duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Trump va anula "imediat" interdicția impusă de Biden în ce privește forajele petroliere în largul coastelor americane

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere. Președintele american Joe Biden a anunțat luni o interdicție permanentă a forajelor de petrol și gaze offshore pe o suprafață vastă de peste 2,5 milioane de kilometri pătrați. Trump a reacționat, afirmând că va anula această interdicție. Zonele vizate de Biden Interdicția permanentă, anunțată de Biden, privind forajelor de petrol și gaze offshore, includ Coasta Atlantică a SUA, Coasta Pacifică, estul Golfului Mexic, largul Alaskăi, în Strâmtoarea Bering. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Această decizie a fost justificată de Biden prin necesitatea de a proteja mediul, sănătatea publică și economia pentru generațiile viitoare. El a subliniat că potențialul energetic redus al acestor zone nu justifică riscurile asociate noilor foraje. Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere Președintele ales Donald Trump a reacționat rapid, criticând decizia lui Joe Biden. Într-un interviu acordat lui Hugh Hewitt, Trump a declarat că va anula „imediat” interdicția după revenirea sa la Casa Albă. „Ce face el? De ce face asta?”, a întrebat Trump, referindu-se la decizia lui Biden de a impune această măsură. Impactul deciziei asupra economiei Decizia lui Biden vine într-un moment în care producția de hidrocarburi a SUA se află la niveluri record. Obiectivul lui Biden este protejarea ecosistemelor marine și reducerea dependenței de combustibili fosili. Promisiunea lui Trump vizează susținerea forajelor pentru a crește producția internă de energie și a reduce prețurile la combustibil. Mediu vs Economie Decizia lui Biden reflectă o schimbare de direcție față de politica energetică a administrației Trump, care a fost concentrată pe dezvoltarea resurselor interne. Susținătorii interdicției consideră că protejarea coastelor este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității. Criticii interdicției susțin că măsura va afecta economia, locurile de muncă și prețurile la energie, într-un context de creștere a cererii globale. Ce urmează pentru politica energetică a SUA? Revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea marca o schimbare semnificativă în politica energetică. Cu toate acestea, implementarea rapidă a măsurilor de protecție de către Biden ar putea complica eforturile de anulare ale administrației următoare. Promisiunea lui Trump de a sprijini industria combustibililor fosili rămâne un punct central al agendei sale, în contrast cu viziunea ecologică a lui Biden. Dezbaterea dintre protejarea mediului și impulsionarea economiei bazate pe energie fosilă va continua să fie un subiect fierbinte în politica SUA.

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Premierul canadian Trudeau și-a anunțat demisia, dar rămâne în funcție până ce Partidul Liberal, pe care încă îl conduce, își alege alt lider

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia. Premierul canadian Justin Trudeau a declarat luni că intenționează să demisioneze din funcția de prim-ministru și lider al Partidului Liberal. El va rămâne în funcție până când partidul său va desemna un succesor. Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia Trudeau a făcut acest anunț într-o conferință de presă la Ottawa, precizând că decizia vine pe fondul presiunilor crescânde din partea parlamentarilor liberali. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată În vârstă de 53 de ani, Trudeau se confruntă cu o scădere semnificativă a popularității, amplificată de sondajele care indică o înfrângere categorică a Partidului Liberal la viitoarele alegeri. Cauzele demisiei Creșterea prețurilor și criza locuințelor au erodat încrederea în guvernul său. De asemenea a existat presiunea internă. Mai mulți parlamentari liberali au cerut schimbări în conducerea partidului. Demisia vicepremierului, o lovitură puternică Situația guvernului Trudeau s-a deteriorat luna trecută, când Chrystia Freeland, ministrul de finanțe și vicepremier, a demisionat. Divergențele cu Trudeau privind politicile economice au fost un factor cheie în decizia sa. Demisia a slăbit și mai mult poziția guvernului minoritar. De la succes la decădere Justin Trudeau a preluat funcția de prim-ministru în noiembrie 2015 și a fost reales de două ori. Cu toate acestea, popularitatea sa a început să scadă acum doi ani. Trudeau a fost un susținător al politicilor progresiste și un lider important pe scena internațională. Problemele economice și criza locuințelor au dus la o creștere a nemulțumirii publicului. Perspectivele electorale Conform sondajelor, Partidul Liberal se îndreaptă spre o înfrângere la viitoarele alegeri, indiferent de cine îi va conduce. Opoziția conservatoare este prognozată să câștige detașat. Alegerile federale sunt programate cel târziu pentru sfârșitul lunii octombrie. Suspendarea parlamentului: o strategie? Trudeau a anunțat suspendarea lucrărilor parlamentului până pe 24 martie. Această decizie întârzie o posibilă moțiune de cenzură din partea opoziției, care ar fi putut fi introdusă în martie. Dacă parlamentul nu se va reuni până atunci, moțiunea va putea fi depusă cel mai devreme în luna mai. Sfârșitul unei ere Demisia lui Trudeau marchează sfârșitul unei ere pentru politica canadiană. Alegerea unui nou lider al Partidului Liberal va fi crucială pentru viitorul formațiunii, în timp ce opoziția conservatoare este pregătită să capitalizeze pe fondul nemulțumirii generale. Totuși, incertitudinea politică și economică rămâne, iar viitorul Canadei va fi influențat de deciziile luate în lunile următoare.

Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie (sursa: Facebook/International Atomic Energy Agency)
Internațional

Explozii puternice în preajma centralei nucleare de la Zaporojie, avertizează Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică

Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie. Observatorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au raportat duminică seară explozii puternice și focuri de mitralieră în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, aflată sub ocupație rusă. Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie Atacurile reprezintă o nouă amenințare la adresa siguranței nucleare, conform unui comunicat oficial al organizației. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a subliniat că atacurile din zona centralei Zaporojie reprezintă un pericol grav pentru siguranța nucleară. Două detonații puternice au fost auzite duminică după-amiază, provenind din afara perimetrului uzinei. A fost raportat un incendiu pe acoperișul centrului de antrenament al uzinei, cauzat de o dronă prăbușită. Intensificarea activităților militare în jurul centralei Observatorii internaționali au raportat o creștere semnificativă a activității militare în zona uzinei, ocupată de Rusia din martie 2022. Centrala, care este cea mai mare din Europa, are șase reactoare și este operată de personal ucrainean sub supraveghere rusă. Deși centrala se află în conservare și nu generează energie, activitățile militare cresc riscul unui incident nuclear. Apelul AIEA: "Reținere maximă" În fața escaladării situației, directorul Rafael Grossi a cerut tuturor părților implicate să manifeste reținere maximă pentru a preveni un dezastru nuclear. "Un atac împotriva oricărei centrale nucleare este complet inacceptabil", a declarat Grossi. Rusia acuză Ucraina Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat că apărarea sa antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care ar fi încercat să atace centrala și orașul Energodar. Potrivit autorităților ruse, dronele au fost anihilate fără a produce victime sau daune majore. Totuși, explozia unei drone a provocat un incendiu pe acoperișul centrului de antrenament, conform comunicatului rusesc. Situația radiologică Conform Ministerului Apărării rus, situația radiologică din zonă este normală, iar incendiul provocat de atacul cu drone a fost stins rapid. Cu toate acestea, atacurile în jurul unei centrale nucleare active continuă să reprezinte un risc major. Tensiuni crescute și riscuri nucleare Exploziile și atacurile cu drone din jurul centralei Zaporojie subliniază fragilitatea situației de securitate nucleară în contextul războiului din Ucraina. Apelurile internaționale pentru de-escaladare și protecția infrastructurii nucleare rămân prioritare pentru prevenirea unui dezastru.

Phenianul începe anul 2025 testând rachete (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord a început 2025 cu un nou test cu rachetă. Proiectilul, trimis spre Marea Japoniei

Phenianul începe anul 2025 testând rachete. Coreea de Nord a lansat luni, în direcția Mării Japoniei, o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), marcând primul său test de acest tip din ultimele două luni. Testul a fost detectat de armatele Coreei de Sud și Japoniei și a fost confirmat de agențiile internaționale de presă. Phenianul începe anul 2025 testând rachete Statul Major comun (JCS) din Coreea de Sud a informat că lansarea a avut loc din zona Phenian, în jurul orei 12:00 (3:00 GMT). Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Distanța parcursă a fost de aproximativ 1.100 de kilometri. Punctul de impact: Marea Japoniei. Reacția Japoniei Ministerul Apărării din Japonia a confirmat că proiectilul a căzut în afara zonei sale economice exclusive (ZEE). Guvernul japonez a format o echipă specială pentru a colecta informații și a evalua posibilele daune. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a declarat că situația este monitorizată îndeaproape. Primul test din 2025 Acesta este primul test efectuat de Coreea de Nord în 2025 și vine după lansările multiple de rachete cu rază scurtă de acțiune din 5 noiembrie 2024. În 2024, Phenianul a lansat în luna mai multe rachete balistice cu altitudine maximă de 100 km, care au parcurs o distanță de 400 km. Aceste lansări au fost interpretate ca o provocare legată de alegerile prezidențiale din SUA. Coincidență cu vizita lui Antony Blinken în Seul Prezentul test a avut loc în timpul vizitei secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, la Seul. Blinken, alături de omologul său sud-coreean, Cho Tae-yul, a condamnat acțiunea Coreei de Nord, calificând-o drept o încălcare gravă a rezoluțiilor ONU. Declarații oficiale În cadrul unei conferințe de presă comune, Antony Blinken a declarat: „Condamnăm testul efectuat de RPDC astăzi, o nouă încălcare a multiplelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.” Cho Tae-yul a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru securitatea regională și cooperarea strânsă cu SUA în fața provocărilor nord-coreene. Escaladare și tensiuni în regiune Lansarea din 2025 evidențiază continuarea provocărilor din partea regimului nord-coreean, amplificând tensiunile din regiune. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape situația, iar răspunsurile coordonate ale Coreei de Sud, Japoniei și SUA sunt esențiale pentru menținerea stabilității în Asia de Est.

Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas va elibera 34 de ostatici, printre care doi copii, ca prim pas pentru un acord de încetare a focului în Gaza

Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor. Gruparea islamistă palestiniană Hamas a transmis o listă către Israel, prin intermediari, cu 34 de ostatici ce ar putea fi eliberați într-o primă fază a unui posibil acord de încetare a focului. Potrivit presei internaționale, lista include doi copii, 10 femei, 11 vârstnici și 11 bărbați sub 50 de ani. Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor Surse apropiate negocierilor confirmă că lista a fost transmisă, dar există incertitudini privind starea de sănătate a ostaticilor sau dacă aceștia sunt încă în viață. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Documentul, filtrat de Hamas către ziarul saudit Al Sharq, include numele și vârstele celor reținuți. Israelul cere clarificări înainte de acord Oficialii israelieni au subliniat că încă nu au primit o confirmare oficială din partea Hamas privind starea ostaticilor. Potrivit armatei israeliene, există temerea că unii ostatici ar putea fi decedați, iar eliberarea să includă doar rămășițele acestora. În prezent, Hamas estimează că verificarea stării și locației ostaticilor va dura aproximativ o săptămână. Familiile ostaticilor cer un acord urgent Familiile celor captivi au transmis un apel comun în care solicită un acord de încetare a focului și întoarcerea tuturor ostaticilor, fie în viață, fie pentru a permite înmormântarea celor decedați. "Nu mai avem timp de pierdut. Este momentul pentru un acord care să încheie acest coșmar," au afirmat aceștia. Familia Bibas, o poveste tragică Pe lista ostaticilor apare familia israeliano-argentiniană Bibas, inclusiv Shiri Silberman Bibas, soțul ei și cei doi copii, Ariel și Kfir. Kfir, răpit la doar nouă luni, urmează să împlinească doi ani în captivitate. În noiembrie 2023, Jihadul Islamic a afirmat că Shiri și copiii săi au murit într-un atac israelian, dar aceste informații nu au fost confirmate. Negocieri reluate în Qatar Negocierile între Israel și Hamas au fost reluate în Qatar, cu șeful Mossadului, David Barnea, conducând delegația israeliană. Discuțiile vin după un armistițiu de o săptămână în noiembrie 2023, în timpul căruia au fost eliberați 105 ostatici israelieni în schimbul a 240 de deținuți palestinieni. Situația captivilor, cifre actualizate Din cei 251 de ostatici capturați de Hamas în octombrie 2023, 96 se află încă în captivitate. 34 au fost confirmați decedați, 117 au fost eliberați sau au scăpat. 38 de cadavre au fost recuperate de trupele israeliene. Acordurile temporare Conflictul dintre Israel și Hamas a escaladat semnificativ în ultimele 15 luni. Deși ambele părți au reușit să ajungă la un armistițiu temporar în 2023, negocierile rămân tensionate, cu priorități divergente privind ostaticii și deținuții. Întrebări rămase fără răspuns Lista transmisă de Hamas ridică mai multe semne de întrebare privind starea ostaticilor și autenticitatea informațiilor furnizate. În timp ce negocierile continuă, familiile așteaptă cu speranță un deznodământ care să aducă eliberarea celor dragi.

Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Demisia premierului canadian, iminentă. Justin Trudeau, foarte contestat în propriul partid în ultimele luni

Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie. Premierul canadian Justin Trudeau traversează o criză politică profundă, care ar putea culmina cu anunțul demisiei sale. Într-un context marcat de disidențe crescânde în interiorul Partidului Liberal, surse citate de The Globe and Mail sugerează că acesta ar putea face un anunț oficial chiar în această săptămână. Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie Conform informațiilor obținute de jurnalul canadian, anunțul lui Justin Trudeau ar putea veni luni, cu doar câteva zile înaintea caucusului național al Partidului Liberal, programat miercuri. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această reuniune va aduce laolaltă toți deputații partidului, oferind un moment critic pentru discuții interne. Sursele citate nu au precizat dacă Trudeau ar putea rămâne în funcție ca prim-ministru interimar, în timp ce liberalii caută un nou lider. De la succes la declin Justin Trudeau conduce guvernul canadian din 2015, reușind să câștige alegerile generale și în 2019, și în 2021. Totuși, popularitatea sa a scăzut dramatic. Sondajele actuale îl plasează la 20 de puncte în spatele liderului conservator Pierre Poilievre, principalul său rival. Tensiuni interne și demisii-cheie Criza politică s-a agravat după demisia surprinzătoare a viceprim-ministrului Chrystia Freeland, la mijlocul lunii decembrie. Dezacordurile privind gestionarea unui iminent război comercial cu Statele Unite, conduse acum de Donald Trump, au fost decisive. Trump a anunțat intenția de a majora taxele vamale pentru importurile canadiene la 25%, măsură pe care Freeland, fost ministru de finanțe, a considerat-o insuficient abordată de Trudeau. Aceasta a decis să părăsească guvernul, semnalând public divergențele cu premierul. Presiuni din interiorul partidului Demisia lui Freeland a generat o undă de șoc în interiorul Partidului Liberal. Tot mai mulți deputați au cerut deschis demisia lui Justin Trudeau. Deși acesta anunțase anterior intenția de a candida pentru un nou mandat, în prezent pare să reevalueze viitorul său politic. Ce urmează pentru Canada? Dacă Justin Trudeau își va anunța demisia, Partidul Liberal va intra într-o cursă contra cronometru pentru găsirea unui nou lider capabil să unifice partidul și să redobândească încrederea electoratului. Următoarele alegeri federale, programate până în octombrie, vor reprezenta un test crucial pentru liberali și pentru direcția politică a Canadei.

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Austria se predă extremei drepte: după demisia cancelarului Nehammer, conservatorii (OeVP) deschid negocierile cu FPOe

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă. Partidul Popular Austriac (OeVP), condus interimar de Christian Stocker, a anunțat că va începe negocierile cu Partidul Libertății din Austria (FPOe, extrema dreaptă) pentru formarea unui nou guvern. Decizia vine după eșecul discuțiilor cu liberalii și social-democrații. Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă Austria se confruntă cu o incertitudine politică după demisia anunțată de cancelarul Karl Nehammer, care a renunțat și la funcția de președinte al OeVP. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Acesta a promis o tranziție ordonată, lăsând conducerea partidului în mâinile lui Christian Stocker, care a fost mandat să negocieze cu FPOe. Stocker: „Austria are nevoie de un guvern stabil” Într-o declarație publică, liderul interimar al OeVP a subliniat că prioritatea este formarea unui guvern stabil, fără alte campanii sau alegeri. „Această țară are nevoie de un guvern stabil astăzi și nu putem continua să pierdem timp prețios,” a spus Stocker, justificând negocierile cu extrema dreaptă. Președintele Austriei, deschis discuțiilor cu liderul FPOe Președintele Alexander Van der Bellen a anunțat că va avea o întâlnire cu Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, pentru a analiza situația politică. În trecut, Van der Bellen și-a exprimat rezervele față de Kickl, însă recunoaște că „s-a deschis o nouă cale” după ce FPOe a obținut aproape 29% din voturi la alegerile legislative. Extrema dreaptă câștigă teren în Austria FPOe, creditat cu 35% în sondajele recente, devine un partener de guvernare tot mai probabil pentru conservatori. Deși până acum nu a găsit aliați pentru formarea unui guvern, susținerea publicului și schimbările din OeVP creează condițiile pentru o colaborare. Stocker a salutat decizia președintelui de a discuta cu Herbert Kickl, subliniind că este timpul pentru acțiuni decisive. Ce urmează pentru Austria? Deși discuțiile pentru formarea guvernului sunt în desfășurare, președintele Van der Bellen a cerut conservatorilor să respecte fundamentele democrației liberale. Rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va reuși să formeze o coaliție guvernamentală și cum va influența această decizie viitorul politic al Austriei. Austria traversează o perioadă de tranziție politică, iar decizia OeVP de a negocia cu extrema dreaptă ar putea marca o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Stabilitatea guvernului și respectarea valorilor democratice rămân principalele preocupări pentru viitorul apropiat.

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Soldații nord-coreeni din Rusia, carne de tun: în doar două zile, aproape un batalion a fost ras de ucraineni, potrivit lui Zelenski

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata rusă a suferit pierderi masive în regiunea Kursk în ultimele două zile de lupte. Aceste pierderi includ soldați nord-coreeni și parașutiști ruși, potrivit informațiilor primite de la comandantul șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski. Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia Zelenski a menționat că luptele din apropierea orașului Martinovka, în regiunea Kursk, au rezultat în pierderea unui întreg batalion de infanterie al armatei ruse. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Potrivit președintelui, batalionul era compus din soldați nord-coreeni și parașutiști ruși. Un batalion poate avea între 300 și 1.500 de soldați, însă președintele ucrainean nu a oferit detalii exacte despre numărul celor uciși sau răniți. Conform datelor anunțate pe 23 decembrie, numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți în regiunea Kursk depășea 3.000. Patru zile mai târziu, Pentagonul estima că aproximativ 1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți într-o singură săptămână de lupte intense. Coreea de Nord a desfășurat aproximativ 11.000 de soldați în Rusia, conform autorităților ucrainene și aliaților acestora, pentru a sprijini trupele ruse în luptele din Kursk. Situația teritorială din Kursk Regiunea Kursk, parțial ocupată de forțele ucrainene din august anul trecut, rămâne un punct de conflict major între cele două tabere. În incursiunea din 2022, Ucraina a recucerit un teritoriu de 1.100 de kilometri pătrați, însă a pierdut mai mult de jumătate din această zonă în ultimele luni, conform unei analize publicate de portalul de informații militare Militarnyi. Pierderile armatei ruse în regiunea Kursk reflectă intensitatea luptelor din această zonă. Regiunea este strategică datorită apropierii de granița cu Ucraina și de regiunea Sumî. Informațiile recente subliniază slăbirea poziției Rusiei în acest sector, chiar și cu sprijinul trupelor nord-coreene. Pierderi critice pentru Rusia Declarațiile președintelui ucrainean evidențiază dificultățile cu care se confruntă armata rusă în regiunea Kursk, în ciuda sprijinului extern. Această evoluție subliniază provocările continue ale conflictului și impactul semnificativ asupra ambelor tabere implicate.

Conturi bancare naziste la Credit Suisse (sursa: Facebook/Credit Suisse)
Internațional

Conturi ale naziștilor, ascunse de banca elvețiană Credit Suisse, arată o anchetă a unei comisii a Senatului SUA

Conturi bancare naziste la Credit Suisse. O comisie a Senatului american a dezvăluit noi dovezi care sugerează că Credit Suisse ar fi ascuns informații cruciale în timpul anchetelor anterioare legate de conturile bancare aparținând naziștilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Dezvăluirile ridică întrebări semnificative despre transparența și responsabilitatea băncii elvețiene. Conturi bancare naziste la Credit Suisse Zeci de mii de documente descoperite recent arată existența unor conturi bancare care au aparținut naziștilor, necunoscute sau doar parțial cunoscute în investigațiile anterioare, conform Comisiei pentru buget a Senatului SUA. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Printre probleme identificate a fost faptul că banca nu a dezvăluit existența acestor conturi în cadrul anchetelor din anii 1990. Printre descoperiri se numără un cont controlat de ofițeri SS de rang înalt, conform Wall Street Journal. Rolul fostului procuror Neil Barofsky Neil Barofsky, desemnat mediator la Credit Suisse în 2021, a avut un rol crucial în dezvăluirea acestor informații. Totuși, banca l-a demis în 2022, acuzând presiuni pentru a limita ancheta. În 2023, după preluarea Credit Suisse de către UBS, Barofsky a fost reintegrat și a continuat să investigheze arhivele, colaborând cu banca pentru a aduce la lumină informații esențiale. Reacția UBS UBS, care a preluat Credit Suisse, a declarat că s-a angajat să contribuie la o recenzare completă a conturilor legate de naziști și că oferă asistență deplină echipei lui Barofsky. "Ne dorim să facem lumină asupra acestei perioade tragice din istorie datorită anchetei", au declarat reprezentanții UBS. Despăgubirile din 1998 În 1998, băncile elvețiene, inclusiv Credit Suisse, au fost de acord să plătească 1,25 miliarde de dolari ca despăgubiri evreilor jefuiți de naziști. Noile dezvăluiri sugerează însă că investigațiile de atunci ar fi fost incomplete. Implicații și continuarea anchetei Ancheta Senatului american este în desfășurare, iar rezultatele finale ar putea avea implicații majore asupra reputației Credit Suisse și a UBS. Descoperirile ar putea aduce noi despăgubiri și ar sublinia nevoia de transparență în gestionarea arhivelor istorice. Dezvăluirile recente privind conturile naziste de la Credit Suisse pun sub semnul întrebării integritatea băncii și a investigațiilor anterioare. Ancheta în curs este esențială pentru a aduce claritate asupra acestui capitol tragic din istorie.

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Caz grav de dezertare în masă în Ucraina: aproximativ 1.700 de soldați au părăsit batalionul din care făceau parte înainte să ajungă pe front

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană. Circa 1.700 de soldați ucraineni dintr-o brigadă de 6.000 de membri au dezertat înainte de a ajunge pe front. Cazul, atribuit problemelor organizatorice și lipsei de pregătire, este investigat de armata ucraineană. Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană Conform jurnalistului militar ucrainean Iuri Butusov, brigada 155 a fost afectată de un „haos organizatoric”, care a dus la pregătire insuficientă și la echipare neadecvată. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Soldații proveneau din mobilizarea obligatorie, mulți dintre ei fiind nemotivați. Echipamentele primite existau, în unele cazuri, doar pe hârtie. Aceste deficiențe au contribuit la o rată ridicată de dezertări înainte ca brigada să fie desfășurată în luptă. Echipament modern, pierderi semnificative Brigada a beneficiat de echipamente moderne, inclusiv blindate și obuziere furnizate de Franța, iar o parte dintre soldați au fost instruiți acolo. Cu toate acestea, unitatea a suferit pierderi considerabile pe frontul din apropierea orașului Pokrovsk, un punct strategic al ofensivei ruse în estul Ucrainei. Problemele continuă Armata ucraineană se confruntă cu dificultăți majore în menținerea efectivelor și moralului pe front. Mobilizarea strictă a condus la tentative de fugă din țară și coruperea unor oficiali. Recrutări forțate efectuate prin metode brutale au fost semnalate. Pierderea terenului în estul Ucrainei continuă, forțele ruse fiind mai numeroase și mai bine înarmate. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, subliniind gravitatea situației. Lupte intense în provincia rusă Kursk Pe lângă dificultățile interne, Ucraina desfășoară operațiuni în provincia rusă Kursk, unde controlează aproximativ 460 de kilometri pătrați, în scădere față de cei 1.100 de kilometri revendicați inițial. Armata rusă, sprijinită de soldați nord-coreeni, încearcă să recupereze acest teritoriu, în contextul unor lupte intense. Situația militară din Ucraina rămâne critică, dezertările masive și pierderile pe front subliniind presiunea enormă asupra armatei. În ciuda sprijinului internațional, problemele organizatorice și morale afectează capacitatea Ucrainei de a rezista unei armate ruse bine echipate.

Cancelarul Karl Nehammer și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria alunecă în haos politic: cancelarul Nehammer demisionează după ce negocierile cu social-democrații pentru constituirea unui guvern au eșuat. Extrema dreaptă (FPOe) a câștigat alegerile parlamentare

Cancelarul Karl Nehammer și-a anunțat demisia. Cancelarul austriac în exercițiu, Karl Nehammer, a declarat sâmbătă că va demisiona atât din funcția de șef al guvernului, cât și din cea de președinte al Partidului Popular Austriac (OeVP). Decizia vine în contextul eșecului negocierilor pentru formarea unei coaliții guvernamentale, după alegerile legislative din septembrie, câștigate de Partidul Libertății (FPOe). Cancelarul Karl Nehammer și-a anunțat demisia Karl Nehammer a anunțat pe rețeaua socială X că negocierile cu Partidul Social-Democrat (SPOe) au eșuat din cauza diferențelor majore asupra politicilor economice și bugetare. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță „Am negociat mult timp și dur. Un acord cu SPOe nu este posibil asupra chestiunilor cheie. Punem așadar capăt negocierilor cu SPOe”, a declarat acesta. El a precizat că va asigura „o tranziție ordonată” în interiorul OeVP înainte de a părăsi funcțiile. Eșecul negocierilor După retragerea partidului liberal NEOS din negocieri, Partidul Popular și SPOe au încercat să formeze o majoritate fragilă pentru a exclude extrema dreaptă de la guvernare. Divergențele asupra măsurilor economice au blocat însă orice acord. O coaliție cu Partidul Libertății (FPOe), care a câștigat alegerile cu 28,8% din voturi, a fost exclusă de Nehammer, deși aripa pro-business a conservatorilor ar fi sprijinit o astfel de alianță. FPOe, în premieră la conducerea alegerilor FPOe, un partid suveranist, eurosceptic și anti-imigrație, condus de Herbert Kickl, a obținut 28,8% din voturi, marcând o premieră istorică în Austria postbelică. Rezultatul a fost urmat de Partidul Popular (26,3%) și de Partidul Social-Democrat (21,1%). Încercarea de a crea un „cordon sanitar” împotriva FPOe, similar altor state din UE, nu a reușit, lăsând Austria într-un impas politic. Implicațiile demisiei lui Karl Nehammer Decizia lui Karl Nehammer de a demisiona ar putea deschide calea pentru schimbări importante în Partidul Popular și în politica austriacă. Fără un acord de coaliție, viitorul guvern al Austriei rămâne incert, iar presiunea asupra celorlalte partide de a colabora cu FPOe va crește. Eșecul negocierilor de coaliție și demisia lui Karl Nehammer evidențiază provocările politice majore din Austria, marcate de ascensiunea extremismului și de dificultățile în găsirea unui consens între forțele politice pro-europene.

München, aeroportul perturbat de condițiile meteo (sursa: Facebook/Munich Airport)
Internațional

Zborurile de pe aeroportul din München, perturbate din cauza zăpezii și gheții: multe curse anulate și/sau amânate

München, aeroportul perturbat de condițiile meteo. Condițiile meteo dificile au afectat grav operațiunile pe aeroportul din München, provocând anulări și întârzieri ale zborurilor. Situația a fost confirmată duminică dimineață de un purtător de cuvânt al aeroportului. München, aeroportul perturbat de condițiile meteo Mai multe zboruri programate pentru decolare în dimineața zilei de duminică au fost anulate. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Conform informațiilor oferite de aeroport, decizia de a anula unele curse a fost luată chiar din timpul nopții, ca măsură preventivă împotriva riscurilor create de zăpadă și gheață. Operațiuni limitate pe piste Duminică dimineață, doar o singură pistă a fost operațională, în timp ce cealaltă era curățată de zăpadă și gheață. Vizibilitatea redusă și necesitatea degivrării aeronavelor au contribuit la prelungirea intervalelor dintre decolări și aterizări, conform purtătorului de cuvânt al aeroportului. Recomandări pentru pasageri Nu este încă clar cât timp vor persista restricțiile cauzate de condițiile meteorologice. Pasagerii sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru actualizări despre zborurile lor, având în vedere posibilele întârzieri sau anulări suplimentare. Perturbările meteo asupra transportului aerian Perturbările cauzate de zăpadă și gheață subliniază vulnerabilitatea transportului aerian în fața vremii extreme. Aeroportul din München, unul dintre cele mai mari hub-uri europene, se confruntă frecvent cu astfel de situații în sezonul rece, afectând mii de călători. Aeroportul din München depune eforturi pentru a menține operațiunile funcționale în ciuda vremii dificile. Pasagerii sunt îndemnați să rămână informați și să-și planifice călătoriile cu prudență în aceste condiții.

Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză (sursa: X/America)
Internațional

Giorgia Meloni, cină neanunțată cu Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago. Cei doi au vizionat un documentar despre justiție

Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză. Premierul italian, Giorgia Meloni, s-a întâlnit sâmbătă cu președintele ales al SUA, Donald Trump, la reședința acestuia din Mar-a-Lago, Florida. Evenimentul a fost raportat de presa italiană. Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză Giorgia Meloni a făcut o vizită surpriză fostului președinte american, unde au luat cina împreună și au vizionat un documentar. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță După doar cinci ore petrecute pe teritoriul american, Meloni s-a întors la Roma. Documentarul „Eastman Dilemma”, motivul întâlnirii Conform presei, cei doi au asistat la proiecția documentarului "Eastman Dilemma: Lawfare or Justice". Acesta promovează ideea că sistemul judiciar american ar avea „standarde duble”, acuzându-i de nedreptate pe avocații care susțin cauze conservatoare. Laudele lui Trump În cadrul întâlnirii, Donald Trump a avut numai cuvinte de laudă pentru premierul italian. Conform declarațiilor preluate de RAI, Trump a descris-o pe Meloni drept „o femeie fantastică” care „a luat Europa prin surprindere”. Subiecte abordate în cadrul discuțiilor Întâlnirea a fost o oportunitate pentru abordarea unor teme importante. Printre acestea, cazul jurnalistei italiene Cecilia Sala, reținută în Iran luna trecută. Nu a lipsit subiectul tarifelor vamale care afectează Italia și Europa. Situația războiului din Ucraina a fost și ea o temă de interes major în cadrul întâlnirii. Participanți importanți la întâlnire Evenimentul de la Mar-a-Lago a reunit și alte figuri importante ale politicii americane, inclusiv senatorul de Florida Marco Rubio, numit secretar de stat de Trump. De asemenea au fost prezenți congresmanul Mike Waltz, desemnat consilier pentru securitate națională și scott Bessent, viitorul secretar al Trezoreriei. Vizita lui Joe Biden în Italia Actualul președinte al SUA, Joe Biden, are și el programată o vizită oficială în Italia între 9 și 12 ianuarie. Aceasta ar putea fi ultima vizită internațională din mandatul său.

Washington Post, caricatură despre Bezos, cenzurată (sursa: anntelnaes.substack.com/)
Internațional

Pentru o caricatură cu Jeff Bezos în genunchi în fața lui Trump cenzurată de Washington Post (deținut de Bezos), caricaturista Ann Telnaes a demisionat

Washington Post, caricatură despre Bezos, cenzurată. Ann Telnaes, caricaturistă la publicația Washington Post și câștigătoare a Premiului Pulitzer, a demisionat după ce conducerea ziarului i-a respins o caricatură controversată. Aceasta sugera că Jeff Bezos, patronul cotidianului, ar încerca să obțină favoruri din partea lui Donald Trump. Washington Post, caricatură despre Bezos, cenzurată Caricatura, publicată inițial pe blogul personal al lui Ann Telnaes, îl reprezenta pe Jeff Bezos alături de Mark Zuckerberg, Sam Altman și Patrick Soon-Shiong, în genunchi în fața unei statui a lui Donald Trump, căruia îi întind un sac cu semnul dolarului. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această reprezentare satirică viza presupusele eforturi ale miliardarilor de a câștiga favoarea președintelui ales. Donații și vizite controversate În decembrie, compania Amazon a donat un milion de dolari organizației care se ocupă de inaugurarea lui Donald Trump. Jeff Bezos a efectuat recent o călătorie la Mar-a-Lago, reședința din Florida a președintelui ales. Aceste acțiuni au stârnit critici în contextul în care Bezos fusese anterior un critic vocal al lui Trump. Un protest față de cenzură Ann Telnaes, care lucra la Washington Post din 2008, a declarat că este pentru prima dată când o caricatură îi este respinsă pe baza subiectului abordat. „Desenul meu critică liderii și miliardarii din tehnologie și media care fac totul pentru a obține favoruri de la președintele ales”, a explicat aceasta pe blogul personal. Răspunsul Washington Post Conducerea Washington Post a justificat respingerea caricaturii. Potrivit acestora, ziarul publicase deja un editorial pe acest subiect și pregătea un altul cu caracter satiric. Jeff Bezos și relația cu Trump În timpul primului mandat al lui Donald Trump, Jeff Bezos a fost unul dintre criticii săi vocali. Totuși, înaintea alegerilor din noiembrie, Bezos a împiedicat Washington Post să publice un îndemn la vot pentru Kamala Harris, democrata care candida împotriva lui Trump. Presiuni asupra mass-media americane Situația reflectă un context mai larg al presiunilor asupra presei americane. Majoritatea presei este favorabilă democraților și critică la adresa lui Trump. Donald Trump a promis intensificarea acțiunilor judiciare împotriva mass-media. Într-un caz anterior, postul ABC News a plătit 15 milioane de dolari pentru a închide un proces în care Trump acuza defăimare. Demisia lui Ann Telnaes evidențiază tensiunile dintre libertatea de exprimare și interesele economice și politice din mass-media americană. Decizia Washington Post de a respinge caricatura ridică întrebări despre limitele satirii într-un peisaj mediatic marcat de controverse și polarizare politică.

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice (sursa: X/conner)
Internațional

Întreruperi lungi de curent electric în Transnistria după ce Gazprom a decis să nu mai furnizeze gaz Moldovei

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice. Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc, iar Gazprom refuză să furnizeze gaze pe o rută alternativă din cauza unei dispute financiare cu Chișinăul. Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice Din cauza lipsei de gaze naturale și a energiei electrice, autoritățile din Transnistria au luat măsuri drastice. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Joi, mai multe companii industriale au fost închise. Vineri au fost impuse primele întreruperi de curent pentru populație. Sâmbătă, o nouă pană de curent a fost programată pentru trei ore, între 14:00 și 17:00. Planuri pentru întreruperi îndelungate Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că întreruperile actuale de o oră sunt insuficiente pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic. Din acest motiv, începând de duminică, durata întreruperilor ar putea crește la patru ore. Rezerve limitate de gaz și combustibil Transnistria se bazează pe rezerve limitate de gaz și combustibil. Gazele naturale pot acoperi consumul energetic limitat pentru aproximativ 10 zile în nordul regiunii și 20 de zile în sud. Centrala electrică de la Cuciurgan dispune de rezerve de cărbune și păcură, suficiente pentru aproximativ 50 de zile. Situația energetică din Republica Moldova În afara Transnistriei, Republica Moldova nu se confruntă cu întreruperi majore ale energiei electrice, datorită ajutorului din partea României. România furnizează o parte semnificativă din necesarul de energie. Măsurile drastice adoptate de autoritățile moldovene au contribuit la stabilizarea situației. Dependența de centrala de la Cuciurgan Deși Republica Moldova nu mai primește gaze rusești direct din 2022, aceasta depinde în continuare de energia produsă la centrala de la Cuciurgan. Centrala funcționează pe bază de gaz rusesc și livrează energie Moldovei la un preț fix și scăzut. Cauzele crizei Contractul dintre Ucraina și Gazprom privind tranzitul gazului rusesc către Europa a expirat pe 31 decembrie 2024, ceea ce a dus la întreruperea aprovizionării centralei de la Cuciurgan. Gazprom refuză să livreze Republicii Moldova gaze printr-o rută alternativă, invocând o datorie de 709 milioane de dolari, din care guvernul moldovean recunoaște doar 8,6 milioane de dolari. Vulnerabilitatea Transnistriei Criza energetică din Transnistria scoate în evidență vulnerabilitatea regiunii separatist-pro-ruse, dependentă de gazul și energia electrică furnizate prin rute externe. În timp ce restul Republicii Moldova beneficiază de sprijin internațional, situația din Transnistria se agravează, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității pe termen lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră