joi 02 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5857 articole
Internațional

Polonia nu a renunțat la a cere reparații Germaniei pentru invazia de la 1 septembrie 1939, spune președintele Duda. Nu a fost făcută publică o sumă, dar anterior era vorba de una uriașă: 1,3 trilioane de euro

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a susţinut un discurs duminică la cea de a 85-a comemorare a invadării Poloniei de Germania, a cerut din nou compensaţii din partea Germaniei pentru pagubele suferite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Polonia cere compensaţii din partea Germaniei "Iertarea şi recunoaşterea vinei sunt una, reparaţiile pentru pagube sunt alta", a spus Duda în micul oraş polonez Wielun, care la momentul respectiv se afla în apropierea frontierei germano-poloneze. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Iar chestiunea nu a fost încă rezolvată", a spus el. Invadarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939 este considerată începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Deşi prima bătălie este considerată cea de la Westerplatte, Wielun a fost bombardat de aviaţia germană înainte, un atac soldat cu circa 1.200 de morţi în rândul civililor. Duda provine din rândurile partidului conservator Lege şi justiţie (PiS), care a condus Polonia între 2015 şi 2023. În această perioadă a deteriorat grav relaţiile cu Berlinul prin retorica sa anti-germană şi a solicitat reparaţii totale de 1,3 trilioane de euro. Olaf Scholz, despre ajutorul victimelor Totuşi, nici pentru pentru actualul guvern de centru-dreapta al premierului Donald Tusk, care conduce ţara din decembrie, chestiunea reparaţiilor din Al Doilea Război Mondial nu este una la care să se fi renunţat definitiv. La consultările guvernamentale germano-polone de la începutul lui iulie, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre ajutor pentru victimele ocupaţiei germane în Polonia, deşi nu a furnizat cifre concrete. Între timp, Tusk a reamintit evenimentele de la Westerplatte, din apropiere de Gdansk, în primele ore ale zilei de 1 septembrie 1939, când nava militară germană SMS Schleswig-Holstein a ajuns la Danzig. Nava germană a început să tragă asupra unui depozit de muniţie al armatei poloneze la ora locală 04.45. Astăzi, războiul vine din est, a spus Tusk, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. "Astăzi nu spunem: niciodată război. Astăzi trebuie să spunem: niciodată iarăşi singuri. Niciodată în istorie Polonia nu mai trebuie să reziste singură agresiunii unuia sau altuia dintre vecinii săi", a spus Tusk. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a subliniat, într-o postare pe X, reconcilierea dintre Germania şi Polonia în ultimele decenii. "Este responsabilitatea şi datoria noastră să ne trăim prietenia în inima Europei datorită conştientizării trecutului nostru", a scris ea

Polonia nu a renunțat la a cere reparații Germaniei pentru invazia de la 1 septembrie 1939, spune președintele Duda. Nu a fost făcută publică o sumă, dar anterior era vorba de una uriașă: 1,3 trilioane de euro
Ofensiva rusă în Ucraina continuă înspre orașul strategic Pokrovsk iar situația acolo este "dificilă", arată comandatul forţelor ucrainene, Oleksandr Sîrski
Internațional

Ofensiva rusă în Ucraina continuă înspre orașul strategic Pokrovsk iar situația acolo este "dificilă", arată comandatul forţelor ucrainene, Oleksandr Sîrski

Situația e „dificilă” pe frontul Pokrovsk. Comandatul forţelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat, duminică, că situaţia este "dificilă" în zona principalului atac al Rusiei, care este concentrat în estul Ucrainei, dar a precizat că toate deciziile necesare sunt luate. Situația e „dificilă” pe frontul Pokrovsk Sîrski nu a furnizat locaţia exactă a principalei ofensive ruse, dar anterior atât el, cât şi preşedintele Volodimir Zelenski au spus că forţele ruse vizează oraşul Pokrovsk, important din punct de vedere strategic. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Situaţia este dificilă în direcţia principalului atac al duşmanului. Dar toate deciziile necesare la toate nivelurile au fost luate fără întârziere", a declarat Sîrski pe Telegram. Oleksandr Sîrski a declarat săptămâna trecută că a petrecut mai multe zile pe frontul estic din apropiere de Pokrovsk şi a descris luptele de acolo drept "excepţional de dure". Rusia, care a ocupat bucăţi din estul Ucrainei după lansarea invaziei sale în februarie 2022, continuă să avanseze lent în urma unor lupte dure. Avansurile au continuat după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în regiunea Kursk pe 6 august, aparent pentru a obţine reorientarea unor resurse ruse şi a întări poziţia Kievului în orice viitoare negocieri.

Dronele ucrainene au provocat haos în regiunea Moscovei, o rafinărie și o centrală electrică au fost incendiate
Internațional

Dronele ucrainene au provocat haos în regiunea Moscovei, o rafinărie și o centrală electrică au fost incendiate

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei. Ucraina a lansat valuri de atacuri cu drone vizând centrale electrice şi o rafinărie din regiunile Moscova şi Tver, declanşând incendii, în timp ce zeci de drone au fost distruse în alte zone ale ţării, au anunţat duminică oficiali ruşi. Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei Fragmente de drone au declanşat incendii la Rafinăria Moscovei şi la centrala electrică de la Konakovo, în regiunea Tver, unul dintre cei mai mari producători de energie din centrul Rusiei, au declarat oficiali şi media locale. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Ministerul Apărării din Rusia a anunţat pe Telegram că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 158 de drone lansate de Ucraina în cursul nopţii, între care nouă asupra Moscovei şi a regiunii sale. Primarul Moscovei Serghei Sobianin a declarat că mai multe drone au vizat rafinăria Moscovei şi un incendiu a fost stins "într-o sală tehnică separată". Agenţia de ştiri TASS a relatat, citând oficiali ai pompierilor, că incendiului i-a fost atribuit cel mai ridicat grad de complexitate, ceea ce ar putea presupune unităţi suplimentare. Rafinăria din sud-estul capitalei ruse este în proprietatea Gazprom Neft, ramura petrolieră a Gazprom. Explozii lângă centrala electrică Canalul de ştiri pe Telegram "Baza", care este apropiat de serviciile de securitate ruse, a declarat că lângă centrala electrică de la Konakovo au fost auzite explozii puternice. Guvernatorul Igor Rudenia a declarat că în oraşul Konakovo s-a declanşat un incendiu, dar furnizarea electricităţii şi a gazului nu au fost întrerupte. El nu a precizat ce a ars în incendiu. Ucraina a încercat să lovească şi centrala electrică Kaşira din regiunea Moscovei cu trei drone, a declarat Mihail Şuvalov, şeful districtului Kaşira, pe Telegram. El a spus că atacul nu a provocat pagube sau victime, iar furnizarea electricităţii nu a fost întreruptă. Ministerul Apărării a anunţat că 46 de drone au fost distruse deasupra regiunii transfrontaliere Kursk, 34 deasupra Briansk, 28 deasupra Voronej şi 14 deasupra Belgorod. Alte câteva zeci de drone au fost doborâte deasupra regiunilor Kaluga, Lipeţk sau Riazan, a mai precizat ministerul. Nu s-au raportat răniţi în urma atacurilor, potrivit informaţiilor preliminare. Rusia dezvăluie însă rareori întreaga amploare a pagubelor produse de atacurile aeriene ucrainene

Rusia nu poate să atace Ucraina și, în același timp, să-și apere teritoriul, va trebui să aleagă, spune un fost ambasador al SUA la NATO
Internațional

Rusia nu poate să atace Ucraina și, în același timp, să-și apere teritoriul, va trebui să aleagă, spune un fost ambasador al SUA la NATO

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei. Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”. „Singura reacție a lui Putin a fost să pretindă că nu se întâmplă nimic special”, a adăugat ea. Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina a ajuns să ocupe 1.294 de kilometri pătrați și 100 de așezări, inclusiv orașul Sudja, a declarat comandantul Oleksandr Sîrskîi pe 27 august.

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas înainte să fie găsiți și eliberați. Printre ei, și un cetățean american
Internațional

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas înainte să fie găsiți și eliberați. Printre ei, și un cetățean american

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas. Trupurile a şase ostatici răpiţi în timpul atacului de la 7 octombrie al Hamas în Israel au fost găsite în Fâşia Gaza, potrivit armatei israeliene şi preşedintelui american Joe Biden, care a promis să facă eforturi pentru eliberarea celor încă în captivitate. Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas "Mai devreme în cursul zilei (sâmbătă - n.r.), într-un tunel sub oraşul Rafah, forţele israeliene au recuperat trupurile a şase ostatici deţinuţi de Hamas", între care cel al israeliano-americanului Hersh Goldberg-Polin, a explicat Biden într-un comunicat de sâmbătă seară, declarându-se "devastat şi indignat". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Doi dintre ostaticii morţi erau femei şi patru bărbaţi: Hersh Goldberg-Polin, Carmel Gat, Eden Yerushalmi, Alexander Lobanov, Almog Sarusi şi Ori Danino, a precizat armata israeliană. Cinci dintre aceşti ostatici fuseseră răpiţi la festivalul de muzică tehno Nova. Biden: "Liderii Hamas vor plăti" "Nu vă îndoiţi de acest lucru, liderii Hamas vor plăti pentru aceste crime. Şi vom continua să lucrăm 24 de ore din 24 pentru a ajunge la un acord care să garanteze eliberarea ostaticilor rămaşi", a afirmat preşedintele american. În timpul atacului Hamas de la 7 octombrie, 251 de persoane au fost răpite din Israel şi transportate în Fâşia Gaza. Acest atac de amploare s-a soldat cu moartea a aproape 1.200 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP plecând de la date oficiale. Zeci de mii de morți Represaliile israeliene s-au soldat cu cel puţin 40.691 de morţi în Fâşia Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, au provocat un dezastru umanitar şi strămutarea a aproape întregii populaţii de 2,4 milioane de locuitori. Potrivit ONU, majoritatea morţilor sunt femei şi minori. Apărarea civilă a înregistrat sâmbătă încă patruzeci de morţi în lovituri israeliene în Fâşia Gaza. În acelaşi timp, în nordul Cisiordaniei, teritoriu ocupat din 1967, Israelul îşi continuă operaţiunea militară lansată miercuri împotriva grupurilor armate, care a provocat îngrijorarea şi protestele comunităţii internaţionale. "Electricitatea şi apa sunt total tăiate în tabăra de refugiaţi" şi "80% din cartierele oraşului nu mai sunt alimentate cu apă", a declarat Bashir Matahin, purtătorul de cuvânt al municipalităţii din Jenin, citat de agenţia de ştiri palestiniană Wafa. Cel puţin 22 de palestinieni, în principal combatanţi, au fost ucişi de armata israeliană de miercuri, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii. Toţi "terorişti", a anunţat armata israeliană. Potrivit agenţiei Wafa, printre cei ucişi se află şi un octogenar. Hamas, la putere din 2007 în Gaza, şi Jihadul Islamic, au anunţat că cel puţin 14 dintre cei morţi erau combatanţi în rândurile lor.

Cel puțin 66.000 de soldați ruși au murit în Ucraina, susține un site independent care a investigat subiectul împreună cu BBC. Cel mai probabil, numărul este aproape dublu
Internațional

Cel puțin 66.000 de soldați ruși au murit în Ucraina, susține un site independent care a investigat subiectul împreună cu BBC. Cel mai probabil, numărul este aproape dublu

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

Premieră în G7: prima reuniune pe apărare, la Roma. Ministrul italian al Apărării: Nu e suficient să fim prieteni cu SUA, trebuie să investim în armatele noastre
Internațional

Premieră în G7: prima reuniune pe apărare, la Roma. Ministrul italian al Apărării: Nu e suficient să fim prieteni cu SUA, trebuie să investim în armatele noastre

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a anunţat sâmbătă că Roma va găzdui pentru prima dată o reuniune a miniştrilor apărării din G7, fără a preciza data. Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia "Nu a existat niciodată un G7 pe apărare, va fi unul pentru prima dată în acest an în Italia, pentru că mi-am dorit cu tărie un G7 care să se ocupe de apărare", a declarat Crosetto la Praga, în cadrul reuniunii Forumului GLOBSEC, o întâlnire dedicată, printre altele, apărării şi politicii externe europene, conform unui comunicat al ministerului său. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Mi se pare absurd ca G7 să se ocupă de turism (...), dar să nu se ocupe niciodată de apărare", a explicat ministrul. Italia prezidează în acest an G7, grupul celor mai bogate ţări care include, pe lângă peninsulă, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite. Un post de comisar pentru apărare Crosetto a susţinut, de asemenea, decizia preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunţată cu o zi înainte la Praga, de a crea postul de comisar pentru apărare. "Este o alegere foarte corectă, Europa nu a fost niciodată implicată în apărare, nu există nici măcar o comisie de apărare a UE", a spus Crosetto. "Alegerea Ursulei von der Leyen indică o nouă cale pentru Europa, care a început în urma invaziei ruse în Ucraina", a adăugat el. "Am crezut că este suficient să fim prieteni cu Statele Unite şi că acest lucru ne garantează viitorul şi că putem fi liniştiţi şi să trăim în siguranţă, cu costuri zero", a continuat ministrul italian. "Am descoperit că nu se întâmplă asta, că trebuie să investim în securitate, că forţele noastre armate, cele ale tuturor ţărilor europene, nu sunt pregătite să sufere şocul unui război, pentru că au fost construite pentru a participa, cel mult, la câteva misiuni internaţionale", a conchis Crosetto.

China provoacă Japonia din ce în ce mai des: a doua încălcare a teritoriului nipon în numai o săptămână
Internațional

China provoacă Japonia din ce în ce mai des: a doua încălcare a teritoriului nipon în numai o săptămână

Navele chineze au provocat protestele Japoniei. Japonia a transmis Chinei un protest oficial, după ce nave chineze de supraveghere maritimă au pătruns sâmbătă în apele teritoriale nipone. Navele chineze au provocat protestele Japoniei Vasul a fost detectat în largul coastelor prefecturii Kagoshima din insula Kyushu din sudul arhipelagului japonez, la ora locală 6 a.m. (vineri ora 21.00 GMT). Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar A fost a doua încălcare a teritoriului Japoniei de către China în mai puţin de o săptămână. Luni, potrivit guvernului de la Tokyo, un avion militar de recunoaştere Y-9 chinez a zburat în apropiere de Kyushu. Guvernul nipon şi-a transmis "preocuparea gravă şi protestul în legătură cu incidentul" unui oficial al ambasadei Chinei, a anunţat ministerul de externe de la Tokyo într-un comunicat care menţiona şi prima acţiune. Săptămâna aceasta, Japonia le transmisese unor diplomaţi chinezi că încălcarea de luni a spaţiului său aerian este "categoric inacceptabilă". Japonezii şi-au consolidat apărarea pentru a descuraja Beijingul, în contextul intensificării din ultimii ani a activităţilor militare chineze în apropiere de ţara lor şi de Taiwan. Conform televiziunii naţionale japoneze NHK, incidentul de sâmbătă a fost al zecelea de acest gen din ultimul an; în afară de incursiunile navelor de supraveghere chineze în apele Japoniei, au existat şi trei situaţii în care au fost implicate submarine sau alte vase de culegere de informaţii.

UE va instrui 75.000 de soldați ucraineni, dar nu pe teritoriul țării lor, ci "cât mai aproape posibil". România ar putea fi țara aleasă
Internațional

UE va instrui 75.000 de soldați ucraineni, dar nu pe teritoriul țării lor, ci "cât mai aproape posibil". România ar putea fi țara aleasă

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni. Uniunea Europeană a respins cererea Kievului ca UE să instruiască soldaţi ucraineni în interiorul ţării devastate de război, dar îi va instrui cât mai aproape de teritoriul ucrainean, a declarat vineri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. UE instruiește mai mulți soldați ucraineni Josep Borrell a anunţat că UE va forma în jur de 75.000 de soldaţi ucraineni până la finele anului, cu 15.000 în plus faţă de obiectivul precedent, însă în afara teritoriului ucrainean. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” „Miniştrii s-au pus de acord să ridice la 75.000 (de soldaţi) obiectivul” de formare de trupe ucrainene, a declarat Borrell, după o reuniune informală la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. „Unele state membre erau pregătite, alte reticente. În cele din urmă, am decis că instruirea va fi făcută cât mai aproape posibil de Ucraina, dar nu pe teritoriul ucrainean”, a spus el în faţa presei, deşi personal s-a declarat deschis ideii Kievului. Această formare „trebuie să fie mai scurtă şi adaptată nevoilor Ucrainei”, scop în care o „mică” celulă de coordonare ar putea fi înfiinţată la Kiev, a adăugat el. Nu există încă un acord formal deocamdată asupra acestui punct, mai multe state membre fiind reticente faţă de orice prezenţă militară a UE în Ucraina, chiar dacă este vorba de simpli instructori, a subliniat o sursă diplomatică. Kievul ceruse UE să ia în considerare ca o parte din instrucţie să aibă loc în interiorul Ucrainei, argumentând că ar fi mai rapid, mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi mai facil logistic decât pe teritoriul UE. Însă mai multe ţări UE sunt reticente să desfăşoare trupe în interiorul Ucrainei, exprimând îngrijorări privind securitatea acestora şi întrebând dacă o astfel de mişcare nu ar deturna forţa ucrainene de la misiunea lor principală pentru a-i proteja pe instructori. Decizia de vineri nu ar împiedica membri individuali ai UE sau un grup dintre ei să antreneze soldaţi în interiorul Ucrainei. Franţa a cochetat cu o astfel de posibilitate în acest an, dar diplomaţi spun că nu există niciun semn că aceasta ar deveni o realitate în curând. Borrell, apel la ridicarea restricțiilor Borrell a lansat un nou apel la ridicarea restricţiilor impuse de occidentali cu privire la utilizarea armelor pe care le furnizează Kievului. Cu puţin înainte de debutul reuniunii, el a considerat „ridicole” temerile de escaladare formulate de ţările care refuză să ridice aceste restricţii, înainte de a le califica, după reuniune, drept „legitime”. „Cred că este ridicol să spunem că, permiţând vizarea unor ţinte în interiorul teritoriului rus, aceasta înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova”, a afirmat Borrell vineri dimineaţa. Aceste comentarii i-au atras criticile Berlinului. „Spre finalul mandatului său, declaraţiile dlui Borrell sunt din ce în ce mai stranii. Un lucru este clar: el vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene, şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi”, a indicat o sursă apropiată guvernului german. Mandatul lui Josep Borrell se va încheia în noiembrie sau decembrie, odată cu intrarea în funcţie a noii Comisii Europene. Borrell a pledat din nou pentru o accelerare a livrărilor de arme spre Ucraina de către ţările UE, după un apel făcut joi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. În ce priveşte muniţiile, printre care obuzele de artilerie cerute cu insistenţă de Ucraina, Borrell a dat asigurări că UE a îndeplinit la sfârşitul lui august 65% din obiectivul său de a livra Kievului un milion de obuze înainte de sfârşitul anului. „Accelerăm tot mai mult, producând mai rapid. Industria îşi creşte capacitatea. Sper că până la finalul anului vom atinge ţinta”, a adăugat el.

Avionul F-16 ucrainean care s-a prăbușit ar fi fost doborât chiar de antiaeriana Kievului. Comandantul Forțelor Aeriene, demis de Zelenski
Internațional

Avionul F-16 ucrainean care s-a prăbușit ar fi fost doborât chiar de antiaeriana Kievului. Comandantul Forțelor Aeriene, demis de Zelenski

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri demiterea comandantului forţelor aeriene Mikola Oleşciuk, la o zi după prăbuşirea unui avion F-16 de fabricaţie americană livrat la Kievului. Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis "Am decis sa-l înlocuiesc pe comandantul armatei aerului a forţelor armate ucrainene", a declarat Zelenski pe Telegram, după publicarea unui decret în acest sens pe site-ul preşedinţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ucraina a anunţat joi că un avion de luptă F-16, echipament militar valoros livrat recent de Occident, s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". Atacurile deputatei Bezougla O deputată ucraineană, Mariana Bezougla, membră a Comisiei de apărare a Parlamentului, a declarat vineri că avionul F-16 a fost doborât din greşeală de un sistem antiaerian Patriot "din cauza unei coordonări slabe între unităţi". Într-un mesaj difuzat pe Telegram, ea a criticat joi "cultura minciunii" în cadrul comandamentului militar ucrainean şi faptul "că niciun general nu a fost pedepsit" şi "generalul Oleşciuk rămâne în funcţie". Ea a afirmat vineri că este "cel puţin a treia oară" când un avion ucrainean a fost doborât din greşeală de apărarea antiaeriană ucraineană. "Cele două incidente anterioare, care nu au implicat F-16, au fost atribuite oficial ruşilor", a remarcat ea. Mikola Oleşciuk promisese pe Facebook, vineri înainte de demiterea sa, să "descopere cauzele catastrofei aeriene" în care a fost implicat avionul F-16, dând asigurări că "nu ascunde nimic". El a acuzat-o pe Mariana Bezougla că doreşte să "discrediteze înalţi responsabili militari"şi SUA, care au conceput avioanele de luptă F-16 şi sistemele Patriot furnizate Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Un nou atac cu cuțitul în Germania, soldat cu cinci răniți. Atacul, care a avut loc într-un autobuz, nu a fost revendicat
Internațional

Un nou atac cu cuțitul în Germania, soldat cu cinci răniți. Atacul, care a avut loc într-un autobuz, nu a fost revendicat

Un nou atac în vestul Germaniei. O femeie de 32 de ani a înjunghiat mai multe persoane într-un autobuz la Siegen, în vestul Germaniei, şi a făcut cinci răniţi, a anunţat poliţia locală vineri seară. Un nou atac în vestul Germaniei Suspecta a fost arestată şi nu există dovezi ale unui "atac terorist", potrivit unui comunicat al poliţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Prognosticul vital a trei dintre cele cinci victime este angajat, în timp ce una a fost grav rănită, iar cealaltă uşor. "În prezent nu există alt pericol", a asigurat poliţia. În jurul orei 19.40, la momentul atacului, "cel puţin alţi 40 de pasageri se aflau în autobuzul care mergea la sărbătorile oraşului Siegen", a precizat aceasta. Atentatul de la Solingen Acest atac vine într-un moment în care Germania este încă în stare de şoc din cauza atentatului de la Solingen. În timpul unui festival local, în urmă cu o săptămână, un sirian a atacat mulţimea cu un cuţit, făcând trei morţi şi opt răniţi. Acesta este un nou atac cu cuţitul în Germania, după ce ministrul de interne Nancy Faeser a anunţat joi interzicerea purtării de arme albe la evenimente publice precum festivaluri, evenimente sportive şi târguri, precum şi în mijloacele de transport pe distanţă lungă (trenuri, autocare). Marţi, poliţia a împuşcat un bărbat suspectat că ar fi atacat cu cuţite trecători la Moers, în vestul Germaniei.

Secretarul general NATO aprobă ofensiva Ucrainei în Rusia: Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional
Internațional

Secretarul general NATO aprobă ofensiva Ucrainei în Rusia: Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia, invocând dreptul Ucrainei de a se apăra, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt. Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk "Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost "colaborator al serviciilor" Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg. Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el. Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el. Germania, cel mai mare donator din UE Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial". Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025. Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa. În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor. Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă

Un F-16 ucrainean s-a prăbușit în timp ce participa la o misiune de respingere a unui atac rusesc masiv cu rachete la începutul săptămânii. Pilotul a murit
Internațional

Un F-16 ucrainean s-a prăbușit în timp ce participa la o misiune de respingere a unui atac rusesc masiv cu rachete la începutul săptămânii. Pilotul a murit

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident. Aparatul de zbor a fost distrus într-un accident survenit luni, a declarat un oficial american din domeniul Apărării. Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident Potrivit oficialului, prăbuşirea nu pare să fie rezultatul unui atac rusesc. Încă nu s-a stabilit ce a cauzat incidentul - o eroare de pilotaj sau o defecţiune mecanică. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României Tot joi, însă, Ucraina a anunţat că un avion de luptă F-16 s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". "S-a dovedit ulterior că avionul s-a prăbuşit şi pilotul a murit", a indicat sursa citată pe Telegram, fără a preciza când a avut loc accidentul sau identitatea pilotului. Armata aerului ucraineană a anunţat, de asemenea joi, că unul dintre piloţii săi a fost ucis în lovituri masive ruseşti la începutul acestei săptămâni, fără a menţiona avionul F-16. "Pilotul armatei aerului Oleksid Mes a murit apărând ţara noastră", a declarat comandamentul de Vest al Forţelor aeriene ucrainene, precizând că pilotul a fost ucis luni în timpul unui val de bombardamente ruseşti cu rachete şi drone. Două atacuri rusești în zile succesive Rusia a desfăşurat luni un atac "masiv" cu rachete şi drone asupra Ucrainei, a declarat comandantul forţelor aeriene ucrainene. Atacul a fost urmat marţi de un altul, de asemenea major. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că avioanele F-16 au fost folosite pentru a respinge atacul de luni şi au dat rezultate bune. Forţele aeriene ucrainene nu au făcut niciun comentariu deocamdată. Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Atac terorist la concertele Taylor Swift de la Viena, plănuit de doi membri ai Statului Islamic, potrivit CIA. Metoda aleasă: detonarea unei mașini cu explozibil în mulțime
Internațional

Atac terorist la concertele Taylor Swift de la Viena, plănuit de doi membri ai Statului Islamic, potrivit CIA. Metoda aleasă: detonarea unei mașini cu explozibil în mulțime

Atac terorist la concertele Taylor Swift. Suspecţii care au plănuit un atac terorist la concertele pe care cântăreaţa Taylor Swift le avea programate la Viena urmăreau să ucidă "un număr mare de oameni", a declarat directorul-adjunct al CIA, David S. Cohen. Atac terorist la concertele Taylor Swift "Ei plănuiau să ucidă un număr mare de oameni, se aflau zeci de mii de oameni la acel concert", a declarat oficialul american la un summit dedicat serviciilor de informaţii şi securităţii naţionale, organizat miercuri la Washington. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României El a confirmat, de asemenea, că serviciul de informaţii externe al Statelor Unite le-a transmis o serie de informaţii autorităţilor austriece pentru a le ajuta să prevină acel atac. Superstarul american Taylor Swift ar fi trebuit să susţină trei concerte la Viena în cadrul turneului ei mondial "Eras" în luna august, însă seria de spectacole a fost anulată cu foarte puţin timp înainte de începerea sa, după ce autorităţile din Austria au arestat doi bărbaţi tineri suspectaţi de organizarea unui atac terorist. Mașină cu explozibil în mulțime Potrivit anchetatorilor, un tânăr de 19 ani despre care se afirmă că ar fi jurat credinţă organizaţiei teroriste Stat Islamic plănuia să conducă o maşină încărcată cu materiale explozibile şi să intre cu ea în mulţimea de fani ai cântăreţei Taylor Swift care aşteptau să intre pe stadionul în care urma să aibă loc primul concert. Se crede că a doua persoană implicată în complot este un complice mai tânăr. Peste 60.000 de persoane s-ar fi aflat în interiorul stadionului în timpul acelui concert sold-out, dacă acesta nu ar fi fost anulat, iar alte zeci de mii de persoane s-ar fi reunit probabil, fără să deţină bilete, în proximitatea stadionului pentru a se bucura împreună de muzica vedetei pop americane. Cei doi suspecţi, care au rămas de atunci în custodia Poliţiei austriece, sunt cercetaţi pentru suspiciune de apartenenţă la o organizaţie teroristă şi pentru organizarea unor activităţi criminale.

Putin nu mai vrea jurnaliști americani în Rusia, Moscova a anunțat că a interzis accesul a 92 de cetățeni americani pe teritoriul țării
Internațional

Putin nu mai vrea jurnaliști americani în Rusia, Moscova a anunțat că a interzis accesul a 92 de cetățeni americani pe teritoriul țării

Rusia, lista neagră: 92 de americani. Rusia a anunţat miercuri că a interzis accesul pe teritoriul său a 92 de cetăţeni americani, între care şi jurnalişti de la Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post, acuzaţi că au difuzat "informaţii false" despre armata rusă care luptă în Ucraina. Rusia, lista neagră: 92 de americani "Intrarea în Rusia este blocată permanent pentru 92 de cetăţeni americani, reprezentanţi ai mediului de afaceri, personalităţi din domeniul cercetării şi culturii, jurnalişti şi mass-media" a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Angajaţi ai publicaţiilor americane New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post figurează pe această listă, care se adaugă la sancţiunile impuse deja de Rusia împotriva a sute de alţi cetăţeni americani şi ai altor ţări occidentale. Moscova îi acuză pe aceşti jurnalişti că sunt "implicaţi în producerea şi difuzarea de informaţii false despre Rusia şi forţele armate ruse" şi că participă la un "război hibrid declanşat de Washington". Lista celor 92 de persoane, publicată miercuri, include şi membri ai armatei, profesori universitari, directori de companii, politicieni şi membri ai sistemului de justiţie american. Relaţiile dintre Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. Statele Unite sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului. Statele occidentale au adoptat numeroase sancţiuni economice şi financiare împotriva Moscovei, care au vizat oficiali ruşi, sistemul său bancar, companiile sale aeriene şi o serie de alte sectoare ruseşti

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră