sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

4806 articole
Internațional

Olanda, prima țară NATO care contribuie la lista de cerințe militare prioritare pentru Ucraina

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL. Olanda va deveni prima țară membră NATO care contribuie financiar la Priority Ukraine Requirements List (PURL) – lista ucraineană cu cerințe militare urgente. Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Berkelmans. Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL Ministrul Ruben Berkelmans a declarat că Olanda va aloca 500 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei în cadrul mecanismului PURL. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată „Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și muniție acum”, a scris oficialul olandez pe Facebook. Acesta a precizat că banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziționarea de rachete și componente pentru sistemele Patriot, de fabricație americană. Sprijinul acordat Kievului, o măsură de apărare europeană Ruben Berkelmans a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei contribuie nu doar la protecția teritoriului ucrainean, ci și la securitatea întregii Europe în fața agresiunii ruse. „Asta ajută Ucraina să se apere și să apere restul Europei de agresiunea rusă”, a transmis ministrul olandez. Ce este PURL și cum funcționează noul mecanism Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării, mecanismul PURL permite Ucrainei să acceseze echipamente din stocurile armatei americane, cu condiția ca acestea să fie plătite de aliați din NATO. Sistemul PURL presupune ca Statele Unite să ofere pachete militare în valoare de circa 500 de milioane de dolari, iar conținutul acestor pachete include: sisteme de apărare antiaeriană, muniție, alte echipamente adaptate nevoilor actuale ale Ucrainei. Alți aliați NATO urmează să contribuie financiar Ministerul olandez al Apărării a precizat că și alte state NATO și-au exprimat intenția de a contribui financiar prin mecanismul PURL. Olanda este însă prima care alocă fonduri concrete pentru această inițiativă. Trump susține livrarea de arme plătite de europeni Donald Trump a anunțat încă din luna iulie că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei, însă cu finanțare din partea aliaților europeni. La acel moment, nu erau oferite detalii privind modul concret de implementare. Mecanismul PURL pare a fi soluția operațională adoptată între timp.

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL (sursa: Facebook/Ruben Brekelmans)
Moscova renunță la moratoriul privind rachetele (sursa: Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia)
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Foto: X/Twitter
Internațional

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet: submarinul Kniaz Pojarski, lansat de Putin la sfârşitul lui iulie, a fost victima unui atac cibernetic al Kievului.  Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Potrivit documentelor expuse pe rețelele sociale, ucrainenii au obținut liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie. Acestea expun vulnerabilitățile atât ale acestui submarin, cât și ale tuturor submarinelor din această clasă, Borei.  Aceste nave se află la o bază rusească din Arctica, Gadjiyevo. Submarinul transportă rachete balistice RSM-56 Bulava, o armă aflată în dotare din 2019 și dezvoltată pentru marina rusă ca element central al structurii de descurajare nucleară a țării.  ”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, a afirmat serviciul de informații al armatei ucrainene. 

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul comentează dislocarea submarinelor SUA: „Nu vrem să alimentăm retorica nucleară”

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane. Declarațiile președintelui american Donald Trump privind dislocarea submarinelor nucleare au fost una dintre temele abordate luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane Kremlinul a evitat să reacționeze direct la anunțul președintelui Trump privind dislocarea a două submarine nucleare americane. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Totuși, Peskov a minimizat decizia lui Trump: „Vorbim despre un proces permanent, indiferent de declarațiile politicienilor”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că Rusia nu dorește să intre în polemici nucleare: „Preferăm să evităm comentariile. E o temă sensibilă”; Acesta a adăugat că retorica nucleară trebuie evitată: „Toți ar trebui să fie extrem de prudenți cu acest subiect”; O temă "emoțională" Totodată, Peskov a subliniat că nu se poate vorbi despre o escaladare nucleară, ci mai degrabă despre o temă percepută emoțional, care trebuie tratată cu reținere. Întrebat despre ieșirile dure ale fostului președinte Dmitri Medvedev, Peskov a explicat că diferite figuri din conducerea Rusiei pot avea opinii variate. Peskov a subliniat că politica externă este formulată exclusiv de președintele Putin. Vizita emisarului SUA Dmitri Peskov a declarat că există posibilitatea unei întrevederi între Vladimir Putin și Steven Whitkoff, emisarul președintelui SUA: „Nu excludem o astfel de întâlnire”; Kremlinul este „întotdeauna deschis pentru dialog cu Whitkoff”, considerând aceste contacte utile și substanțiale, a adăugat acesta. Despre negocierile pentru Ucraina Pe tema negocierilor pentru Ucraina, Peskov a transmis că nu există încă o pregătire concretă pentru o întâlnire Putin–Zelenski. De asemenea, a afirmat că un summit bilateral ar putea avea loc doar după ce experții fac pașii necesari.

Seul renunță la propagandă audio militară (sursa: Yonhap News)
Internațional

Coreea de Sud retrage difuzoarele K-pop de la graniță pentru a detensiona relațiile cu Nordul

Seul renunță la propagandă audio militară. Autoritățile de la Seul au anunțat luni că încep retragerea difuzoarelor folosite pentru a transmite muzică K-pop și buletine de știri către Coreea de Nord. Măsura face parte dintr-un efort diplomatic inițiat de noul președinte sud-coreean, Lee Jae-myung, care dorește reducerea tensiunilor dintre cele două țări. Seul renunță la propagandă audio militară Președintele Lee, venit la putere la începutul lunii iunie, a ordonat armatei să întrerupă complet difuzările de propagandă, afirmând că pacea trebuie prioritizată „indiferent de cost”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Demersul vine în urma destituirii fostului președinte, care adoptase o linie dură față de regimul de la Phenian și lansase difuzările sonore ca reacție la atacuri simbolice cu baloane trimise din Nord. Demontarea difuzoarelor, finalizată până la sfârșitul săptămânii „Începând de astăzi, armata începe să retragă difuzoarele”, a declarat Lee Kyung-ho, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Oficialul a precizat că toate echipamentele de-a lungul frontierei vor fi demontate până la sfârșitul săptămânii, cu condiția să nu afecteze starea de pregătire a armatei. Nordul reacționează dur: „O greșeală de calcul” În ciuda gesturilor de deschidere din partea Seulului, Coreea de Nord a refuzat să continue dialogul. Kim Yo Jong, sora influentă a liderului Kim Jong Un, a avertizat că „nu există o greșeală de calcul mai mare” decât ideea că „câteva cuvinte blânde” pot schimba situația actuală. Președintele sud-coreean rămâne însă deschis unui dialog fără condiții prealabile. Cele două Corei, încă în război tehnic Conflictul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, început în 1950, nu s-a încheiat oficial, ci doar cu un armistițiu semnat în 1953. Cele două țări rămân, din punct de vedere tehnic, în stare de război, în absența unui tratat de pace definitiv.

SUA își trimite emisarii în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump trimite emisari în Rusia. Ultimatumul dat lui Putin se apropie de sfârșit

SUA își trimite emisarii în Rusia. Președintele american Donald Trump a anunțat că emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia miercuri și joi. SUA își trimite emisarii în Rusia Declarația a fost făcută duminică, în contextul expirării ultimatumului dat Moscovei pentru a ajunge la un acord cu Ucraina. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Trump a avertizat că, în lipsa unui armistițiu, Statele Unite vor impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, el a recunoscut că Moscova pare bine pregătită pentru a le evita. „Sunt oameni isteţi şi destul de abili în a ocoli sancţiunile”, a declarat liderul american, adăugând că singura soluție acceptabilă este „un acord prin care oamenii să nu mai moară”. Ultimatum de zece zile pentru Putin Marțea trecută, Donald Trump a lansat oficial un ultimatum de zece zile adresat președintelui rus Vladimir Putin, cerând un acord de pace cu Ucraina. „Zece zile începând de astăzi”, a spus Trump în timpul unei discuții cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial. El a subliniat că bilanțul victimelor a crescut alarmant și că este esențial ca războiul să se încheie cât mai curând. Rusia, pregătită să continue conflictul În replică, guvernul de la Moscova a confirmat că este la curent cu termenul impus de Washington. Cu toate acestea, oficialii ruși au transmis că Federația Rusă este pregătită să continue războiul în Ucraina, în pofida presiunilor internaționale.

Alegeri în Moldova, bloc prorus înregistrat (sursa: agora.md)
Internațional

Blocul prorus Inima și Viitorul Moldovei, înregistrat oficial pentru alegerile din Republica Moldova

Alegeri în Moldova, bloc prorus înregistrat. Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a aprobat duminică, 28 iulie, înregistrarea oficială a Blocului Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. Blocul are o orientare prorusă și este format din trei partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei. Alegeri în Moldova, bloc prorus înregistrat Potrivit legislației în vigoare formațiunile care fac parte din blocul electoral nu au dreptul să se înscrie separat în cursa electorală. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu De asemenea, Comisia Electorală Centrală a aprobat și simbolul electoral al blocului, care va fi folosit pe buletinele de vot. „Țara nu aparține străinilor, ci oamenilor care muncesc aici” După înregistrarea oficială, liderii blocului au transmis un mesaj public în care își exprimă încrederea într-o victorie la alegerile parlamentare din toamnă. „Suntem pregătiți să demonstrăm că țara nu aparține străinilor și celor care au vândut-o, ci oamenilor care muncesc aici și își iubesc pământul. Acum, nimeni nu ne mai poate opri să aducem în Parlament forțe care apără suveranitatea Moldovei, tradițiile noastre și drepturile fiecărui cetățean”, au afirmat aceștia. Trei lideri politici au depus actele la CEC Deși blocul a fost anunțat de patru lideri politici, la Comisia Electorală Centrală s-au prezentat pentru depunerea oficială a documentelor doar trei: Igor Dodon (liderul informal al PSRM), Irina Vlah și Vasile Tarlev. Depunerea actelor a avut loc pe 29 iulie. Partidul Comuniștilor, posibil nou membru al blocului Ulterior, Igor Dodon a anunțat că și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a transmis oficial o solicitare de aderare la bloc. Cererea urmează să fie analizată de CEC după data de 3 august.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

Fost procuror în dosarele Trump, investigat (sursa: pbs.org)
Internațional

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale

Fost procuror în dosarele Trump, investigat. Biroul Consilierului Special din SUA (OSC) a deschis o anchetă împotriva fostului procuror special Jack Smith, în urma acuzațiilor de interferență politică în alegerile prezidențiale din 2024. Fost procuror în dosarele Trump, investigat Oficialii federali investighează activitatea fostului procuror special Jack Smith, după ce mai mulți lideri republicani, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut că acțiunile lui Smith în timpul anchetelor împotriva lui Trump ar fi fost motivate politic. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Biroul Consilierului Special (Office of Special Counsel – OSC), o agenție federală independentă, a confirmat pentru NBC News că a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale Hatch Act – o lege care interzice anumite activități politice angajaților guvernamentali. Deși Trump și susținătorii săi nu au prezentat dovezi clare privind ilegalitățile comise de Smith, ancheta a fost declanșată oficial. Cine este Jack Smith și care a fost rolul său Jack Smith a fost numit procuror special de fostul procuror general Merrick Garland în noiembrie 2022, la doar trei zile după ce Donald Trump și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. Smith a formulat două capete de acuzare penale împotriva lui Trump în 2023, însă a demisionat cu puțin timp înainte de inaugurarea prezidențială din ianuarie 2024, fără ca aceste dosare să ajungă în instanță. Senatorul Tom Cotton acuză interferență electorală Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri OSC să investigheze presupusa „interferență fără precedent în alegerile din 2024” din partea lui Smith. Potrivit unei surse citate de NBC News, agenția a confirmat oficial că va continua ancheta ca răspuns la solicitarea lui Cotton. Cotton a scris pe rețeaua X că „acțiunile legale ale lui Jack Smith nu au fost decât un instrument al campaniilor Biden și Harris” și că acestea ar constitui o posibilă activitate ilegală de campanie din partea unui funcționar public. De asemenea, senatorul susține că Smith ar fi insistat pentru un „proces grăbit” împotriva lui Trump, dar nu a furnizat dovezi concrete în sprijinul acuzațiilor. Ce este Hatch Act și ce sancțiuni implică Hatch Act reglementează implicarea angajaților federali în activități politice. Deși OSC nu are autoritatea de a formula acuzații penale, poate recomanda măsuri disciplinare – inclusiv concedierea – sau poate trimite concluziile sale către Departamentul Justiției (DOJ). Totuși, în mod obișnuit, încălcările Hatch Act nu sunt deferite DOJ-ului. Un precedent notabil a avut loc în 2019, când OSC a recomandat ca președintele Trump să o concedieze pe consiliera Kellyanne Conway pentru încălcări ale aceleiași legi, însă cazul nu a fost preluat de DOJ.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului (sursa: Facebook/Judge Jeanine Pirro)
Internațional

Jurnalistă Fox News, televiziunea preferată a președintelui Trump, numită procuror la Washington

Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului. Senatul Statelor Unite a confirmat numirea fostei judecătoare și vedete de televiziune Jeanine Pirro în funcția de procuror al districtului Columbia, una dintre cele mai importante poziții judiciare din țară. Pirro a fost votată cu 50 de voturi pentru și 45 împotrivă, în urma unei cereri ferme din partea președintelui Donald Trump. Trump grăbește numirile în funcții-cheie Președintele Trump a insistat ca Senatul, controlat de republicani, să lucreze inclusiv în weekend pentru a accelera numirile pe care le consideră strategice. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pirro fusese deja numită procuror interimar în mai, dar acum primește confirmarea oficială, într-un context politic tensionat. Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului Jeanine Pirro, în vârstă de 74 de ani, este cunoscută publicului larg ca realizatoare a emisiunii „Justice with Judge Jeanine”, difuzată timp de 11 ani pe Fox News, televiziunea preferată de conservatori. Trump a descris-o ca aparținând unei „clase aparte” și a elogiat stilul ei combativ. Pe lângă cariera sa juridică și mediatică, Pirro este și autoare a mai multor volume dedicate susținerii lui Donald Trump, consolidându-și astfel imaginea de loialistă în cercul apropiat al fostului președinte. Pirro se alătură altor foști prezentatori numiți în guvern Numirea ei întărește tendința administrației Trump de a aduce în funcții publice figuri cunoscute din mass-media conservatoare. Printre aceștia se numără Pete Hegseth, fost co-prezentator al „Fox & Friends Weekend”, acum secretar al Apărării, și Sean Duffy, fost co-prezentator la Fox Business, devenit secretar al Transporturilor. Critici dure din partea democraților Senatorul democrat Dick Durbin, membru influent al Comisiei Juridice, a criticat în termeni duri confirmarea lui Pirro. El a susținut că aceasta „nu ar trebui să fie niciodată procuror american permanent”, amintind de implicarea ei în promovarea teoriilor conspirației privind alegerile din 2020, pierdute de Trump în fața lui Joe Biden. Implicată într-un proces de defăimare cu miză uriașă Jeanine Pirro a fost unul dintre prezentatorii Fox News menționați în procesul intentat de Dominion Voting Systems, companie producătoare de echipamente electorale. Plângerea pentru defăimare s-a încheiat cu o înțelegere extrajudiciară în valoare de 787,5 milioane de dolari, achitată de Fox News.

Condițiile Hamas pentru a depune armele (sursa: news.un.org)
Internațional

Hamas refuză să depună armele până la înființarea unui stat palestinian suveran

Condițiile Hamas pentru a depune armele. Gruparea palestiniană islamistă Hamas a transmis sâmbătă că va continua lupta armată împotriva Israelului până când va fi înființat un stat palestinian independent. Condițiile Hamas pentru a depune armele Hamas a subliniat că abandonarea „rezistenței armate” este posibilă doar în condițiile unei restituiri complete a drepturilor naționale palestiniene. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În comunicatul oficial, Hamas a declarat: „Rezistenţa armată (...) nu poate fi abandonată decât prin restaurarea deplină a drepturilor noastre naţionale, în primul rând prin înfiinţarea unui stat palestinian independent, pe deplin suveran, cu Ierusalimul drept capitală”. Această poziție întărește linia dură a organizației față de negocierile internaționale și insistă asupra suveranității totale asupra teritoriilor revendicate. Negocierile de armistițiu, într-un nou impas În pofida unor eforturi diplomatice intense, negocierile indirecte dintre Hamas și Israel privind un armistițiu temporar de 60 de zile s-au blocat. Discuțiile vizau atât încetarea focului în Fâșia Gaza, cât și un acord pentru eliberarea ostaticilor, însă au fost întrerupte fără un rezultat concret. Hamas se arată dispusă să negocieze, dar cere îmbunătățirea condițiilor din Gaza Cu toate acestea, Hamas a transmis joi că este „dedicată continuării negocierilor” pentru un armistițiu permanent și pentru retragerea completă a armatei israeliene din Gaza. Totodată, gruparea consideră că orice progres real depinde de o „îmbunătățire semnificativă” a condițiilor de trai din enclava palestiniană. Populația din Gaza, situație dramatică Situația umanitară din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze dramatic. Potrivit ONU, toți cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei se confruntă cu nesiguranță alimentară, neavând acces constant la alimente sănătoase și accesibile. Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 900.000 de copii suferă de foame, iar 70.000 prezintă deja simptome evidente de malnutriție, amplificând criza umanitară din regiune.

Nou scandal de corupție în Ucraina (sursa: Facebook/NABU)
Internațional

Corupție la vârf în Ucraina: arestări pentru achiziții militare frauduloase, implicând politicieni

Nou scandal de corupție în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat sâmbătă reținerea mai multor persoane în cadrul unei anchete privind un sistem de corupție la scară largă, care implică responsabili politici și membri ai sectorului apărării.  Nou scandal de corupție în Ucraina Potrivit Agenției Naționale Anticorupție din Ucraina (NABU), în colaborare cu Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), a fost descoperită o schemă de achiziții publice frauduloase privind drone și echipamente de război electronic, achiziționate la suprapreț. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Esența schemei consta în încheierea de contracte de stat cu firme furnizoare la prețuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicatul NABU. Cei implicați ar fi primit comisioane de până la 30% din valoarea contractelor. Implicarea unor membri ai parlamentului și ai Gărzii Naționale Printre suspecți se află un membru al Radei Supreme (parlamentul ucrainean), precum și politicieni locali și membri ai Gărzii Naționale. Patru persoane au fost deja arestate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind identitatea acestora. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a reacționat la anchetă printr-un mesaj public în care a lăudat activitatea agențiilor anticorupție și a reafirmat sprijinul pentru independența acestora. „Este important ca instituțiile anticorupție să funcționeze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupției”, a declarat Zelenski. Controverse în jurul independenței agențiilor anticorupție Ancheta vine la scurt timp după o controversă majoră legată de o lege adoptată la finalul lunii iulie, care plasa NABU și SAPO sub controlul procurorului general, numit de președinte. Această modificare a fost dur criticată de societatea civilă și de Uniunea Europeană, fiind urmată de proteste masive – primele de o asemenea amploare de la începutul invaziei ruse în 2022. Ulterior, Zelenski a revenit asupra deciziei și a promulgat o nouă lege care restabilește independența acestor instituții, decizie salutată de NABU și SAPO. Corupția în armată, o problemă recurentă în Ucraina Scandalul actual nu este un caz izolat. De la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022, în Ucraina au ieșit la iveală mai multe cazuri de corupție în rândul forțelor armate și al Ministerului Apărării, afectând grav încrederea publică. Potrivit ministrului de interne Igor Klimenko, membrii Gărzii Naționale suspectați în acest caz au fost suspendați din funcție. Conform anchetatorilor, între 2024 și 2025, inculpații ar fi deturnat fonduri publice alocate armatei, prin contracte aranjate și prețuri artificial crescute.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră