luni 29 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Gazprom nu va mai exporta în 2025 gaze în Europa prin Ucraina, arată planurile companiei

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina. Compania rusă de stat Gazprom se pregătește să încheie livrările de gaze către Europa prin Ucraina după expirarea, la 31 decembrie, a acordului de tranzit semnat între Moscova și Kiev, conform unor surse anonime citate de Reuters. Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina Acordul de tranzit, care a permis livrarea gazelor rusești către Europa Centrală timp de peste jumătate de secol, expiră la finalul acestui an. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL În timp ce Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua aprovizionarea, Ucraina a refuzat să discute despre prelungirea acordului, pe fondul războiului dintre cele două state. „Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să continue pomparea de gaze prin Ucraina”, însă lipsa unui nou acord face improbabilă această posibilitate. Rusia pierde clienții europeni Înainte de război, Rusia era cel mai important furnizor de gaze naturale pentru Europa. După invazie, Uniunea Europeană a redus semnificativ dependența de energia rusească, ceea ce a dus la pierderea aproape completă a clienților europeni pentru Gazprom. Planurile Gazprom: scădere a exporturilor în Europa și Turcia Potrivit surselor citate, Gazprom estimează că tranzitul de gaze prin Ucraina nu va mai exista anul viitor, iar exporturile „departe în străinătate” – termenul utilizat de companie pentru Europa și Turcia, excluzând fostele state sovietice – vor scădea semnificativ. Previziunile companiei, pentru 2024 vizează exporturi de peste 49 miliarde metri cubi (bcm). Pentru 2025 se prevede o scădere cu o cincime, sub 39 bcm. Aceste cifre includ livrările către Turcia prin conductele TurkStream și Blue Stream, dar exclud exporturile către China prin conducta Power of Siberia, care vor crește anul viitor la 38 bcm. Livrările către Turcia, puțin probabil să fie afectate Deși tranzitul prin Ucraina ar putea fi oprit, sursele estimează că exporturile către Turcia vor rămâne stabile. Conductele TurkStream și Blue Stream sunt esențiale pentru asigurarea furnizării către această piață importantă pentru Gazprom. Gazprom evită să comenteze situația Reprezentanții Gazprom nu au răspuns solicitărilor de a comenta informațiile referitoare la planurile privind tranzitul de gaze sau scăderea exporturilor. Rămâne de văzut cum se va adapta compania la noile condiții geopolitice și economice. Expirarea acordului de tranzit marchează o nouă etapă în relațiile energetice dintre Rusia și Europa. În timp ce Moscova își reorientează exporturile spre piețe asiatice, Europa continuă să-și consolideze independența față de gazele rusești. Aceste schimbări reflectă tensiunile geopolitice persistente și transformarea pieței energetice globale.

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina (sursa: X/Gazprom)
Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

În Moldova există "un regim dictatorial al Maiei Sandu", un viitor "stat eșuat", spune șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu. Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat Ucraina drept „un stat eșuat”, afirmând totodată că în Republica Moldova, Maia Sandu susține un regim „dictatorial”. Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu "Sedusă de așa-zisa integrare europeană, Ucraina s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii în regiune", a declarat Narîșkin. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Potrivit acestuia, Ucraina nu mai este capabilă să funcționeze ca o entitate politică și economică viabilă. Narîșkin a avertizat că Republica Moldova urmează același traseu ca Ucraina. El a criticat administrația președintei Maia Sandu, descriind-o drept un „regim totalitar”, care ar fi provocat o polarizare socială severă. Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă Moldova într-o „bază logistică” pentru armata ucraineană și că atrag țara în NATO. Rusia respinge „înghețarea conflictului” în Ucraina În cadrul conferinței, Narîșkin a declarat că Rusia este împotriva unui armistițiu similar celui dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud din 1953. "Avem nevoie de o pace solidă și durabilă pentru mulți, mulți ani. Această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru cetățenii Federației Ruse și pentru întregul continent european", a subliniat el. Narîșkin a respins categoric ideea unei „înghețări” a conflictului, considerând că soluția constă în eliminarea cauzelor războiului, printre care a menționat „politica agresivă a NATO în apropierea granițelor Rusiei”. Propunerea Rusiei pentru pace Potrivit lui Narîșkin, Rusia este deschisă negocierilor, dar condițiile sunt clare și au fost prezentate de președintele Vladimir Putin încă din iunie. Acestea includ: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie); Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. În schimb, Rusia ar înceta imediat focul și ar începe negocierile pentru pace. Totuși, Kievul și aliații săi occidentali au respins propunerea, calificând-o drept o „capitulare”. Putin, deschis la negocieri cu Donald Trump În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Donald Trump, dacă acesta va deveni președinte. Trump a declarat anterior că intenționează să pună capăt rapid războiului din Ucraina. "Tentaculele" Occidentului: instabilitate și scindare Narîșkin a acuzat Occidentul de destabilizare în regiune, afirmând că „pretutindeni unde Occidentul și-a extins tentaculele, vedem scindare și destabilizare”. SUA și aliații săi ar desfășura eforturi concertate pentru a destabiliza statele membre CSI, consolidând tensiunile în regiune. Declarațiile lui Narîșkin evidențiază poziția dură a Rusiei față de influența Occidentului în fostele republici sovietice și subliniază retorica Moscovei de a justifica acțiunile sale în Ucraina și Moldova.

Rusia pregătește recunoașterea talibanilor printr-o lege (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va ridica interdicțiile asupra talibanilor, pe care-i va recunoaște ca guvernare legitimă în Afganistan

Rusia pregătește recunoașterea talibanilor printr-o lege. Un grup de deputați ruși a depus luni în Duma de Stat un proiect de lege care deschide posibilitatea recunoașterii mișcării talibane de către Kremlin. Rusia pregătește recunoașterea talibanilor printr-o lege Proiectul propune un mecanism juridic prin care interdicțiile asupra unor organizații considerate teroriste, precum talibanii, să poată fi ridicate. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Conform proiectului, interdicția poate fi anulată în urma unei decizii judecătorești, bazată pe recomandarea procuraturii generale. Condiția principală este ca organizația respectivă să renunțe la acțiuni, susținerea sau justificarea terorismului. "Legea se va aplica tuturor grupărilor teroriste, fără excepție, în legătură cu care apare necesitatea încetării recunoașterii lor ca organizații teroriste. Dacă această chestiune apare în legătură cu talibanii, atunci și cu talibanii", a declarat Ernest Valeev, unul dintre inițiatorii proiectului, pentru RIA Novosti. Proiectul prevede și posibilitatea reintroducerii organizației pe lista neagră în caz de recidivă, garantând astfel o ridicare doar provizorie a interdicției. Contacte strânse între Moscova și Kabul Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat marți importanța menținerii contactelor cu autoritățile din Kabul. De asemenea, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a confirmat săptămâna aceasta planurile Moscovei de a scoate talibanii de pe lista organizațiilor teroriste. Această poziție a fost reiterată și în octombrie, când ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit cu șeful diplomației talibane, Amir Khan Muttaqi, discutând despre stabilirea unor "relații politice de încredere" și intensificarea cooperării comerciale bilaterale. Istoria relațiilor Rusia – talibani Talibanii au fost declarați organizație teroristă în Rusia în 2003. Cu toate acestea, Kremlinul a întreținut relații cu aceștia înainte de preluarea puterii la Kabul în august 2021. De atunci, reprezentanți talibani au participat la numeroase conferințe organizate la Moscova pentru reglementarea situației din Afganistan. De asemenea, aceștia au fost invitați la evenimente precum Forumul Economic de la Sankt Petersburg și summitul BRICS. Președintele Vladimir Putin a sugerat în mai multe rânduri că excluderea talibanilor de pe lista organizațiilor teroriste ar putea fi luată în considerare, dar a subliniat că această decizie ar trebui coordonată cu ONU. Impactul proiectului de lege Mai mulți experți ruși consideră că adoptarea acestei legi va deschide calea pentru recunoașterea oficială a guvernului provizoriu taliban. Rusia pare să își consolideze astfel poziția în regiune, mizând pe o relație politică și economică stabilă cu Afganistanul.

Germania inventariază buncărele pentru protecția populației (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania inventariază buncărele care pot adăposti populația în cazul unui atac militar și are un plan de a construi altele noi

Germania inventariază buncărele pentru protecția populației. Autoritățile germane au anunțat luni un program de inventariere a buncărelor și adăposturilor care pot fi folosite de populație în caz de atac, pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia. În procesul de inventariere sunt incluse toate clădirile ce pot servi drept adăposturi, precum pivnițele, garajele și stațiile de metrou, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Germania inventariază buncărele pentru protecția populației Germania intenționează să creeze un registru digital al tuturor buncărelor, astfel încât cetățenii să le poată localiza rapid prin intermediul telefoanelor mobile. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Totodată, populația va fi încurajată să își amenajeze adăposturi în propriile locuințe, transformând pivnițele și garajele în spații sigure. Capacitatea actuală În prezent, Germania dispune de 579 de buncăre, majoritatea datând din perioada Războiului Mondial și a Războiului Rece, cu o capacitate totală de 480.000 de persoane. Cu toate acestea, numărul este insuficient pentru cei 83 de milioane de locuitori, motiv pentru care autoritățile doresc să extindă infrastructura de protecție. Preocupări sporite după războiul din Ucraina De la începutul conflictului din Ucraina, Germania a încetat să vândă buncărele aflate în proprietatea statului, după ce peste 300 au fost cedate începând cu 2005. Programul actual, denumit „Ofensiva buncăr” de publicația "Bild", reflectă temerile în creștere privind o potențială amenințare din partea Rusiei și necesitatea protejării populației.

Germania are nevoie de muncitori imigranți (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Călin Georgescu poate promite sute de mii de locuri de muncă în Germania, țara care are nevoie, în fiecare an până în 2040, de câte 288.000 de muncitori imigranți

Germania are nevoie de muncitori imigranți. Un studiu realizat de Bertelsmann Foundation arată că Germania va avea nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori imigranți anual până în 2040 pentru a compensa declinul demografic și cererea de forță de muncă. Fără imigrație suplimentară, numărul angajaților ar putea scădea cu aproape 10%, de la 46,4 milioane în prezent la 41,9 milioane în 2040. Germania are nevoie de muncitori imigranți Un scenariu alternativ mai puțin favorabil indică necesitatea atragerii a 368.000 de muncitori internaționali pe an până în 2040. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” După această perioadă, cererea ar urma să scadă ușor, ajungând la 270.000 de muncitori anual între 2041 și 2060, datorită efectelor pozitive ale imigrației anterioare. Regiunile vulnerabile în fața deficitului de muncitori Landuri precum Turingia, Saxonia-Anhalt și Saarland sunt cele mai afectate. Chiar și regiunile puternice economic, precum Bavaria, Baden-Württemberg și Hesse, se confruntă cu un risc semnificativ fără o imigrație suplimentară. Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land, ar urma să înregistreze o reducere moderată de 10% a forței de muncă. "Barierele pentru imigranți trebuie înlăturate" Susanne Schultz, expert în migrație la Bertelsmann Foundation, a subliniat că îmbunătățirea condițiilor pentru imigranți și reducerea barierelor de acces sunt esențiale pentru acoperirea cererii. "Trebuie să atragem și să menținem imigranți internaționali calificați pentru a susține economia germană", a declarat Schultz. Viitorul pieței muncii din Germania Studiul evidențiază că fără o creștere a migrației forței de muncă, schimbările demografice vor afecta puternic economia. Atracția muncitorilor calificați din străinătate este considerată o soluție-cheie pentru menținerea stabilității pieței muncii în deceniile următoare.

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Lansarea unei rachete balistice de către Rusia asupra Ucrainei forțează NATO să răspundă, dar la vârful Alianței nu există consens

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina. Ambasadorii statelor NATO și Ucrainei se întâlnesc marți la Bruxelles, în urma lansării de către Rusia a unei rachete balistice experimentale asupra teritoriului ucrainean. Incidentul a stârnit noi tensiuni între Moscova și Aliații occidentali, alimentând temeri legate de extinderea conflictului. Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina Rusia a lovit Ucraina joi cu o rachetă balistică de ultimă generație, fără încărcătură nucleară, avertizând că va intensifica astfel de atacuri dacă Kievul va continua să folosească rachete furnizate de Occident. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” Președintele Vladimir Putin a declarat că va lovi și țările care oferă arme Ucrainei, subliniind că războiul a căpătat un „caracter mondial”. Avertizarea SUA Statele Unite au avertizat că miile de soldați nord-coreeni staționați în Rusia ar putea fi trimise pe front împotriva Ucrainei. Această posibilitate sporește îngrijorările legate de extinderea implicării internaționale în conflict. Ucraina cere sisteme avansate de apărare antiaeriană La o zi după lansarea rachetei experimentale, denumită „Oreșnik”, despre care Moscova afirmă că este imposibil de interceptat, Ucraina a cerut aliaților sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a solicitat măsuri „concrete” împotriva Rusiei, reiterând nevoia urgentă de sprijin militar. Obiectivele reuniunii NATO-Ucraina Consiliul NATO-Ucraina, creat în 2023 pentru a facilita dialogul dintre Kiev și Alianța Nord-Atlantică, se reunește la cererea Ucrainei pentru a discuta situația actuală. Întâlnirea va include informări din partea oficialilor ucraineni, iar ambasadorii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina, în ciuda amenințărilor rusești. Temerile Europei Reuniunea are loc pe fondul îngrijorărilor europene privind o posibilă reducere a sprijinului militar american pentru Ucraina în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Oficialii NATO consideră că o victorie a lui Putin în negocierile de pace ar fi împotriva intereselor occidentale. Sprijinul NATO pentru Ucraina rămâne ferm „Nu pot să-mi imaginez că ar fi în interesul Statelor Unite să-i permită lui Putin să iasă învingător din aceste negocieri”, a declarat luni amiralul olandez Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, într-o conferință de presă la Bruxelles. NATO rămâne angajată să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse.

Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Procurorul care îl anchetează pe Trump pentru vandalismele de la Capitoliu din 2021 închide dosarul penal

Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump. Jack Smith, procurorul special care investiga tentativele ilegale ale fostului președinte Donald Trump de a anula rezultatele alegerilor din 2020, a anunțat recomandarea de încetare a urmăririlor penale. Decizia vine în contextul în care Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite. Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump Smith a subliniat că această hotărâre se bazează pe o politică veche de peste cinci decenii a Departamentului de Justiție al SUA (DOJ), care prevede că un președinte în exercițiu nu poate fi urmărit penal. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” „Deși cazul actual al unui candidat urmărit penal și apoi ales președinte este fără precedent, această politică se aplică situației de față”, a explicat procurorul special. Un caz fără precedent în istoria politică a SUA Situația lui Donald Trump este unică în istoria SUA: un candidat penal urmărit, care ulterior câștigă alegerile prezidențiale. Conform deliberărilor biroului procurorului special, aplicarea acestei politici a fost considerată cea mai potrivită soluție în contextul actual, consolidând statutul politic al lui Trump ca președinte ales. Impactul deciziei asupra justiției și politicii americane Recomandarea de încetare a urmăririlor penale împotriva lui Donald Trump reflectă nu doar respectarea tradițiilor instituționale, ci și o recalibrare a echilibrului dintre justiție și politică în SUA. Această decizie ar putea avea implicații semnificative asupra viitorului mandat al lui Trump și asupra modului în care vor fi tratate cazuri similare în viitor.

Rabin ucis în Emiratele Arabe Unite (sursa: Times of Israel)
Internațional

Rabin cu cetățenie israeliană și moldovenească, ucis în Emiratele Arabe Unite, unde locuia. Presupușii autori, arestați

Rabin ucis în Emiratele Arabe Unite. Emiratele Arabe Unite au confirmat duminică uciderea rabinului Zvi Kogan, de cetățenie israeliană și moldovenească, într-un incident calificat drept „antisemit” de către Israel. Autoritățile din Emirate au anunțat că au arestat trei suspecți în legătură cu această crimă, conform unui comunicat oficial al Ministerului de Interne, difuzat prin agenția națională WAM. Rabin ucis în Emiratele Arabe Unite După semnalarea dispariției lui Zvi Kogan, autoritățile au format o echipă specializată de căutare și investigație. Citește și: BREAKING Primele rezultate oficiale de la exit-poll-uri: Ciolacu, locul I; Lasconi este pe locul II, dar diferența față de Georgescu și Simion, în marja de eroare Acest efort a condus la descoperirea trupului victimei și identificarea rapidă a autorilor, care au fost reținuți. Detaliile complete despre acest incident vor fi dezvăluite după finalizarea anchetei, au precizat oficialii. Reacția Emiratelor și poziția Israelului Emiratele Arabe Unite, care au normalizat relațiile diplomatice cu Israelul în 2020, și-au reafirmat angajamentul de a proteja securitatea și stabilitatea țării, declarând că vor răspunde ferm oricărei amenințări. Guvernul israelian a condamnat crima, descriind-o drept un „act odios de terorism antisemit”. „Statul Israel va folosi toate mijloacele pentru a se asigura că cei responsabili vor fi trași la răspundere,” a transmis oficialii israelieni. Cine era Zvi Kogan? Rabinul Zvi Kogan, în vârstă de 30 de ani, era un emisar al mișcării Chabad-Lubavitch, cunoscută pentru eforturile sale globale de întărire a identității evreiești și apropierea evreilor de credința lor. Recent căsătorit, el locuia în Emiratele Arabe Unite și era activ în comunitatea locală. Acest incident tragic aduce în prim-plan tensiunile regionale și provocările asociate cu siguranța cetățenilor în contexte internaționale.

Un "aranjament" între Ucraina și Rusia (sursa: Facebook/Mike Waltz) 5m
Internațional

Un "aranjament" între Ucraina și Rusia, la asta lucrează echipa lui Trump împreună cu actuala administrație de la Casa Albă, spune consilierul pe probleme de securitate al președintelui ales

Un "aranjament" între Ucraina și Rusia. Administrația președintelui ales Donald Trump va începe discuții cu administrația actuală condusă de Joe Biden pentru a facilita un posibil „aranjament” între Ucraina și Rusia, având ca obiectiv reducerea escaladării conflictului. Un "aranjament" între Ucraina și Rusia Declarația a fost făcută de Mike Waltz, viitorul consilier pe probleme de securitate națională al Casei Albe, într-un interviu acordat Fox News. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica Victoria lui Donald Trump în alegerile din 5 noiembrie a generat temeri în Europa privind o posibilă reducere a implicării SUA în conflictul din Ucraina sau presiuni asupra Kievului pentru un acord dezavantajos. În timpul campaniei, Trump a criticat sprijinul financiar substanțial oferit de administrația Biden Ucrainei și a promis că va încheia rapid războiul, fără a oferi detalii concrete despre planurile sale. „Președintele Trump a fost clar: acest conflict trebuie să se încheie. Vom lucra pentru a aduce părțile la masa negocierilor, fie pentru un acord, fie pentru un armistițiu, și pentru a stabili cadrul unui aranjament,” a declarat Mike Waltz. Poziția administrației Trump față de conflict Echipa lui Trump a criticat decizia lui Joe Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă împotriva teritoriului rus. În plus, Waltz a subliniat că echipa Trump este îngrijorată de escaladarea actuală a conflictului și a avertizat că adversarii nu ar trebui să încerce să creeze diviziuni între administrațiile americane. Mike Waltz și politica externă sub Trump Viitorul consilier pe securitate națională, Mike Waltz, fost militar și expert în amenințările globale, va lucra alături de Marco Rubio, propus pentru conducerea diplomației. Ambii sunt considerați „șoimi” de către analiști, cunoscuți pentru o abordare fermă în raport cu China, Rusia, Iran și terorismul internațional. Această strategie de mediere între Ucraina și Rusia marchează una dintre prioritățile politicii externe anunțate de Donald Trump, care promite stabilitate și rezolvarea conflictelor globale.

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei (sursa: Facebook/COP29 Azerbaijan)
Internațional

China refuză orice responsabilitate pentru poluarea planetei, nu va participa cu fonduri la "repararea" mediului (COP29)

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei. Unul dintre principalele angajamente asumate la conferință este contribuția țărilor dezvoltate cu 300 de miliarde de dolari anual, până în 2035. Această sumă are scopul de a sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în statele în curs de dezvoltare. Fondurile vor proveni din surse publice, investiții private și taxe globale aflate în evaluare. China refuză responsabilitatea. Obiectivul extins: 1300 de miliarde de dolari pe an Ținta de 300 de miliarde este văzută ca un punct de plecare pentru atragerea unui total de 1300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Această sumă ar acoperi nevoile de finanțare externă ale statelor în curs de dezvoltare, conform estimărilor experților ONU. Cu toate acestea, ONG-urile critică insuficiența acestor fonduri în raport cu amploarea crizei climatice. China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei Deși țările dezvoltate au solicitat extinderea listei contributorilor la finanțarea schimbărilor climatice, economii emergente precum China, Singapore și statele din Golf au refuzat să fie incluse. Contribuțiile din partea acestor state vor rămâne voluntare, conform acordului adoptat. Suport pentru cele mai vulnerabile țări Țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare au obținut concesii după negocieri dificile. Acordul prevede o triplare a finanțării până în 2030, majoritatea fondurilor urmând să fie distribuite prin mecanisme multilaterale. De asemenea, este planificată elaborarea unei foi de parcurs până la COP30 din Brazilia, care va analiza noi oportunități de finanțare. Eșec în includerea eliminării combustibililor fosili Eliminarea treptată a combustibililor fosili, unul dintre obiectivele majore ale COP28 de la Dubai, nu a fost menționată explicit în acordul final. Negocierile cu țările producătoare de petrol și gaze au dus la omisiunea acestui punct, iar încercările Uniunii Europene de a introduce o monitorizare anuală a progresului au eșuat. Un acord cu progrese, dar multe lacune Conferința a adus câteva angajamente importante, dar lipsa unor măsuri concrete și a unei monitorizări stricte ridică semne de întrebare asupra eficienței acordului. Viitorul combaterii schimbărilor climatice rămâne dependent de eforturile suplimentare ale statelor participante.

Haos la COP29 - săraci versus bogați (sursa: Facebook/COP29 Azerbaijan)
Internațional

Final haotic la summit-ul climatic COP 29: multe state în curs de dezvoltare au părăsit evenimentul, după ce au aflat că statele bogate nu sunt de acord să plătească pentru daunele provocate mediului

Haos la COP29 - săraci versus bogați. Țările cele mai afectate de schimbările climatice și-au exprimat nemulțumirea față de președinția azere a COP29, desfășurată la Baku, acuzând lipsa de receptivitate a statelor dezvoltate în privința finanțării necesare pentru adaptarea climatică. Haos la COP29 - săraci versus bogați Închiderea summitului, întârziată cu peste 24 de ore, a fost marcată de apeluri la unitate din partea președintelui conferinței, Muhtar Babaiev, dar și de oboseala delegaților rămași. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Proiectul final al acordului prevede o creștere a finanțării de la 100 la 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, însă această sumă este considerată insuficientă de către statele în curs de dezvoltare, care au solicitat cel puțin dublul. Disensiuni între statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare Țările occidentale au cerut extinderea listei statelor care contribuie financiar, incluzând țări precum China și statele din Golf, însă acestea din urmă au obținut ca contribuțiile lor să rămână voluntare. Arabia Saudită și aliații săi sunt acuzați că blochează un acord privind reducerea dependenței de combustibilii fosili, în timp ce UE încearcă să promoveze o revizuire anuală a eforturilor de reducere a emisiilor. Apelurile societății civile și viitorul COP30 Peste 350 de ONG-uri au cerut statelor vulnerabile să părăsească negocierile, considerând preferabilă lipsa unui acord în locul unuia dezavantajos. Totuși, lideri precum președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, au insistat asupra urgenței deciziilor, în contextul în care Brazilia va găzdui COP30 la Belem anul viitor. Summitul COP29 reflectă adâncirea diviziunilor dintre statele bogate și cele vulnerabile, punând în pericol atingerea obiectivelor globale în combaterea schimbărilor climatice.

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk( sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina a pierdut 40% din teritoriul ocupat în regiunea rusească Kursk, dar nu intenționează să se retragă

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk. Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul cucerit în regiunea rusă Kursk, după o ofensivă surpriză din august, din cauza contraatacurilor masive ale Rusiei. Potrivit unei surse din Statul Major ucrainean, forțele ruse au desfășurat aproximativ 59.000 de soldați pentru a recâștiga controlul. Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk La apogeul ofensivei, Ucraina controla 1.376 km², dar acum această zonă s-a redus la aproximativ 800 km². Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Sursa ucraineană a declarat că forțele Kievului își vor menține pozițiile în funcție de necesitățile strategice. Invazia din Kursk Această operațiune a marcat prima incursiune terestră pe teritoriul rus de la al Doilea Război Mondial, având ca scop limitarea atacurilor rusești din estul și nord-estul Ucrainei, dar și obținerea unui avantaj în viitoarele negocieri de pace. Cu toate acestea, Rusia continuă să avanseze în regiunea Donețk. Implicarea forțelor nord-coreene Sursa ucraineană a menționat prezența a aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, veniți în sprijinul Rusiei. Cu toate acestea, majoritatea acestora sunt încă în faza de pregătire. Ministerul rus al Apărării nu a comentat situația, iar informațiile prezentate nu au fost confirmate independent. Moscova nu a oferit o poziție oficială privind prezența trupelor nord-coreene în Kursk.

Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell)(sursa: X/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

Netanyahu trebuie arestat de către orice țară din UE în care premierul israelian ar ajunge, spune șeful diplomației de la Bruxelles

Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell). Josep Borrell, șeful diplomației europene, a subliniat sâmbătă că statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să aplice mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și liderului militar al Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate vizează acuzații de crime de război și crime împotriva umanității. Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell) Conform Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, toate statele semnatare, inclusiv cele din UE, trebuie să respecte deciziile instanței internaționale. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Borrell a reiterat că implementarea mandatelor "nu este opțională" și se aplică inclusiv țărilor candidate la aderarea în UE. Borrell a criticat atitudinea divizată a statelor UE privind deciziile CPI, menționând că unele țări au sprijinit anterior mandatul de arestare al lui Vladimir Putin, dar rămân tăcute față de cazurile recente. El a respins acuzațiile de antisemitism care i-au fost aduse pentru pozițiile sale critice la adresa Israelului, precizând că este dreptul său să conteste politicile guvernului israelian fără să fie etichetat. Reacții internaționale divergente Uniunea Europeană se confruntă cu poziții diferite între statele membre. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că Netanyahu este binevenit în Ungaria și nu va risca arestarea. De asemenea, Germania și-a exprimat rezervele, invocând dificultăți istorice legate de Holocaust în aplicarea unui asemenea mandat. Contextul recent al conflictului Situația tensionată din Gaza, marcată de o ofensivă israeliană care a dus la moartea a peste 44.000 de palestinieni, conform surselor, și atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care 1.200 de persoane au fost ucise, amplifică dezbaterile internaționale privind responsabilitatea juridică și etică. Această situație reflectă complexitatea relațiilor internaționale și a dreptului penal internațional, punând în evidență provocările aplicării uniforme a justiției la nivel global.

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin promite, pentru un an pe front, ștergerea datoriilor până la zece milioane de ruble de recrut (95.000 de dolari)

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea. Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care soldații ce semnează un contract cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina sunt exonerați de datorii financiare. Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea Această lege permite anularea datoriilor de până la 10 milioane de ruble (aproximativ 95.835 de dolari) pentru recruții care au datorii în procedură de recuperare până la 1 decembrie. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Condiția este ca aceștia să semneze un contract ce implică o perioadă minimă de un an de serviciu pe frontul ucrainean. Stimulente financiare pentru recrutare Rusia caută să atragă voluntari prin oferte financiare atractive, inclusiv prin mărirea soldelor militare. Totuși, aceste beneficii diferă semnificativ în funcție de regiune, în unele cazuri ajungând la echivalentul mai multor salarii medii. Mobilizarea În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezerviști, ceea ce a dus la un exod masiv al cetățenilor ruși temători de recrutare. De atunci, președintele rus a declarat că nu va decreta o nouă mobilizare, mizând pe voluntariat. Cu toate acestea, recrutarea voluntarilor a înregistrat o scădere semnificativă în prima jumătate a acestui an, urmând să crească abia după atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk, în august. Războiul de uzură Conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat în februarie 2022, a evoluat într-un război de uzură marcat de pierderi masive de vieți omenești de ambele părți, greu de compensat. Ucraina, în schimb, a impus măsuri stricte de mobilizare, care au generat atât tentative de fugă, cât și cazuri de corupție și recrutări forțate. Această lege reprezintă una dintre multiplele strategii ale Kremlinului de a susține efortul de război în fața provocărilor recrutării.

Mark Rutte s-a întâlnit cu Trump (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Rutte (NATO) s-a întâlnit cu Trump. Fostul premier olandez, liderul european care s-a înțeles cel mai bine cu noul președinte american în primul mandat al acestuia

Mark Rutte s-a întâlnit cu Trump. Mark Rutte, secretarul general al NATO și fost premier olandez, s-a întâlnit vineri cu președintele ales al SUA, Donald Trump, la Palm Beach, Florida. Discuția a vizat principalele probleme de securitate globală cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, a declarat Farah Dakhlallah, purtătoarea de cuvânt a NATO. Mark Rutte s-a întâlnit cu Trump Întâlnirea a avut loc la două zile după realegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Mark Rutte și-a exprimat intenția de a aborda cu Trump „amenințarea” reprezentată de consolidarea relațiilor dintre Rusia și Coreea de Nord, subliniind necesitatea unei colaborări mai strânse pentru a face față acestor provocări. „Aștept cu nerăbdare să discut cu președintele Trump despre cum putem gestiona aceste amenințări împreună și ce măsuri suplimentare trebuie să luăm”, a declarat Rutte pe 7 noiembrie, în timpul unui summit european desfășurat la Budapesta. Avertismente legate de alianțele Rusiei Mark Rutte a continuat să atragă atenția asupra pericolelor unei apropieri între China, Coreea de Nord și Iran, țări acuzate că ar sprijini Rusia în conflictul său cu Ucraina. Tensiunile au escaladat recent, după ce Rusia a lansat o rachetă hipersonică Oreșnik asupra orașului ucrainean Dnipro, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane ATACMS și britanice Storm Shadow. Întâlnirea, înaintea Consiliului NATO-Ucraina Întâlnirea dintre Rutte și Trump a precedat un Consiliu NATO-Ucraina planificat pentru săptămâna viitoare, într-un context marcat de intensificarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Rutte este considerat unul dintre liderii europeni care a avut o relație pozitivă cu Trump în primul său mandat prezidențial. Această colaborare ar putea juca un rol important în consolidarea reacției NATO la noile provocări de securitate globală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră