duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Președintele sud-coreean, arestat la a doua tentativă, refuză să dea declarații procurorilor în dosarul de "rebeliune" deschis după ce a declarat legea marțială

Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean. Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost arestat miercuri, într-un context tensionat generat de o criză politică gravă. Incidentul marchează o premieră în istoria Coreei de Sud. Legea marțială și acuzațiile de rebeliune Totul a început pe 3 decembrie, când Yoon Suk Yeol a impus pentru scurt timp legea marțială, justificând măsura ca o protecție împotriva „forțelor comuniste nord-coreene”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această acțiune a provocat reacții puternice din partea parlamentarilor și a societății civile, ducând la suspendarea sa. Parlamentul a votat ulterior o moțiune de demitere, iar Yoon a fost acuzat de „rebeliune”, o infracțiune extrem de gravă, pedepsită cu moartea în Coreea de Sud. Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean Potrivit presei coreene, după o tentativă eșuată de arestare la începutul lunii ianuarie, autoritățile au organizat miercuri o nouă descindere la reședința sa dintr-un cartier de lux din Seul. Agenții Biroului de Investigații privind Corupția Personalităților de Rang Înalt (CIO) și poliția au escaladat zidurile reședinței sub privirile a mii de susținători ai fostului procuror. Potrivit presei coreene, Yoon Suk Yeol a fost reținut la ora locală 10:33 (01:33 GMT) și dus la sediul CIO pentru interogatoriu, care a început la ora 11:00. În cadrul anchetei, Yoon a refuzat să facă declarații, invocând dreptul de a păstra tăcerea. Arestarea lui Yoon Suk Yeol reprezintă un moment istoric pentru Coreea de Sud, marcând o schimbare semnificativă în politica națională. Reacții din partea clasei politice Arestarea a fost primită cu opinii împărțite. Partidul Democrat, principalul partid de opoziție, a salutat acțiunea ca pe un „prim pas spre revenirea la ordine”. Partidul Puterii Populare (PPP), din care provine Yoon, a condamnat descinderea, calificând-o drept o „execuție a unui mandat nedrept și ilegal”. Impactul economic și social al crizei Criza politică a avut un impact puternic asupra economiei sud-coreene. Președintele Parlamentului, Woo Won-shik, a făcut apel la stabilitate, cerând concentrarea pe „restabilirea mijloacelor de trai ale oamenilor”. Suspendat din funcție, Yoon rămâne oficial președinte până la pronunțarea verdictului instanței. Curtea Constituțională are termen până la jumătatea lunii iunie pentru a decide dacă îl va demite definitiv sau îl va reintegra în funcție. Marți, Curtea Constituțională a deschis procesul de evaluare a moțiunii de demitere. Yoon nu s-a prezentat la prima audiere, invocând probleme de securitate. A doua audiere este programată pentru joi.

Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean (sursa: hani.co.kr)
Incendiile din Los Angeles, pagube masive (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Incendiile din Los Angeles au provocat pierderi de 40 de miliarde de dolari, mare parte din costuri vor fi suportate de companiile de asigurări

Incendiile din Los Angeles, pagube masive. Costul devastator al incendiilor de vegetație care au afectat mari părți din Los Angeles continuă să crească, cu pierderi estimate la 40 de miliarde de dolari. Impactul acestor evenimente este resimțit puternic în industria asigurărilor și în economia locală. Incendiile din Los Angeles, pagube masive Conform analiștilor de la Keefe Bruyette & Woods (KBW), citați de Bloomberg, estimarea pierderilor totale a fost dublată față de cea inițială, reflectând gravitatea situației. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Condițiile meteo nefavorabile, cu vânturi puternice care intensifică incendiile, au contribuit la agravarea situației. Suprafața afectată: peste 16.200 de hectare (40.000 de acri), devastate. Cel puțin 24 de persoane și-au pierdut viața. Peste 12.000 de clădiri au fost făcute scrum. Cine suportă costurile? Companiile care oferă polițe de asigurare pentru locuințe sunt cele mai expuse. Printre cele mai afectate firme identificate de KBW se numără Allstate Corp, Chubb Ltd și Travelers Cos. Analiștii estimează pierderi de minimum 25 de miliarde de dolari în cel mai bun caz. Estimările Goldman Sachs arată că, luând în calcul și pierderile neasigurate, suma totală ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari. Impactul economic al incendiilor Incendiile au un efect negativ semnificativ asupra economiei locale și a pieței muncii. Pierderile economice ar putea reduce între 15.000 și 25.000 de locuri de muncă în ianuarie. Costurile uriașe pun presiune pe companiile din sector, ceea ce ar putea duce la majorarea primelor de asigurare.

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda (sursa: youtube/Donald Duck - The Golden Helmet)
Internațional

Donald Trump pare inspirat de Donald Duck. Recentele sale ambiții expansioniste se regăsesc într-o bandă desenată, creată în 1952

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda. Dorința președintelui american care revendică Groenlanda și Canada este reflectată în povestea lui Carl Barks, unul dintre cei mai mari creatori de benzi desenate cu Donald Duck, „The Golden Helmet”, din 1952. O capodoperă satirică despre drepturi teritoriale. Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda Un editorial din WELT amintește de banda desenată „The Golden Helmet”, o poveste despre cuceriri și drepturi teritoriale, care pare să-l fi inspirat pe președintele ales al SUA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În 1952, când a fost scrisă povestea, granițele de pe semicontinentul nord-american păreau stabilite o dată pentru totdeauna. Ultima schimbare a avusese loc în 1872, când Canada a cedat Statelor Unite, Insulele San Juan, după „Conflictul porcilor”, prin mijlocirea împăratului german Wilhelm I. Astăzi, la 72 de ani după apariția poveștii, pare o satiră contemporană cu pretențiile lui Trump asupra Canadei și Groenlandei. The Golden Helmet În povestea lui Carl Barks, Donald Duck lucrează ca paznic la un muzeu din oraș. Aici află, dintr-o hartă veche, despre existența unui coif viking aurit, „The Golden Helmet”. Casca a fost pierdută de un explorator viking, Olaf the Blue, cu sute de ani în urmă, și reprezintă dovada legală pentru descendții lui Olaf de a revendica teritoriile americane. Unul dintre aceștia este Berengar Bläulich. Dacă Berengar găsește coiful legendar, poate dovedi că îi revine titlul de „Împărat al Americii.” De parte sa este și avocatul Sylvester J. Sharky, care prin expresii pseudo-latine precum „Flicus, flacus, dumdideldacus”, manipulează oamenii în citirea legilor. Donald Duck însuși intră în cursa pentru a deveni „Împăratul Americii”, iar povestea ia o turnură satirică, criticând obsesia pentru putere și lăcomia. Pe parcurs, Donald se confruntă cu tentația lăcomiei, însă în final, rățoiul decide să distrugă casca, realizând că nici o persoană nu ar trebui să aibă o putere atât de mare asupra altora. Actul de altruism restabilește echilibrul și aduce o concluzie morală: importanța responsabilității și a valorilor personale în fața ispitelor. Vikingii în America Pe lângă nota de umor, există și un adevăr arheologic. În 1960, la L’Anse aux Meadows (Newfoundland), s-au descoperit ruine ale unui așezământ viking, confirmând că vikingii au fost în America de Nord, înaintea lui Columb. Fapt ce ne amintește că granițele de astăzi ar fi diferite dacă vikingii veniți din Groenlanda ar fi rămas în America. Sau dacă personajul Berengar Blülich ar fi câștigat cursa pentru „casca de aur”.

Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Internațional

Atena cere Bruxelles-ului să rezolve problema diferențelor foarte mari de preț la electricitate între țările UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale
Internațional

Trump confirmă că va crește foarte mult tarifele vamale pentru partenerii externi ai SUA: Voi semna în chiar prima zi de mandat

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a dezvăluit marți planurile de a începe mandatul său cu crearea unui nou departament guvernamental, denumit „Serviciul pentru Venituri Externe”. Acesta va avea responsabilitatea colectării taxelor vamale, datoriilor și altor venituri din surse externe. Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale Trump a anunțat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că va semna oficial actul de creare a departamentului pe 20 ianuarie, ziua învestirii sale ca președinte al Statelor Unite. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție „Prin acorduri comerciale slabe și îngăduitoare, economia americană a oferit lumii creștere și prosperitate, în timp ce noi ne-am taxat singuri. A sosit momentul ca aceasta să se schimbe”, a afirmat Trump. Măsuri dure pentru economiile externe Trump a indicat că noul departament va implementa taxe vamale semnificative pentru importuri, în special din Canada, Mexic și China. „Vom începe să îmi taxăm partenerii comerciali care au profitat de pe urma noastră și ei vor plăti, în sfârșit, partea ce li se cuvine”, a declarat el. Taxe vamale pentru Canada, Mexic și China Președintele ales a promis o taxă de 25% asupra importurilor din Canada și Mexic până când cele două țări vor lua măsuri pentru a combate migrația ilegală și traficul de droguri la granițele lor cu SUA. China va fi vizată de o taxă vamală de 60%. De asemenea, Trump a anunțat o taxă generală de 10% pentru toate importurile, pentru a stimula producția internă și a reduce deficitul comercial al SUA. Avertismente din partea economiștilor Analiștii economici au avertizat deja că aceste măsuri ar putea provoca distorsionarea fluxurilor comerciale, creșterea costurilor pentru consumatori și măsuri de retorsiune comercială din partea altor țări asupra exporturilor americane. Prin crearea „Serviciului pentru Venituri Externe'”și implementarea noilor taxe vamale, Donald Trump marchează un punct de cotitură în politica economică a SUA, punând accent pe protecționism și pe stimularea economiei interne.

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO umple Baltica de nave, drone și avioane pentru a stopa sabotajele rusești ale infrastructurii de comunicare. Misiunea "Baltic Sentry", durată nedeterminată

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat o nouă misiune pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică, în contextul intensificării atacurilor asupra cablurilor submarine de telecomunicații și energie. Denumită "Baltic Sentry", operațiunea implică utilizarea fregatelor, aeronavelor și dronelor pentru a consolida securitatea în regiune. Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice Mark Rutte a explicat că misiunea are ca scop supravegherea și protejarea zonelor cheie din Marea Baltică. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această inițiativă face parte dintr-un efort amplu al NATO de a preveni și descuraja acte destabilizatoare, cum ar fi sabotajele recente asupra infrastructurii submarine. "Baltic Sentry" Misiunea include fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale de suprafață. Acestea vor fi desfășurate pentru a îmbunătăți supravegherea și a descuraja viitoarele atacuri. Resursele vor fi mobilizate în funcție de necesități, evitând dezvăluirea detaliilor care ar putea oferi un avantaj potențialilor adversari. Amenințările din Marea Baltică În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și energie au fost avariate, incidente despre care experții consideră că fac parte dintr-un "război hibrid" orchestrat de Rusia. NATO urmărește să consolideze securitatea și să protejeze infrastructura critică împotriva acestor amenințări. Summitul NATO de la Helsinki Summitul de la Helsinki a reunit lideri din țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Danemarca, Germania, Polonia și Suedia. Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea infrastructurii esențiale și combaterea "flotei fantomă" ruse. Această flotă, formată din 79 de nave, este folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale și a transporta petrol în mod clandestin. Protecția infrastructurii submarine NATO consideră că securitatea infrastructurii submarine este crucială pentru stabilitatea economică și politică a regiunii baltice. Operațiunea "Baltic Sentry" va continua pe termen nedeterminat, reflectând angajamentul Alianței de a proteja interesele statelor membre și de a contracara amenințările emergente. Lansarea misiunii Lansarea misiunii "Baltic Sentry" subliniază determinarea NATO de a răspunde provocărilor de securitate din Marea Baltică. Printr-o combinație de resurse avansate și cooperare regională, Alianța își propune să mențină stabilitatea și să protejeze infrastructura critică în fața amenințărilor hibride.

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA (sursa: mid.ru)
Internațional

Lavrov spune că Putin așteaptă propuneri de la Trump pentru rezolvarea situației din Ucraina dar respinge scenariul Kievului în NATO

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat prioritățile negocierilor viitoare ale Rusiei cu SUA. Acestea includ garantarea securității Ucrainei și crearea unei arhitecturi de securitate în spațiul eurasiatic, subliniind necesitatea de inițiative concrete din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump. Rusia, dispusă să negocieze cu SUA Într-o conferință de presă, Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să discute garanții de securitate pentru Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În același timp, ministrul a reiterat că teritoriile anexate de Rusia – Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – sunt acum parte a Federației Ruse. Lavrov a subliniat că Trump, spre deosebire de Biden, s-a referit la „realitățile de pe teren” pe frontul din Ucraina, unde trupele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Lichidarea amenințărilor NATO Lavrov a subliniat necesitatea eliminării amenințărilor la adresa securității Rusiei pe flancul vestic, făcând referire la extinderea NATO. Totodată, el a evidențiat importanța definirii rolului Rusiei în viitoarea arhitectură de securitate europeană. Eurasia, punct central în negocieri Ministrul rus a punctat că viitoarele discuții vor avea un accent major pe contextul eurasiatic. Acesta a subliniat importanța cooperării cu giganți economici și geopolitici precum China, India și țările din Golful Persic. Rusia, Orientul Mijlociu și parteneriatul cu Iranul Lavrov a reafirmat angajamentul Rusiei față de politica din Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăților din Siria. De asemenea, el a asigurat că parteneriatul strategic cu Iranul nu este îndreptat împotriva altor state. Critici adresate NATO și SUA Ministrul rus a cerut NATO să-și limiteze influența în afara zonelor tradiționale, precum Caucazul sau Taiwanul. Totodată, Lavrov a acuzat SUA de implicare în atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și de încercări de a domina piața energetică europeană. Totodată, Nikolai Patrușev, consilier al lui Vladimir Putin, a declarat că negocierile privind Ucraina ar trebui să se desfășoare exclusiv între Rusia și SUA, excluzând țările europene. Prioritățile securității naționale Rusia își definește clar prioritățile în contextul geopolitic global, punând accent pe securitatea națională, relațiile eurasiatice și redefinirea influenței occidentale. Toate acestea vor fi parte a agendei negocierilor viitoare, mai ales cu noua administrație Trump.

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică (sursa: zdg.md)
Internațional

Liderul separatist din Transnistria, Vadim Krasnoselski, s-a dus la Moscova pentru a încerca să rezolve criza energetică provocată de întreruperea furnizării gazului de către Gazprom

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat vizita liderului transnistrean Vadim Krasnoselski la Moscova, într-un context marcat de o criză energetică severă. Aceasta este generată de sistarea furnizării gazelor naturale către Transnistria de către Gazprom. Transnistria încearcă să rezolve criza energetică Într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu a declarat: „Ne dorim ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, căldură și apă”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Președintele Maia Sandu a subliniat că prioritatea sa este bunăstarea locuitorilor din regiunea transnistreană. Ea speră că discuțiile de la Moscova vor aduce o soluție rapidă la criza energetică care afectează regiunea din 1 ianuarie 2025. Vizita lui Krasnoselski la Moscova Maia Sandu a punctat că Chișinăul nu blochează eforturile de soluționare a crizei energetice. Vizita liderului de la Tiraspol în capitala rusă este percepută ca un pas spre rezolvarea problemelor locuitorilor din regiunea transnistreană. Convocarea Consiliului Suprem de Securitate Pentru a face față crizei energetice, Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul întâlnirii s-au analizat situația din sectorul energetic și măsurile de sprijin necesare pentru populație. Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă, alimentată de decizia Gazprom de a sista furnizarea gazelor naturale. Acest context subliniază importanța negocierilor și soluțiilor rapide pentru asigurarea necesităților de bază ale locuitorilor din regiune.

Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare (sursa: Facebook/Pedro Sánchez Pérez-Castejón)
Internațional

Impozit uriaș la cumpărarea locuinței: 100% din valoarea acesteia. Este măsura pe care premierul spaniol vrea să o impună în cazul străinilor

Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare. Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat introducerea unei taxe de 100% din valoarea locuinței pentru cetățenii din afara Uniunii Europene care nu au rezidență în Spania. Măsura are scopul de a prioritiza accesul rezidenților la locuințe și de a reduce utilizarea speculativă a proprietăților pentru turism. Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare Potrivit El Pais, Pedro Sánchez a declarat la un forum economic în Madrid că această măsură este „fără precedent” în Spania, dar se bazează pe exemple din țări precum Danemarca și Canada. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Premierul a subliniat că implementarea sa este „adecvată și extrem de necesară” în contextul crizei imobiliare acute din țară. Impactul cetățenilor non-UE asupra pieței imobiliare Conform datelor oficiale, în 2023, cetățenii din afara UE au achiziționat aproximativ 27.000 de proprietăți în Spania. Premierul a subliniat că majoritatea acestor achiziții nu au fost realizate pentru locuințe personale sau familiale, ci pentru speculă imobiliară și profituri din turism. Planul amplu al lui Sánchez În cadrul unui program mai amplu prezentat luni, Sánchez a propus și alte măsuri pentru combaterea crizei imobiliare, inclusiv: Transferul a peste 3.300 de locuințe către o nouă companie imobiliară publică. Sprijin financiar destinat tinerilor chiriași. Proteste pentru locuințe accesibile În ultimele luni, Spania a fost martora unor proteste ample împotriva creșterii costurilor locuințelor și chiriilor, cauzate parțial de turismul de masă. Noile măsuri propuse de guvern vizează reducerea acestor presiuni și restabilirea echilibrului pe piața imobiliară.

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump ar fi fost condamnat, dacă nu ar fi fost ales din nou președinte, pentru încercarea de a rămâne la putere după alegerile din 2020, arată procurorul Jack Smith

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat. Potrivit raportului procurorului special Jack Smith, dacă Donald Trump nu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din 2024, ar fi fost condamnat pentru tentativa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020. Departamentul de Justiție a făcut public raportul marți, subliniind că „probele erau suficiente pentru a obține și menține o condamnare” într-un proces penal. Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat Raportul detaliază implicarea lui Trump într-un „efort infracțional fără precedent” pentru a-și păstra funcția după ce a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Ancheta a fost susținută de o echipă de procurori care, conform lui Jack Smith, au acționat independent de influențele politice. Jack Smith respinge acuzațiile de influență politică Într-o scrisoare care însoțește raportul, Jack Smith a declarat că afirmațiile lui Donald Trump, conform cărora deciziile procurorilor au fost influențate de administrația Biden, sunt nefondate. „Afirmația că deciziile mele au fost influențate de actori politici este, într-un cuvânt, de râs”, a precizat Smith. Investigații și decizii controversate În ciuda eforturilor procurorilor, dosarul penal federal împotriva lui Donald Trump a fost închis după victoria acestuia în alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, procedurile juridice continuă împotriva altor două persoane implicate în cazul documentelor clasificate, chiar dacă o parte din acuzații au fost respinse de judecătoarea federală Aileen Cannon, numită de Trump. Reacția virulentă a lui Donald Trump Președintele ales al SUA a criticat dur raportul pe platforma sa, Truth Social, calificându-l drept o „înscenare politică”. Trump l-a numit pe Jack Smith „Bolnavul Mintal” și a acuzat o presupusă conspirație împotriva sa orchestrată de adversarii săi politici. Publicarea raportului Cu doar câteva zile înainte de revenirea sa oficială la Casa Albă pe 20 ianuarie, Trump și avocații săi au încercat să blocheze publicarea raportului. Totuși, instanța a respins cererea, iar raportul a devenit public, alimentând noi controverse politice. Procurorul părăsește Departamentul de Justiție Jack Smith, procurorul care a condus ancheta, și-a încheiat oficial mandatul la Departamentul de Justiție, la câteva zile după prezentarea raportului final. Decizia sa marchează sfârșitul unei investigații care a provocat dezbateri intense și controverse în spațiul public. Raportul Jack Smith aruncă o nouă lumină asupra acțiunilor lui Donald Trump după pierderea alegerilor din 2020. În ciuda controverselor și acuzațiilor de influență politică, revenirea lui Trump la Casa Albă schimbă radical peisajul juridic și politic al SUA.

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Secretarul general al NATO avertizează că 2% din bugetele naționale pentru apărare nu este suficient. Rutte cere ca "o mică parte" din banii de pensii să meargă în armament

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump e Trump: ceremoniile de inaugurare a noului său mandat încep pe terenul de golf pe care-l deține lângă Washington

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării. Donald Trump, președintele ales al SUA, își va începe ceremonia de inaugurare cu o serie de evenimente speciale, incluzând recepții, ceremonii tradiționale și baluri oficiale. Programul inaugural reflectă atât tradiția, cât și amploarea susținerii financiare, Trump colectând o sumă record pentru aceste festivități. Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării Pe 18 ianuarie, Donald Trump va găzdui o recepție festivă pe terenul său de golf de lângă Washington. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Evenimentul va include un spectaculos foc de artificii și marchează începutul oficial al sărbătorilor de inaugurare. Omagiu la Cimitirul Național Arlington În ziua următoare, pe 19 ianuarie, Trump va depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Cimitirul Național Arlington, un gest solemn de respect față de militarii căzuți. Ulterior, acesta va participa la un miting organizat pe un stadion din Washington pentru a celebra victoria electorală. Ziua inaugurării: 20 ianuarie Pe 20 ianuarie, evenimentele vor începe cu o slujbă la Biserica Sf. Ioan, urmată de o întâlnire la ceai la Casa Albă cu președintele în funcție, Joe Biden. La orele prânzului, Donald Trump va depune jurământul de președinte pe treptele Capitoliului, conform tradiției constituționale. După ceremonie, în Capitoliu, acesta va semna primele decrete prezidențiale ale mandatului său. Tradiții prezidențiale: prânz, marș și baluri inaugurale După depunerea jurământului, Donald Trump va lua prânzul la Congres și va participa la tradiționalul marș prezidențial de la Capitoliu la Casa Albă, unde va semna alte decrete în Biroul Oval. Seara, împreună cu prima doamnă, Melania Trump, va participa la trei baluri inaugurale. Slujbă la Catedrala Națională Programul inaugural se încheie pe 21 ianuarie cu o slujbă religioasă la Catedrala Națională din Washington. Catedrala este un simbol al unității și al rugăciunii pentru noua administrație. Finanțare record Conform publicației New York Times, evenimentele dedicate inaugurării lui Donald Trump au atins o sumă record de peste 170 de milioane de dolari. La această sumă au contribuit semnificativ companii precum Amazon și Meta.

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom dă afară 40% din angajații de la sediul central din Sankt Petersburg, după ce a înregistrat primele pierderi în 24 de ani ca urmare a pierderii pieței europene

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg. Gigantul energetic Gazprom, controlat de statul rus, intenționează să reducă semnificativ numărul angajaților de la sediul său central din Sankt Petersburg, pe fondul dificultăților financiare cauzate de pierderea piețelor europene. Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg Purtătorul de cuvânt al Gazprom a confirmat că efectivele de la sediul central vor fi reduse cu aproximativ 40%, de la 4.100 la 2.500 de angajați, conform unui raport publicat de agenția de presă Tass. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Decizia vine în contextul unui declin al veniturilor și al restructurării companiei. Pierderi financiare record în 2023 Gazprom a înregistrat pierderi nete de aproape 7 miliarde de dolari în 2023, primele pierderi anuale din 1999. Aceste rezultate au fost influențate puternic de pierderea pieței europene, una dintre cele mai profitabile pentru gigantul rus, după debutul invaziei ruse în Ucraina. Decizia Ucrainei, lovitură majoră De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a încetat tranzitul gazelor naturale rusești pe teritoriul său, punând capăt unui acord de lungă durată. Această decizie, combinată cu închiderea altor rute de transport, a marcat sfârșitul dominației Rusiei pe piețele energetice europene. Europa a fost anterior o destinație-cheie pentru vânzările de gaze ale Gazprom. Impactul asupra economiei rusești Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei. Scăderea veniturilor companiei afectează semnificativ economia rusă, într-un moment în care sancțiunile internaționale și pierderea piețelor europene pun presiune pe sectorul energetic. Perspectivele pentru Gazprom Restructurarea masivă și reducerea personalului reflectă dificultățile întâmpinate de Gazprom în adaptarea la noile condiții economice globale. Cu piețele europene închise și o concentrare mai mare pe piețele asiatice, compania se confruntă cu provocări semnificative în menținerea poziției sale dominante pe piața globală a gazelor naturale.

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane (sursa: Facebook/EUROFIGHTER TYPHOON - Official Page)
Internațional

Drone suspectate că ar fi rusești, deasupra fabricii Eurofighter de lângă München. Autoritățile nu au reușit să le identifice

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane. Autoritățile din Bavaria și Parchetul General din Munchen au anunțat deschiderea unei anchete după identificarea mai multor drone care au survolat instalații militare sensibile în sudul Germaniei. Spionarea Rusiei nu poate fi exclusă. Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane Potrivit WELT, cel puțin zece drone au fost detectate survolând zona fabricii Airbus Defence and Space din Manching, unde sunt produse avioanele de luptă Eurofighter. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Centrul de operațiuni al comandamentului de poliție din Bavaria Superioară a fost alertat duminică după-amiază, iar investigațiile au fost declanșate imediat. „Întrucât nu poate fi exclusă spionarea instalațiilor militare și a companiilor sau partenerilor din domeniul apărării, au fost mobilizate elicoptere ale poliției pentru a investiga incidentul,” a declarat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Serii de incidente similare raportate Acest incident nu este izolat. Drone au fost detectate anterior în zilele de 16, 17, 18 și 25 decembrie în aceeași zonă, iar un alt incident a fost raportat pe 19 decembrie deasupra orașului Neuburg an der Donau. Survolurile neautorizate vizează instalații militare, dar și infrastructuri critice precum terminale GNL, porturi maritime și companii de logistică. Acum există o creștere a cazurilor în apropiere de Ingolstadt. Suspiciuni de sabotaj rusesc În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile germane suspectează implicarea unor actori statali în aceste acte de sabotaj. „Survolurile dronelor pot face parte dintr-o campanie mai amplă de spionaj sau sabotaj,” a subliniat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Bruno Kahl, șeful Serviciului de informații externe al Germaniei, a avertizat recent că astfel de acțiuni ar putea determina NATO să ia în considerare invocarea Articolului 5 din clauza de apărare reciprocă. Autorii rămași necunoscuți Deși autoritățile au mobilizat echipamente și elicoptere pentru a identifica piloții dronelor, aceștia nu au fost încă depistați. Apelurile către populație pentru furnizarea de informații continuă. Incidentul accentuează vulnerabilitățile infrastructurii critice și militare în fața unor posibile acte de spionaj sau sabotaj. Germania își intensifică măsurile de monitorizare și investigare pentru a preveni noi incidente care ar putea pune în pericol securitatea națională.

Mii de sârbi protestează contra corupției (sursa: X/Jakub Bielamowicz)
Internațional

Protest uriaș la Belgrad împotriva corupției care a dus la prăbușirea acoperișului unei gări, incident soldat cu 15 morți

Mii de sârbi protestează contra corupției. La peste două luni de la prăbușirea unei părți din acoperișul gării din Novi Sad, care a dus la moartea a 15 persoane, mii de sârbi au ieșit în stradă în Belgrad pentru a protesta împotriva corupției. Incidentul tragic, soldat cu pierderi de vieți omenești și acuzații grave, a declanșat o mișcare amplă de contestare în Serbia. Mii de sârbi protestează contra corupției Potrivit Novosti.rs, protestele au fost inițiate de studenți, care au blocat majoritatea universităților din Serbia timp de săptămâni. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Mișcarea lor nu dă semne de slăbire, deși țara, cu o populație de 6,8 milioane de locuitori, este guvernată de mai bine de un deceniu de partidul de dreapta naționalistă SNS. De la ora 16:00, mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului purtând fluiere și insigne cu o mână însângerată, simbol al tragediei de la gara din Novi Sad. Protestatarii au cerut dreptate pentru victime și transparență în investigarea cauzelor prăbușirii acoperișului. 15 vieți pierdute În urma prăbușirii tonelor de beton de pe acoperișul aflat în restaurare, 14 persoane au murit pe loc, inclusiv copii. A 15-a victimă a decedat câteva săptămâni mai târziu în spital. Corupția, principalul vinovat Potrivit unui sondaj, peste 60% dintre sârbi sprijină protestele. Manifestanții consideră că tragedia este rezultatul corupției din sistemul public și cer transparență cu privire la contractele pentru renovarea gării, semnate cu companii din China, Ungaria și Franța. Ancheta în curs, care a dus la inculparea a peste 10 persoane, inclusiv fostul ministru al transporturilor, Goran Vesic. Ce solicită protestatarii Protestatarii cer o investigare rapidă și transparentă a tragediei și tragerea la răspundere a tuturor celor implicați. De asemenea, aceștia denunță corupția generalizată din Serbia și lipsa de responsabilitate a autorităților în gestionarea proiectelor publice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră