată despre concluziile finale ale anchetei. Președintele Raisi a murit într-un accident Un raport preliminar al armatei iraniene a indicat în luna mai că, până la acel moment, ancheta nu descoperise dovezi ale unei mâini criminale sau ale unui atac. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii 'Investigaţia în cazul prăbuşirii elicopterului ayatollahului Raisi a fost finalizată (...) există o certitudine totală că ceea ce s-a întâmpla a fost un accident', a afirmat sursa de securitate, căreia Fars nu i-a precizat identitatea. Două cauze ale accidentului au fost identificate: condiţiile meteo nu erau potrivit pentru zbor, iar elicopterul nu a putut să suporte greutatea, ceea ce l-a făcut să se lovească de un munte, a adăugat sursa, potrivit Fars. Investigaţiile au arătat că elicopterul transporta două persoane în plus faţă de capacitatea pe care o dictau protocoalele de securitate, a mai declarat sursa pentru Fars. Ebrahim Raisi, un ultraconservator şi potenţial succesor al ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi-a pierdut viaţa în urma prăbuşirii elicopterului pe un teren muntos în apropierea graniţei cu Azerbaidjan. Împreună cu el au decedat şi ceilalţi opt ocupanţi ai elicopterului, printre care ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian.

Cancelarul Scholz la Chișinău cimentează reputația de lider occidental a Maiei Sandu: Susținem ferm Moldova în fața încercărilor de destabilizare ale Rusiei
Internațional

Cancelarul Scholz la Chișinău cimentează reputația de lider occidental a Maiei Sandu: Susținem ferm Moldova în fața încercărilor de destabilizare ale Rusiei

Olaf Scholz sprijină ferm Republica Moldova. Cancelarul federal german Olaf Scholz a exprimat miercuri, la Chişinău, sprijinul ferm al Germaniei pentru Republica Moldova, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Olaf Scholz sprijină ferm Republica Moldova „Suntem conştienţi de modul în care Republica Moldova suferă de pe urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ştim că actori pro-ruşi, Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova, mai ales pe fundalul alegerilor prezidenţiale şi al aderării ţării la Uniunea Europeană. Mesajul meu cel important este astăzi acela că Germania vă este alături. Vom susţine ferm Republica Moldova pentru a face faţă încercărilor de destabilizare din partea Rusiei”, a declarat Scholz după întrevederea sa cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Vizita cancelarului Potrivit cancelarului federal german, Republica Moldova a reuşit să facă faţă tuturor încercărilor de destabilizare din străinătate, iar preşedinta Maia Sandu a reuşit în mandatul său de patru ani să realizeze progrese deosebite, în pofida dificultăţilor economice. "Mă bucur să ne revedem la Chişinău. Întrevederea precedentă, în Marea Britanie, a fost excepţională. Am discutat şi despre modalităţile de colaborare la nivel de platformă de sprijin pentru Republica Moldova, în parteneriat cu Franţa şi România", a amintit Scholz, exprimându-şi bucuria că se află acum la Chişinău. "Doresc să subliniez bunele legături între ţările noastre şi să exprim dorinţa noastră de a sprijini Republica Moldova pe calea sa europeană. Relaţiile noastre sunt strânse, sunt bazate pe încredere", a mai spus cancelarul federal. Vizita lui Olaf Scholz în Republica Moldova are loc la 12 ani după cea efectuată de fostul cancelar german Angela Merkel. Olaf Scholz a fost în Republica Moldova anul trecut cu ocazia Summitului Comunităţii Politice Europene, iar preşedinta Maia Sandu a întreprins în luna mai o vizită oficial la Berlin, unde a fost primită de cancelarul federal german

Regulile referitoare la transportul lichidelor în bagajele de mână la bordul aeronavelor, înăsprite din nou în UE de la 1 septembrie
Internațional

Regulile referitoare la transportul lichidelor în bagajele de mână la bordul aeronavelor, înăsprite din nou în UE de la 1 septembrie

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor. Regulile pentru transportul lichidelor în bagajele de mână se vor înăspri din nou pe toate aeroporturile din Uniunea Europeană începând de la 1 septembrie. Noi reguli dure pentru transportul lichidelor De la această dată, pasagerii curselor aeriene vor putea transporta lichide în bagajele de mână doar în recipiente cu volum maxim de 100 mililitri. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Pasagerilor li se va cere, de asemenea, să împacheteze toate recipientele într-o singură pungă de plastic transparentă, cu volumul maxim de 1 litru. Regulile privind transportul lichidelor, introduse în 2006, fuseseră relaxate pe unele aeroporturi germane dacă bagajul putea fi controlat cu scanere de tomografie computerizată (TC), care utilizează o tehnologie dezvoltată în scop medical şi pot desena rapid o imagine tridimensională a conţinutului unui bagaj. Însă oficiali UE au formulat îndoieli cu privire la fiabilitatea noilor scanere TC pentru bagaje. Medicamentele şi hrana lichidă pentru bebeluşi sunt exceptate de la regulile privind lichidele. Noile reguli UE permit ca recipientele cu lichide să rămână în interiorul bagajelor la punctele de control echipate cu scanere noi. Totuşi, lichidele şi dispozitivele electronice vor trebui în continuare să fie scoase din bagaje şi prezentate separat la punctele de control dotate cu scanere convenţionale, care sunt comune încă pe multe aeroporturi din UE.

Trump va avea primul miting în aer liber de după tentativa de asasinat în Carolina de Nord. Măsuri suplimentare de protecție
Internațional

Trump va avea primul miting în aer liber de după tentativa de asasinat în Carolina de Nord. Măsuri suplimentare de protecție

Trump primul miting electoral, după atentat. Donald Trump participă miercuri la un miting electoral în aer liber în Carolina de Nord, primul său eveniment de campanie în exterior de la tentativa de asasinat care l-a vizat la jumătatea lui iulie. Trump, primul miting electoral după atentat Măsurile de securitate au fost întărite pentru această reuniune publică prevăzută în cursul după-amiezii la muzeul aviaţiei din Asheboro. Un panou de sticlă antiglonţ ar urma să înconjoare podiumul de pe care va vorbi fostul preşedinte, au relatat media americane, citând personal de securitate şi echipa sa de campanie. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Secret Service, însărcinat cu protecţia marilor personalităţi politice, a recomandat ca Donald Trump să înceteze să participe la evenimente publice în exterior, după ce un tânăr a tras de mai multe ori asupra sa de pe un acoperiş din apropiere pe 13 iulie, în timpul unui miting de campanie din Pennsylvania. Candidatul republican în vârstă de 78 de ani a participat de atunci la circa zece mitinguri în săli, dar a spus că nu renunţă la întâlnirile cu susţinătorii săi în exterior. Kamala a luat avânt Donald Trump a declarat la sfârşitul lui iulie, pe reţelele sociale, că Secret Service "a acceptat să-şi întărească considerabil mijloacele" de protecţie în perspectiva unor mitinguri în aer liber. "Sunt capabili să facă acest lucru", a adăugat el. Această tentativă de asasinat a atras demisia directoarei Secret Service, Kimberly Cheatle, criticată pentru modul în care agenţia a gestionat evenimentul. Miliardarul republican face campanie în mai multe state-cheie în această săptămână, în scopul de a reduce din elanul luat de rivala sa, Kamala Harris. Vicepreşedinta democrată a fost oficial învestită marţi seară drept candidată a partidului în cursa prezidenţială, în cadrul convenţiei Partidului Democrat de la Chicago.

Rușii acuză serviciile secrete ale SUA, Marii Britanii și Poloniei că au ajutat Ucraina să plănuiască atacarea Kursk
Internațional

Rușii acuză serviciile secrete ale SUA, Marii Britanii și Poloniei că au ajutat Ucraina să plănuiască atacarea Kursk

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia. Incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia, a relatat miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe. Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia "Operaţiunea forţelor armate ucrainene în regiunea Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia", a titrat Izvestia, citând serviciul de informaţii externe. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii "Unităţile implicate în ea au trecut printr-o perioadă de coordonare de luptă în centre de instruire din Regatul Unit şi Germania", a mai precizat sursa citată. Serviciul rus de informaţii externe a mai precizat pentru Izvestia că are "informaţii demne de încredere" pentru a-şi susţine acuzaţiile, dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens. Casa Albă a afirmat anterior că SUA nu a fost notificată în prealabil de Kiev că plănuieşte o incursiune militară în regiunea Kursk.

Dronele ucrainene au ajuns deasupra Moscovei. Primarul capitalei ruse, îngrozit: Cel mai mare atac cu drone împotriva orașului
Internațional

Dronele ucrainene au ajuns deasupra Moscovei. Primarul capitalei ruse, îngrozit: Cel mai mare atac cu drone împotriva orașului

Puternic atac cu drone deasupra Moscovei. Capitala Rusiei a fost vizată în noaptea de marţi spre miercuri de unul dintre cele mai puternice atacuri cu drone ucrainene din istoria sa, a anunţat miercuri primarul Moscovei, Serghei Sobianin Puternic atac cu drone deasupra Moscovei Conform Ministerului rus al Apărării, în timpul nopţii "au fost distruse 11 drone" deasupra teritoriul Moscovei şi al regiunii sale. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii "Aceasta este una din cele mai mari tentative de atac cu drone efectuate vreodată împotriva Moscovei", a afirmat primarul capitalei ruse într-o declaraţie pe Telegram. Cel puţin trei drone au fost doborâte în districtul Podolsk din sudul regiunii Moscova, fără a provoca răniţi sau pagube, potrivit aceleiaşi surse. Negocieri excluse În total, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, 45 de drone ucrainene au fost distruse de sistemele ruseşti de apărare aeriană deasupra regiunilor Moscova (11), Briansk (23), Belgorod (6), Kaluga (3) şi Kursk (2), a detaliat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat de presă. De asemenea, o rachetă a fost doborâtă în jurul orei 01:00 (22:00 GMT marţi) în vestul regiunii Rostov, la graniţa cu Ucraina, potrivit guvernatorului regional Vasili Golubev. Oraşul Moscova şi regiunea sa, situate la peste 500 de kilometri de graniţa cu Ucraina, au mai fost vizate, rar, de atacuri cu drone. În vara anului 2023, au fost distruse drone deasupra cartierului de afaceri al capitalei, iar în mai 2023, două drone au fost doborâte în apropierea Kremlinului. Moscova a exclus orice negocieri cu Kievul "în această etapă".

Rusia are dificultăți mari de a contracara atacurile ucrainene din Kursk, forțele Kievului vor mai avansa, spune Pentagonul
Internațional

Rusia are dificultăți mari de a contracara atacurile ucrainene din Kursk, forțele Kievului vor mai avansa, spune Pentagonul

Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa. Moscova are dificultăţi în a răspunde la contraofensiva Kievului în regiunea Kursk din vestul Rusiei, conform Departamentului Apărării al SUA. Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa Deşi există semne că Rusia mută "un număr mic de forţe" în acea regiune, Pentagonul crede că "Rusia are reale dificultăţi în a răspunde, şi continuaţi să vedeţi unele progrese ucrainene în această privinţă", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al departamentului, Pat Ryder, la Washington. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ryder a spus că Ucraina "a demonstrat cu siguranţă creativitate şi curaj pe câmpul de luptă". Odată cu contraofensiva lansată în urmă cu aproximativ două săptămâni, Ucraina a mutat războiul pe teritoriul adversarului său pentru prima dată. Rusia continuă să ocupe mari părţi din estul şi sudul Ucrainei. Întrebat dacă Washingtonul este public în favoarea avansului Ucrainei, Ryder nu a răspuns direct, ci s-a referit la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt a menţionat că Zelenski a spus că scopul este de a crea o zonă tampon. Discuţiile cu Kievul continuă pentru a afla mai multe despre obiectivele exacte. Dar Ryder, la fel ca o purtătoare de cuvânt a Pentagonului de luni, a subliniat că această contraofensivă a Ucrainei nu a schimbat sprijinul Washingtonului pentru Kiev

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră