marți 30 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Un desen anti-război al fiicei minore l-a costat pe un rus un an și șapte luni de închisoare cu executare: a "discreditat" armata rusă

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea. Un tată din Rusia, Aleksei Moskaliov, condamnat la aproape doi ani de detenție pentru "discreditarea" armatei ruse, a fost eliberat marți după ispășirea pedepsei. Cazul său, care a șocat opinia publică din Rusia, scoate în evidență represiunea guvernului împotriva celor care critică invazia rusă din Ucraina. Rusia pedepsește un desen cu închisoarea Aleksei Moskaliov, în vârstă de 56 de ani, a fost separat de fiica sa Maria după ce aceasta, la 13 ani, a realizat un desen în clasă în care a ilustrat rachete rusești îndreptându-se către o femeie și un copil, alături de drapelul Ucrainei. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Acest gest a declanșat o reacție rapidă din partea autorităților. Directoarea școlii a contactat poliția, care a descoperit mesaje postate de tatăl său pe rețelele sociale, în care critica ofensiva rusă împotriva Ucrainei. Condamnarea și detenția După incident, Aleksei a fost separat de fiica sa, care a fost plasată într-un cămin pentru minori, iar el a fost trimis în judecată. În martie 2023, Moskaliov a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru "discreditarea" armatei ruse. Cu câteva ore înainte de condamnare, el a fugit în Belarus, dar a fost rapid arestat și extrădat în Rusia. Tribunalul regional din Tula a redus ulterior pedeapsa sa cu două luni. În total, Aleksei a petrecut un an și șapte luni în detenție, deoarece o zi de arest preventiv a fost considerată ca o zi și jumătate într-o colonie de muncă, conform legislației ruse. Eliberarea și reîntâlnirea cu fiica sa Aleksei a fost eliberat marți și, potrivit avocatului său, Vladimir Bilienko, a putut în sfârșit să se reîntâlnească cu fiica sa Maria, în vârstă de 14 ani. ONG-ul OVD-Info, care a relatat despre acest caz, a publicat o înregistrare video emoționantă a revederii lor la ieșirea din penitenciarul din Novomoskovsk. Represiunea vocilor critice în Rusia Cazul Moskaliov este doar unul dintr-o serie de exemple de represiune a celor care critică invazia rusă în Ucraina. Potrivit OVD-Info, peste 1.000 de persoane au fost urmărite penal în Rusia pentru criticarea ofensivei ruse, iar alte câteva sute au fost forțate să plece în exil. Autoritățile ruse folosesc aceste metode pentru a limita contestarea și a intimida vocile disidente. Cazul lui Aleksei Moskaliov a devenit un simbol al represiunii din Rusia împotriva celor care se opun invaziei Ucrainei. Eliberarea sa aduce un moment de ușurare pentru familia sa, dar și o atenție crescută asupra măsurilor drastice luate de guvernul rus pentru a reduce la tăcere criticile.

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea (sursa: Le Monde)
Israelul ar putea pierde sprijinul SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA somează Israelul să amelioreze situația umanitară din Gaza, altfel vor exista consecințe pentru relația bilaterală

Israelul ar putea pierde sprijinul SUA. SUA îndeamnă Israelul să îmbunătățească situația umanitară din Gaza, altfel ar putea exista consecințe care ar implica sprijinul militar pentru Israel. Israelul ar putea pierde sprijinul SUA Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul Apărării, Lloyd Austin, au transmis recent un mesaj urgent către Israel, cerând măsuri rapide pentru îmbunătățirea situației umanitare din Gaza. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Această solicitare este parte a eforturilor de a evita complicațiile legale legate de ajutorul militar american furnizat Israelului. Apelul SUA pentru acțiuni urgente Într-o scrisoare din 13 octombrie, cei doi oficiali americani și-au exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea condițiilor umanitare din Gaza. Aceștia au cerut guvernului israelian să ia măsuri urgente în luna curentă pentru a inversa această situație critică. Scrisoarea, postată pe rețeaua socială X de un reporter Axios, subliniază nevoia de acțiuni susținute pentru a remedia situația din Gaza. Reacțiile oficiale Până în prezent, Departamentul de Stat al SUA și Pentagonul nu au oferit comentarii cu privire la această scrisoare, iar guvernul israelian nu a fost disponibil pentru a răspunde solicitărilor de comentarii. Totuși, scrisoarea a fost făcută publică pe fondul extinderii operațiunilor militare israeliene în nordul Fâșiei Gaza și al îngrijorărilor crescânde privind accesul umanitar în regiune. Posibile încălcări ale dreptului internațional umanitar Statele Unite au exprimat anterior îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Israelul să fi încălcat dreptul internațional umanitar prin utilizarea armelor furnizate de SUA în timpul operațiunilor sale militare în Gaza. Acest aspect a fost discutat în contextul Secțiunii 620i din Legea privind asistența externă, care interzice ajutorul militar pentru țările care obstrucționează livrarea asistenței umanitare. Memorandumul emis de președintele Biden În scrisoare este menționat și un Memorandum de securitate națională emis de președintele Joe Biden în februarie, care cere Departamentului de Stat să raporteze Congresului dacă Israelul respectă asigurările că utilizarea armelor americane nu încalcă legislația SUA sau internațională. Acest memorandum subliniază angajamentul SUA de a monitoriza îndeaproape utilizarea asistenței militare și impactul acesteia asupra crizei umanitare din Gaza. Apelul SUA către Israel pentru îmbunătățirea situației umanitare din Gaza reflectă preocupările internaționale legate de impactul operațiunilor militare asupra civililor din regiune. Prin această solicitare, SUA încearcă să se asigure că sprijinul militar furnizat respectă normele internaționale și că accesul la asistență umanitară nu este obstrucționat.

Polonia Belarus împinge migranții spre UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Lukașenko direcționează migranții spre Polonia, pentru a pune presiune pe Varșovia și Bruxelles, acuză premierul polonez

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE. Polonia a anunțat recent un plan de suspendare temporară a dreptului de azil, motivând această decizie prin acțiuni pe care le consideră orchestrate de Belarus. Potrivit autorităților poloneze, țara vecină ar încerca să îndrepte un număr semnificativ de migranți către granița comună, ceea ce ar putea duce la o criză majoră la frontiera externă a Uniunii Europene. Polonia: Belarus împinge migranții spre UE Ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Duszczyk, a explicat că decizia de a suspenda dreptul de azil se bazează pe informații care sugerează că Belarus și Rusia dezvoltă scenarii pentru a destabiliza Polonia. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Aceste scenarii ar include declanșarea unei crize a migrației, prin forțarea unui număr mare de persoane să se îndrepte către granița UE. Duszczyk a declarat pentru postul de televiziune TVN24 că Polonia are nevoie de o "supapă de siguranță" pentru a face față acestei potențiale crize. Belarusul acuzat de crearea unei crize a migrației Oficialii polonezi au acuzat Belarusul de încercarea de a provoca o criză la frontieră, forțând migranții să ajungă în Polonia. Această acțiune ar avea scopul de a destabiliza nu doar Polonia, ci și întreaga Uniune Europeană, într-un moment în care tensiunile dintre Vest și Est sunt deja ridicate. Potrivit oficialilor, Belarusul colaborează cu Rusia în acest plan, iar această mișcare ar face parte dintr-o strategie mai amplă de presiune asupra Occidentului. Premierul Poloniei anunță suspendarea dreptului de azil Premierul polonez Donald Tusk a anunțat sâmbătă că Polonia va suspenda temporar dreptul de azil, detalii urmând să fie prezentate după ședința de guvern din 15 octombrie. Acest plan ar putea fi văzut ca o măsură temporară pentru a gestiona fluxurile migratorii și pentru a răspunde presiunii exercitate de Belarus și Rusia. Măsurile de securitate de la frontiera poloneză Deși Polonia a construit un gard de 5,5 metri înălțime și a instalat un sistem de supraveghere electronică de-a lungul frontierei, migranții continuă să încerce să treacă ilegal granița. Conform datelor furnizate de poliția de frontieră poloneză, de la începutul anului au fost înregistrate aproximativ 28.000 de încercări de trecere ilegală a frontierei. Suspendarea temporară a dreptului de azil în Polonia este o măsură controversată, dar justificată de autoritățile poloneze ca fiind necesară pentru a proteja stabilitatea națională și a gestiona o potențială criză migrațională. Acțiunile Belarusului și Rusiei sunt considerate drept o amenințare directă la adresa securității Poloniei și a Uniunii Europene, iar Polonia încearcă să răspundă acestei provocări prin măsuri de securitate sporite și prin modificări temporare ale legislației privind azilul.

Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu stârnește nervozitate la Washington: spune că ia în considerare opinia SUA, dar că va lovi Iranul în funcție de interesele țării sale

Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington. Guvernul Israelian își va defini răspunsul la atacul Iranului în funcție de interesul național, a susținut premierul. Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington Guvernul Israelului, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a anunțat că va lua în considerare opinia Statelor Unite în contextul conflictului cu Iranul, însă deciziile finale vor fi luate în funcție de interesul național al Israelului. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 „Ascultăm opiniile Statelor Unite, dar vom lua deciziile finale în funcție de interesul nostru național”, a declarat Netanyahu, conform unui comunicat publicat marți. Această declarație vine ca răspuns la întrebările legate de o informație publicată de Washington Post, care a raportat că Netanyahu i-ar fi spus președintelui american Joe Biden că Israelul intenționează să lovească instalații militare iraniene, excluzând însă obiectivele petroliere sau nucleare. Planul unui contraatac limitat Conform Washington Post, Israelul pregătește un contraatac limitat ca răspuns la atacul cu rachete lansat de Iran pe 1 octombrie, când sute de rachete balistice au fost îndreptate spre Israel. În timp ce tensiunile cresc în Orientul Mijlociu, există temeri că situația ar putea escalada într-un război de amploare între Israel și Iran. Președintele american Joe Biden a transmis că nu sprijină un atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene, întrucât acesta ar putea declanșa o nouă escaladare a conflictului și ar putea implica Statele Unite într-o confruntare militară. De asemenea, un atac asupra infrastructurii petroliere iraniene ar putea avea consecințe economice globale, inclusiv o creștere a prețurilor la energie. Încheierea operațiunilor militare împotriva Hezbollah Israelul a informat SUA că intenționează să pună capăt operațiunilor sale militare împotriva grupării Hezbollah din Liban în următoarele săptămâni, conform informațiilor furnizate de Washington Post. Această decizie ar putea reprezenta un pas semnificativ în detensionarea situației din regiune.

Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, foarte agresivă cu Coreea de Sud: a dinamitat o șosea de legătură dintre cele două state și amenință cu acțiuni militare

Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană. Tensiuni în creștere: Coreea de Nord distruge secțiuni de drumuri de la granița cu Coreea de Sud. Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană Armata nord-coreeană a distrus marți, cu exploziv, părți din drumurile Gyeongui și Donghae, care erau folosite pentru comerțul transfrontalier cu Coreea de Sud, potrivit unui anunț al Seulului. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 Această acțiune reprezintă un nou episod în escaladarea tensiunilor dintre cele două țări, care continuă să fie inamice. Seulul a raportat că distrugerea secțiunilor de drumuri a avut loc la nord de linia de demarcație militară, granița oficială dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Ca răspuns, forțele sud-coreene au tras focuri de armă pe propriul teritoriu, fără a oferi alte detalii despre incident. Kim Jong Un taie legăturile simbolice Coreea de Nord a confirmat pe 9 octombrie că va tăia definitiv drumurile și căile ferate care leagă cele două Corei și va construi "structuri defensive puternice" de-a lungul graniței. Deși frontiera este deja închisă complet, aceste drumuri au fost redeschise ocazional în perioadele de destindere între cele două state. Relațiile tensionate, din 2022 Tensiunile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud au crescut semnificativ de la instalarea președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol în 2022, un susținător al unei politici dure față de Phenian și al consolidării alianței cu Statele Unite și Japonia. Exercițiile militare comune dintre acești aliați au fost văzute de Coreea de Nord ca pregătiri pentru o posibilă invazie. Kim Jong Un a anunțat în ianuarie 2024 că va dizolva toate instituțiile responsabile de relațiile cu Seulul și a amenințat cu război în cazul oricărei încălcări a teritoriului nord-coreean, chiar și cu 0,001 milimetri. După o întâlnire recentă cu oficiali militari, Phenianul a definit noi linii pentru o "acțiune militară imediată". Acuzații de survoluri cu drone și propagandă Phenianul a acuzat Seulul că ar fi responsabil pentru survoluri cu drone care aruncă pliante de propagandă asupra capitalei nord-coreene. În replică, Coreea de Nord a avertizat că un nou survol va fi considerat o "declarație de război". Deși Seulul a negat implicarea, speculațiile sugerează că grupuri de militanți sud-coreeni ar putea fi responsabile. Coreea de Nord a lansat recent baloane încărcate cu deșeuri în Sud, determinând Seulul să reia transmisiunile de propagandă prin difuzoare de-a lungul graniței. În contextul tensiunilor continue, Seulul și-a anunțat planurile de a desfășura sisteme laser capabile să distrugă drone în zbor până la sfârșitul anului 2024. Potrivit experților, Coreea de Nord ar putea răspunde cu provocări majore dacă dronele sud-coreene vor continua să penetreze spațiul aerian nord-coreean.

Austria și Slovacia vor gaze rusești (sursa: Gazprom)
Internațional

Austria și Slovacia vor în continuare gaze rusești, deși au avut aproape trei ani să găsească alte surse de combustibil

Austria și Slovacia vor gaze rusești. Miniștrii Energiei din UE discută la Luxemburg despre livrările de gaze rusești. Reuniunea miniștrilor Energiei Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană se reunesc la Luxemburg pentru a analiza situația gazelor naturale rusești, care continuă să fie livrate în regiune, deși războiul din Ucraina se apropie de a treia iarnă. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Pe fondul expirării unui important acord de tranzit la 31 decembrie, discuțiile se concentrează pe măsurile necesare pentru a pregăti Europa pentru iarnă și a menține securitatea energetică. Actualul acord privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina va expira la sfârșitul anului, iar negocierile pentru un nou acord nu au ajuns la un rezultat clar. Kievul și Moscova au declarat că sunt deschise pentru o soluție, iar implicarea Azerbaidjanului este una dintre opțiunile discutate. Totuși, o decizie finală ar putea veni la începutul anului viitor, potrivit surselor apropiate de acest dosar. Austria și Slovacia vor gaze rusești Slovacia și Austria, principalii beneficiari ai gazelor rusești care tranzitează Ucraina, doresc menținerea acestei rute. O posibilă soluție ar implica înlocuirea Rusiei cu Azerbaidjanul ca furnizor de gaze. Însă, această variantă este complexă, necesitând potențiale schimburi de gaze între Azerbaidjan și Rusia, ceea ce ar putea complica situația din punct de vedere politic. Rolul SOCAR și volumul necesar de gaze Compania azeră SOCAR este considerată un potențial partener pentru preluarea rolului Gazprom și vânzarea gazelor către Europa. Cu toate acestea, pentru a menține livrările fără probleme prin sistemul vast de conducte al Ucrainei, SOCAR ar trebui să livreze aproximativ 10-11 miliarde metri cubi de gaze. Cantități mai mici ar impune necesitatea suplimentării livrărilor, ceea ce ar face operațiunea neprofitabilă. Tranzitul gazelor dintre Rusia și Ucraina Tranzitul gazelor prin Ucraina a fost un subiect tensionat între Rusia și Ucraina încă din perioada post-comunistă, ducând la întreruperi majore în aprovizionare în 2006 și 2009. Deși Comisia Europeană a facilitat în trecut acorduri între cele două țări, în prezent, Bruxellesul nu este implicat activ în aceste negocieri, susținând că Europa poate face față întreruperii tranzitului de gaze rusești fără a compromite securitatea energetică. Depozitele de gaze din UE, aproape pline Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt în prezent aproape pline, iar livrările de gaze rusești prin Ucraina reprezintă mai puțin de 5% din consumul total al continentului. Cu toate acestea, pentru țări precum Slovacia și Austria, identificarea de noi furnizori ar putea duce la creșterea prețurilor, ceea ce politicienii încearcă să evite. Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, participă marți la reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie din Luxemburg, în cadrul căreia se discută aceste probleme energetice esențiale pentru viitorul Europei.

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE va expulza mai eficient migranții ilegali, promite șefa CE. Acum, 80% dintre aceștia rămân în Europa, deși nu au dreptul

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali. Bruxellesul propune o nouă legislație pentru expulzarea migranților ilegali UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere legislativă pentru a accelera expulzarea migranților ilegali, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Într-o scrisoare adresată statelor membre ale UE, aceasta a subliniat necesitatea unui cadru legislativ mai clar și eficient pentru gestionarea migrației ilegale. Noua legislație va include „obligații clare de cooperare” pentru gestionarea migranților care primesc decizii de expulzare. Obiectivul este de a „raționaliza eficient procesul de returnare” și de a preveni exploatarea lacunelor din sistemul actual de către migranții care încearcă să evite repatrierea. Necesitatea unei legi consolidate Ursula von der Leyen a explicat că mai puțin de 20% din deciziile de expulzare a migranților ilegali sunt duse la îndeplinire. Pentru a îmbunătăți acest procent, se propune intensificarea cooperării cu țările terțe și înăsprirea acordării vizelor pentru statele care refuză colaborarea în procesul de repatriere. Președinta Comisiei a subliniat importanța dezvoltării de relații strategice cu țările de origine și de transfer ale migranților, menționând exemplele Libiei și Tunisiei, cu care UE a semnat acorduri pentru a limita plecările migranților către Europa. Aceste acorduri au contribuit la reducerea cu aproximativ 66% a intrărilor ilegale prin centrul Mării Mediterane. Intensificarea returnărilor Von der Leyen a evidențiat că returnările din Africa de Nord către țările de origine au crescut în 2024, atingând 17.700 de repatrieri. În același timp, a recunoscut că sosirile de migranți prin vestul Mediteranei și Atlanticul spre Spania au crescut cu 56% în septembrie, față de anul precedent. În acest context, a recomandat consolidarea parteneriatului UE cu țări precum Mauritania. Dezbateri pe tema politicii de migrație Miniștrii de interne ai UE au discutat recent la Luxemburg despre înăsprirea politicii de migrație, inclusiv o revizuire a „directivei privind returnarea” din 2008. Franța și Germania susțin revizuirea acestei directive pentru a facilita și accelera returnările, alăturându-se solicitărilor venite din partea Olandei și Austriei. O primă încercare de revizuire a directivei în 2018 nu a avut succes, dar presiunile pentru reformă continuă în contextul provocărilor actuale legate de migrație.

Israelul va ținti structurile militare iraniene (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israelul nu va lovi instalații nucleare sau petroliere iraniene, ci structuri militare, i-ar fi promis Netanyahu lui Biden

Israelul va ținti structurile militare iraniene. Benjamin Netanyahu intenționează să lovească armata iraniană, drept represalii. Israelul va ținti structurile militare iraniene Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a transmis președintelui american Joe Biden că ia în considerare lovirea armatei iraniene ca reacție la atacurile cu rachete ale Iranului asupra Israelului. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Acest plan nu include țintirea infrastructurilor petroliere sau nucleare ale Iranului, conform informațiilor publicate de Washington Post. Atacul iranian asupra Israelului La 1 octombrie, Iranul a lansat aproximativ 200 de rachete asupra Israelului, ca reacție la asasinarea liderului grupării Hamas, Ismail Haniyeh, și a liderului mișcării Hezbollah, Hassan Nasrallah, în urma unui atac israelian în apropiere de Beirut. De asemenea, în acest atac a murit și un general al Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Iranului. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat că răspunsul Israelului va fi "mortal, precis și surprinzător", marcând a doua ocazie în mai puțin de șase luni în care Teheranul a lansat un atac de acest gen. Discuțiile dintre Netanyahu și Biden Netanyahu a discutat telefonic cu președintele Joe Biden, menționând că intenționează să lovească infrastructura militară iraniană, potrivit surselor citate de Washington Post. Biden și-a avertizat aliatul împotriva oricăror încercări de a viza instalațiile nucleare sau petroliere ale Iranului, ceea ce ar putea escalada tensiunile în regiune. Avertismentele Iranului Iranul a avertizat că orice atac asupra infrastructurii sale va provoca un răspuns și mai puternic. Un general al Gardienilor Revoluției a declarat că lovirea siturilor nucleare sau energetice ar echivala cu trecerea unei "linii roșii" care ar duce la o escaladare gravă a conflictului. Loviturile israeliene Se pare că lovitura israeliană planificată va avea loc înainte de alegerile prezidențiale din SUA, din 5 noiembrie, dar va fi calibrată astfel încât să nu fie percepută ca o ingerință politică în acest proces. Ca răspuns la atacurile cu rachete ale Iranului, Pentagonul a anunțat desfășurarea unui sistem american de apărare antirachetă THAAD în Israel, operat de militari americani. Acest sistem va contribui la protecția Israelului împotriva viitoarelor atacuri cu rachete din partea Teheranului.

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia (sursa: Facebook/Salome Zourabichvili)
Internațional

UE avertizează Georgia: Guvernul pune în pericol aderarea la Uniunea Europeană

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să emită un avertisment oficial către Georgia, subliniind că acțiunile guvernului georgian pun în pericol drumul țării către aderarea la UE. Avertismentul vine înaintea alegerilor legislative din 26 octombrie, în care partidul de guvernământ, Visul Georgian, se va confrunta cu o opoziție pro-occidentală divizată. UE, îngrijorată de alegerile din Georgia Guvernul condus de premierul Irakli Kobajidze este criticat atât de opoziția internă, cât și de statele occidentale, pentru orientarea tot mai pronunțată către Rusia. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Aceasta devine tot mai îngrijorătoare în contextul războiului din Ucraina, care a sporit importanța strategică a Georgiei în regiune. Legea „agenților străini” și deteriorarea relațiilor cu Occidentul Relațiile dintre Georgia și Occident s-au deteriorat grav după adoptarea unei legi controversate în mai, cunoscută drept „legea agenților străini”. Aceasta obligă mass-media și ONG-urile care primesc finanțare din străinătate să își dezvăluie sursele externe de fonduri, fiind catalogată de critici drept o replică a legislației rusești. Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili a refuzat să promulge legea, dar Parlamentul a anulat ulterior veto-ul prezidențial. Legislație controversată și sancțiuni americane În septembrie, Parlamentul georgian a adoptat o nouă lege privind „valorile familiale și protecția minorilor”, criticată de Uniunea Europeană și de activiști pentru drepturile omului, care susțin că aceasta limitează drepturile comunității LGBT. Această lege, inspirată tot din legislația rusă, a fost întâmpinată cu proteste. În aceeași lună, Departamentul de Stat al SUA a impus sancțiuni care vizează 60 de oficiali georgieni, ca răspuns la reprimarea protestelor împotriva legii „agenților străini”. Procesul de aderare la UE blocat de Comisia Europeană Deși Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de țară candidată la UE, negocierile pentru aderare nu au început încă. Comisia Europeană blochează, de facto, acest proces, solicitând o schimbare de guvern la Tbilisi pentru a avansa în direcția aderării. Visul Georgian, favoritul alegerilor, acuză Occidentul de interferență În ciuda tensiunilor, partidul de guvernământ Visul Georgian continuă să fie popular, iar sondajele indică șanse mari de victorie la alegerile din 26 octombrie. Premierul Kobajidze a acuzat Washingtonul și Bruxellesul de implicare în favoarea opoziției în politica internă a Georgiei, tensionând și mai mult relațiile externe. Avertismentul Consiliului European Proiectul de concluzii al Consiliului European, pregătit pentru summitul din 17-18 august, reafirmă sprijinul UE pentru aspirațiile europene ale poporului georgian, dar exprimă o „preocupare serioasă” cu privire la direcția politică a autorităților de la Tbilisi. Documentul subliniază că acțiunile guvernului georgian pun în pericol aderarea la UE și solicită organizarea de alegeri parlamentare libere și corecte.

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rușii sunt persecutați în Republica Moldova, se plânge Kremlinul după ce Chișinăul a respins înregistrarea blocului politic al lui Ilan Șor

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova. Kremlinul a respins acuzațiile referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, acuzând, în schimb, persecuții împotriva partidelor și presei proruse. Declarațiile vin în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Peskov: „Cetățenii proruși sunt privați de drepturi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mulți cetățeni și partide politice din Republica Moldova doresc relații bune cu Rusia, însă li se refuză acest drept. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Peskov a insistat că autoritățile de la Chișinău împiedică cetățenii proruse să își formeze partide politice și limitează libertatea presei proruse de a relata corect procesul electoral. Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și susține organizarea unui referendum privind aderarea la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare a țării. În replică, Kremlinul neagă orice implicare și denunță presiunile asupra forțelor proruse din Republica Moldova. Blocarea opoziției proruse și arestarea activiștilor Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins înregistrarea blocului electoral prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar trei activiști ai acestui bloc au fost arestați în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis investiții europene de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova în următorii ani. Tentative de influențare a alegerilor prin finanțare externă Procuratura de la Chișinău a anunțat că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiți prin intermediul unor conturi bancare rusești, într-o încercare de a submina corectitudinea alegerilor. Acest lucru intensifică tensiunile dintre autoritățile moldovene și forțele proruse, în contextul unei campanii electorale extrem de sensibile pentru viitorul geopolitic al țării.

Rusia condamnă un francez la închisoare (sursa: youtube/TheSwissBox Conversation)
Internațional

Un tribunal din Rusia a condamnat un cetățean francez la trei ani de închisoare. Laurent Vinatier a fost acuzat de încălcarea legii ruse privind „agenții străinătății”

Rusia condamnă un francez la închisoare. Este vorba despre Laurent Vinatier, cercetător francez, acuzat de încălcarea legii. Rusia condamnă un francez la închisoare Un tribunal din Rusia l-a condamnat pe cercetătorul francez Laurent Vinatier la trei ani de închisoare, acuzându-l de încălcarea legii ruse privind „agenții străinătății”. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Vinatier, în vârstă de 48 de ani, este angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar (HD), o organizație internațională cu sediul la Geneva, specializată în medierea conflictelor. Acuzațiile aduse de FSB Laurent Vinatier a fost arestat în iunie de Serviciul Federal Rus de Securitate (FSB), fiind acuzat că nu s-a înregistrat ca „agent al străinătății” și că ar fi colectat informații militare sensibile. Potrivit FSB, cercetătorul francez ar fi stabilit numeroase contacte cu experți, sociologi, economiști și oficiali din Rusia, colectând date care ar fi putut fi folosite împotriva securității Federației Ruse de către servicii speciale străine. În septembrie, Vinatier a pledat vinovat în cadrul procesului, acceptând un regim special care i-a garantat o pedeapsă redusă. Aceasta înseamnă că pedeapsa maximă nu putea depăși două treimi din cei cinci ani prevăzuți de lege pentru infracțiunile de care a fost acuzat. Rusia utilizează deținuți străini în negocieri internaționale De-a lungul timpului, Moscova a folosit frecvent deținuții străini pentru a exercita presiuni asupra altor state sau pentru a negocia schimburi de prizonieri cu cetățeni ruși aflați în detenție în alte țări. Cazul lui Laurent Vinatier ar putea fi utilizat într-o asemenea strategie diplomatică. Legea „agenților străinătății” în Rusia Legea rusească privind „agenții străinătății” impune organizațiilor și persoanelor finanțate din surse externe să se înregistreze oficial la autorități. Deși legea a fost inițial menită să reglementeze transparența finanțării, aceasta este adesea folosită de autoritățile ruse pentru a controla și supraveghea activitățile opoziției și ale organizațiilor non-guvernamentale.

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia va putea ataca NATO din 2030, va dispune de resurse materiale, deja practică sabotaj extins în UE, avertizează Germania

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO. Serviciile secrete germane au avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva Alianței Nord-Atlantice (NATO) la sfârșitul acestui deceniu. Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO În cadrul unei ședințe publice în Camera Deputaților, Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), a declarat că, în termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil capabile să desfășoare un atac împotriva NATO în viitorul apropiat. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Kahl a subliniat că posibilitatea unui conflict militar direct între Rusia și NATO devine din ce în ce mai reală. Acest avertisment vine pe fondul activităților tot mai agresive și destabilizatoare ale Rusiei, care încearcă să testeze limitele de toleranță ale Occidentului printr-o serie de acte de ingerință și sabotaj. Creșterea spionajului și sabotajului rusesc în Germania Martina Rosenberg, directoarea serviciului militar de contraspionaj german, a raportat o creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj care vizează armata germană. Aceasta a precizat că spionajul rusesc în Germania nu doar că s-a intensificat din punct de vedere cantitativ, dar a crescut și calitativ. Thomas Haldenwang, șeful Serviciului de Informații Interne, a adăugat că Moscova se află în spatele unui incident în care un colet suspect a luat foc la un centru DHL din Leipzig, în iulie. Dacă pachetul ar fi explodat la bordul unui avion, rezultatul ar fi fost o catastrofă. Amenințarea rusă, din ce în ce mai gravă Haldenwang a avertizat că amenințarea reprezentată de Rusia a evoluat dintr-o "furtună" într-un "uragan", care se îndreaptă de la est spre vest. El a făcut referire la țările baltice și Polonia, unde acțiunile Rusiei sunt mult mai brutale decât cele desfășurate în Germania. În plus, Bruno Kahl a precizat că Moscova se pregătește pentru o nouă escaladare a acțiunilor hibride și secrete, cu scopul de a testa limitele impuse de Occident. În fața acestei amenințări crescânde, guvernul german a anunțat o serie de măsuri pentru întărirea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare. Aceste măsuri sunt menite să combată riscurile de spionaj în ministere și sabotajul infrastructurilor critice din Germania.

Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018 (sursa: BBC)
Internațional

Agenții ruși care au încercat să-l otrăvească în Anglia pe Skripal cu Noviciok ar fi putut omorî mii de oameni: recipientul cu neurotoxină a fost abandonat în public

Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018. Luni, la Salisbury, în sud-vestul Angliei, a început ancheta publică referitoare la otrăvirile cu agentul neurotoxic Noviciok din 2018. Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018 Ancheta este prezidată de lordul Hughes of Ombersley, fost judecător la Curtea Supremă a Regatului Unit. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Scopul acesteia este de a stabili dacă Dawn Sturgess, o femeie de 44 de ani, a murit ca victimă nevinovată a unei tentative de asasinat care îl viza pe fostul spion rus Serghei Skripal. Moartea lui Dawn Sturgess, victimă nevinovată Dawn Sturgess a murit în urma expunerii la toxina Noviciok, care fusese ascunsă într-o sticlă de parfum aruncată la gunoi în Amesbury, Wiltshire, în iulie 2018. Acest incident a avut loc după tentativa de asasinat asupra lui Serghei Skripal, fiicei sale Iulia și agentului de poliție Nick Bailey, care fuseseră otrăviți în martie, la Salisbury. Deși aceștia au supraviețuit, Dawn Sturgess a fost expusă accidental la toxina mortală, după ce prietenul său, Charlie Rowley, i-a dat sticla fără să știe ce conținea. Mandate internaționale de arestare pentru suspecți ruși Trei cetățeni ruși suspectați de implicarea în atacurile cu Noviciok au fost puși sub mandat de arestare internațională. Totuși, Constituția Rusiei interzice extrădarea cetățenilor săi, ceea ce face improbabilă aducerea lor în fața unei instanțe din Regatul Unit. Se crede că echipa de informații militare ruse a aplicat toxina pe clanța ușii lui Skripal, acționând cu o neglijență gravă față de viața altor persoane. Disimularea toxinei în sticla de parfum Juristul Andrew O'Connor, prezent la anchetă, a descris cum Dawn Sturgess „a dus o viață complet departe de politica și relațiile internaționale” și a devenit victima inocentă a unui asasinat internațional eșuat. Sticla de parfum care a ucis-o conținea suficientă otravă pentru a omorî mii de oameni. Faptul că femeia și-a aplicat toxina pe piele, fără să știe de pericol, a fost descris drept „deosebit de șocant”. O'Connor a subliniat că sticla fusese lăsată într-un loc public, acțiune pe care a calificat-o drept „un dispreț grotesc față de viețile omenești”. Concluzia anchetei publice Ancheta de la Guildhall, sediul consiliului municipal din Salisbury, urmează să se încheie în decembrie. Skripal și fiica sa nu vor depune mărturie, deoarece se tem pentru siguranța lor. Serghei Skripal, fost agent al serviciului rus de informații militare GRU, a fost condamnat în Rusia în 2004 pentru spionaj în favoarea britanicilor, dar a beneficiat de o grațiere prezidențială în 2010, fiind adus în Regatul Unit în cadrul unui schimb de prizonieri.

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii (sursa: moi.gov.af)
Internațional

Guvernul taliban din Afganistan va interzice presei să mai publice fotografii „cu ființe vii”

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii. Guvernul taliban din Afganistan a anunțat luni că va interzice publicarea de imagini cu ființe vii în mass-media, avertizând jurnaliștii din mai multe provincii cu privire la implementarea treptată a noii măsuri. Afganistanul interzice pozele cu ființe vii Saiful Islam Khyber, purtătorul de cuvânt al Ministerului pentru Promovarea Virtuții și Prevenirea Viciului, a declarat că această interdicție este conformă cu legea islamică și va fi aplicată în întreaga țară. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Autoritățile talibane au adoptat în vară o lege cu 35 de articole menită să "promoveze virtutea și să prevină viciul" în rândul populației, în conformitate cu Sharia, legea islamică pe care au impus-o după revenirea la putere în 2021. Printre măsurile incluse se numără și interzicerea publicării imaginilor cu ființe vii, precum și a conținutului considerat ostil legii Sharia sau care ar putea umili musulmanii. Implementare "progresivă" Deși unele prevederi ale legii nu au fost încă aplicate strict, autoritățile talibane au avertizat că vor începe implementarea progresivă. Totuși, pe rețelele de socializare, talibanii continuă să publice fotografii cu persoane, ceea ce sugerează că anumite aspecte ale legii sunt încă în faza de tranziție. Această interdicție privind imaginile cu ființe vii nu este o premieră în Afganistan. În perioada anterioară de guvernare talibană, între 1996 și 2001, astfel de imagini au fost de asemenea interzise în întreaga țară, fiind considerate contrare legii islamice.

Ucraina distruge un avion militar rusesc (sursa: X/Defence intelligence of Ukraine)
Internațional

Lovitură ucraineană la 1.000 de kilometri în interiorul Rusiei: un avion de transport militar Tu-134 a fost distrus

Ucraina distruge un avion militar rusesc. Ucraina a anunțat luni că a reușit să distrugă un avion de transport militar rusesc în timpul unui atac desfășurat pe o bază din regiunea Orenburg, situată în sudul Uralilor, la peste 1.000 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Ucraina distruge un avion militar rusesc Acest raid este parte a unei serii de atacuri ucrainene care vizează infrastructura militară a Rusiei, cu scopul de a perturba logistica forțelor Moscovei, care continuă să bombardeze Ucraina începând din februarie 2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Direcția de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat pe platforma Telegram că un avion de transport militar de tip Tupolev Tu-134 a fost distrus în urma atacului. Potrivit GUR, acest avion aparținea regimentului 117 de aviație de transport militar al forțelor armate ruse și era utilizat pentru transportul conducerii Ministerului rus al Apărării. Incidentul a avut loc la aerodromul militar Orenburg-2, iar Ucraina a publicat imagini cu avionul în flăcări, sugerând că incendiul ar fi fost provocat intenționat. Atacurile ucrainene asupra teritoriului rusesc continuă Acest atac este doar unul dintre multele desfășurate de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. Kievul a subliniat că țintele sale sunt obiective militare sau industriale folosite de armata rusă pentru susținerea invaziei în Ucraina. Deși Rusia nu a raportat oficial atacul, aceste lovituri pe teritoriul rusesc s-au intensificat, în ciuda măsurilor ordonate de președintele Vladimir Putin pentru a crea o "zonă tampon" la graniță, menită să prevină astfel de incursiuni. Perturbarea logisticii rusești Prin aceste atacuri, Ucraina urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva militară pe teritoriul ucrainean. De la începutul conflictului, forțele armate ruse au continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Ucraina, însă aceste lovituri ucrainene pe teritoriul rus ar putea forța Moscova să-și regândească strategia logistică și militară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră