sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

4806 articole
Internațional

Ucraina nu recuperează Crimeea și nu intră în NATO, dar oprește războiul, cere Trump

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace. Președintele american Donald Trump a declarat că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea încheia rapid conflictul cu Rusia, dacă acceptă anumite condiții. Liderul de la Casa Albă a exclus însă posibilitatea ca Ucraina să recupereze peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, sau să adere la NATO. Trump cere concesii Ucrainei pentru pace „Președintele ucrainean Zelenski poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat dacă vrea, sau poate continua să lupte. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Nu se pune problema de a recupera Crimeea… și nici de intrarea Ucrainei în NATO”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social, accentuând că Kievul trebuie să accepte concesii. Întâlnire la Casa Albă cu lideri europeni Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Washington, cu lideri europeni importanți: Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen. Vizita vine după summitul Trump-Putin, care nu a reușit să oprească luptele din Ucraina, iar președintele american presează pentru concesii. Atacuri rusești înaintea discuțiilor decisive Întâlnirea are loc pe fondul unor noi atacuri ruse mortale asupra mai multor orașe ucrainene. Discuțiile de la Casa Albă vor aborda atât posibile concesii teritoriale, cât și garanții de securitate, în încercarea de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial.

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Incendiul de pădure din Çanakkale continuă (sursa: Facebook/T.C. Çanakkale Valiliği)
Internațional

Incendiul din Çanakkale se extinde: șapte sate evacuate, acces restricționat în Gallipoli

Incendiul de pădure din Çanakkale continuă. Incendiul izbucnit în zona împădurită dintre satele Tayfur și Cumalı, din districtul Gelibolu (Çanakkale), și extins ulterior spre Eceabat, continuă pentru a doua zi consecutivă. Incendiul de pădure din Çanakkale continuă Numărul satelor evacuate preventiv a ajuns la șapte. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Echipele Direcției Regionale a Pădurilor intervin intens, atât din aer, cât și de la sol, pentru a limita răspândirea incendiului. Resurse impresionante mobilizate la fața locului La operațiunile de stingere participă 12 avioane și 18 elicoptere. De asemenea, sunt 343 vehicule de intervenție și aproximativ 1.300 de pompieri și specialiști. Localnicii se implică activ, aducând apă cu cisternele pentru a sprijini echipele de intervenție. Acces restricționat în zonele istorice din Gallipoli Conducerea Çanakkale Savaşları Gelibolu Tarihi Alan Başkanlığı a anunțat suspendarea temporară a accesului turiștilor în nordul zonei istorice, care include Batık Gemi, Mimoza, 57. Alay și Conkbayırı. De asemenea, Bigalı Kalesi, Casa Memorială Atatürk din Bigalı și Centrul de prezentare „Epopeea de la Çanakkale” au fost închise temporar vizitatorilor, pentru a asigura siguranța și a facilita intervenția pompierilor. Condițiile meteo, mai favorabile Ministrul Agriculturii și Pădurilor, İbrahim Yumaklı, a transmis pe rețeaua Next Sosyal că vântul, care ieri a atins 60 km/h, și-a redus intensitatea, iar umiditatea aerului a crescut. „Aceste condiții ne oferă un avantaj mai mare față de ziua precedentă. Intervenția se desfășoară mai eficient și, până acum, zonele memoriale nu au fost afectate. Satele evacuate au fost plasate în zone sigure, iar eforturile de a controla incendiul continuă intens”, a declarat ministrul. Totodată, Yumaklı a avertizat populația din Marmara și Nordul Mării Egee să evite aprinderea focurilor în aer liber, pentru a nu declanșa noi incendii. Șapte sate evacuate preventiv Guvernatorul regiunii Çanakkale, Ömer Toraman, a confirmat evacuarea satului Beşyol din Eceabat, ceea ce ridică la șapte numărul total al localităților părăsite temporar. Până acum, incendiul nu a ajuns în zonele locuite, iar siturile istorice rămân neafectate. Totuși, acestea au fost parțial închise publicului din motive de securitate. Satele evacuate sunt Karainebeyli și Ilgardere (districtul Gelibolu), și Yolağzı, Kumköy, Büyükanafartalar, Küçükanafartalar și Beşyol (districtul Eceabat).

Zelenski și liderii europeni, la Washington (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Desant european la Casa Albă pentru întâlnirea Trump-Zelenski. Zi decisivă pentru Ucraina

Zelenski și liderii europeni, la Washington. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi primit la Casa Albă, într-o întâlnire considerată decisivă pentru viitorul conflictului. Alături de el, o delegație consistentă de lideri europeni și secretarul general al NATO vor încerca să imprime o direcție clară în negocieri. Zelenski și liderii europeni, la Washington Summitul dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, desfășurat vineri în Alaska, a fost privit cu mari așteptări, dar s-a încheiat fără un anunț clar privind pacea în Ucraina. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Deși cei doi lideri au organizat o scurtă conferință de presă comună, mesajele au fost prudente și lipsite de detalii concrete. Totuși, negocierile au deschis un nou front diplomatic care se va juca, de această dată, la Washington. Zelenski va fi acompaniat de liderii europeni. Garanții de securitate pentru Ucraina Unul dintre puținele elemente conturate după întrevederea din Alaska a fost anunțul emisarului american Steve Witkoff, care a declarat la CNN că Trump și Putin au convenit asupra unor „garanții de securitate solide” pentru Ucraina. Potrivit lui Witkoff, aceste garanții ar putea „schimba datele problemei” și ar reprezenta o formulă de compromis care să ofere Kievului protecție fără aderarea formală la NATO. Ideea ar semăna cu articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord – clauza de apărare colectivă –, dar ar fi adaptată într-un cadru separat, negociat direct între Washington și Moscova. În esență, Ucraina ar beneficia de promisiunea că un eventual atac ar fi întâmpinat cu sprijin american și european, însă fără pașii formali ai extinderii NATO, pe care Kremlinul îi respinge vehement. Pentru Zelenski, orice garanție credibilă de securitate este vitală. Duminică, la Bruxelles, liderul ucrainean a declarat că „garanțiile americane sunt mult mai importante decât reflecțiile lui Putin”, subliniind că Rusia nu poate oferi nicio garanție reală, ci doar revendicări și presiuni. Amenințarea sancțiunilor împotriva Rusiei În paralel cu aceste discuții, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un avertisment clar Moscovei. Într-un interviu pentru NBC, Rubio a spus că „dacă nu vom reuși să ajungem la un acord, vor exista consecințe”, evocând posibilitatea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Mesajul diplomatului american este menit să transmită că Washingtonul nu se bazează exclusiv pe negocieri, ci menține și opțiunea presiunilor. De altfel, sancțiunile au fost una dintre principalele arme utilizate de Occident în ultimii ani pentru a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Totuși, Moscova pare să joace cartea fermității. Înainte de întâlnirea de luni, revendicările Kremlinului rămân neschimbate: recunoașterea anexării Crimeei, cedarea regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev și renunțarea definitivă la intenția de aderare la NATO. Pentru Kiev, aceste condiții sunt inacceptabile și echivalează cu o capitulare. Poziția Ucrainei și dilemele lui Zelenski Declarațiile lui Zelenski din weekend au scos în evidență tensiunea momentului. Liderul ucrainean a recunoscut că nu știe exact ce au discutat Trump și Putin în Alaska și că își dorește mai multă transparență din partea președintelui american. „Aș dori ca președintele Trump să îmi ofere, la fel și liderilor europeni, mai multe detalii”, a spus Zelenski, sugerând că negocierile bilaterale dintre Washington și Moscova lasă Kievul într-o poziție vulnerabilă. Totodată, Zelenski a afirmat că Rusia are „numeroase revendicări”, dar că nu le cunoaște pe toate și că acestea vor necesita timp pentru a fi evaluate. În același timp, a respins ideea unui summit tripartit Trump-Putin-Zelenski, arătând că nu există semne reale că Moscova ar fi dispusă la o astfel de întâlnire. Poziția Kievului este delicată: pe de o parte, Zelenski are nevoie de sprijinul SUA pentru a menține rezistența militară și pentru a obține garanții de securitate. Pe de altă parte, nu poate accepta condițiile impuse de Putin, care ar însemna recunoașterea unor pierderi teritoriale majore. Europa intră în joc Un element esențial al întrevederii de luni este prezența unei delegații europene de prim rang la Washington. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-au confirmat participarea. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va fi prezent la discuții. Această desfășurare de forțe diplomatice arată că Europa dorește să fie parte a soluției și să nu lase negocierile exclusiv în mâinile Washingtonului și Moscovei. Mesajul principal al liderilor europeni va fi, potrivit Downing Street, reafirmarea sprijinului „atât timp cât va fi necesar” pentru Ucraina. În același timp, europenii se confruntă cu propriile presiuni interne: costurile economice ale războiului, criza energetică, precum și ascensiunea partidelor populiste care cer o abordare mai conciliantă față de Rusia. Trump între Moscova și Kiev Pentru Donald Trump, această succesiune de întâlniri este un test al politicii externe. Summitul din Alaska cu Putin nu a adus rezultate vizibile, iar acum președintele american are ocazia să arate că poate construi un consens atât cu Zelenski, cât și cu aliații europeni. Deocamdată, Trump pare să caute o formulă care să îi ofere imaginea unui negociator capabil să pună capăt războiului, dar fără a antagoniza complet Moscova. Formula garanțiilor de securitate pentru Ucraina, fără aderarea la NATO, reflectă tocmai această încercare de echilibru. Însă succesul ei depinde de cât de credibilă va fi pentru Kiev și cât de acceptabilă pentru Kremlin. Întâlnirea decisivă Întâlnirea de luni de la Casa Albă va fi, prin urmare, mai mult decât o simplă discuție bilaterală. Va fi un test pentru unitatea Occidentului, un moment în care Zelenski va încerca să obțină garanții ferme, iar Trump va încerca să demonstreze că inițiativa sa diplomatică poate produce rezultate. Pentru Ucraina, miza este uriașă: garanțiile de securitate ar putea asigura un viitor fără frica unei noi invazii, dar orice concesie teritorială ar putea fi percepută ca o trădare a sacrificiului făcut până acum. Pentru Rusia, obiectivul este să obțină recunoașterea faptelor împlinite pe teren și să forțeze Occidentul să accepte „noua realitate”. În acest context, luni se va decide dacă se conturează un plan real de pace sau dacă războiul riscă să continue, prelungind una dintre cele mai grave crize de securitate ale Europei din ultimele decenii.

Proteste în Serbia, confruntări cu poliția (sursa: BBC)
Internațional

Proteste violente în Serbia: sediul partidului lui Vučić, incendiat la Valjevo

Proteste în Serbia, confruntări cu poliția. Sâmbătă seara, Serbia a fost din nou scena unor confruntări violente între manifestanții anticorupție și forțele de ordine, pentru a cincea zi consecutiv. Proteste în Serbia, confruntări cu poliția La Valjevo, un oraș din centrul țării unde s-au adunat mii de oameni, un grup de bărbați mascați a incendiat sediul Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea președintelui Aleksandar Vučić. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Clădirea era goală în momentul atacului, însă forțele de poliție au intervenit, fiind atacate cu pietre și materiale pirotehnice. Polițiștii au ripostat cu grenade asurzitoare și spray-uri lacrimogene. Incidente și în Belgrad și Novi Sad Ciocniri au avut loc și la Belgrad, unde poliția a blocat un marș al protestatarilor către sediul SNS, dar și în Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia. Protestele au început după tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului de beton al gării din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Manifestanții au pus dezastrul pe seama corupției sistemice și au transformat cazul într-un simbol al luptei lor. Mișcare națională condusă de studenți Mișcările anticorupție, conduse în special de studenți, s-au extins rapid în întreaga țară și au reunit sute de mii de participanți. Până recent, manifestațiile au fost pașnice, însă săptămâna aceasta violențele s-au amplificat după ce grupuri de susținători ai puterii, mulți mascați, s-au ciocnit cu protestatarii. Atât manifestanții, cât și autoritățile se acuză reciproc de provocări menite să escaladeze situația. Reprezentanți ai opoziției și activiști anticorupție au difuzat imagini cu protestatari grav răniți, acuzând forțele de ordine de abuzuri. Imagini șocante cu violențe polițienești Un videoclip publicat joi arată aproximativ 20 de polițiști lovind un tânăr căzut la pământ în Valjevo. Ministerul de Interne a respins acuzațiile, susținând că forțele de ordine au fost atacate de manifestanți și au acționat pentru a se apăra. Presiunea străzii și refuzul alegerilor anticipate Sub presiunea protestelor masive din ultimele luni, guvernul Serbiei a fost restructurat: prim-ministrul a fost schimbat, iar mai mulți foști miniștri au fost arestați și inculpați pentru fapte de corupție. Totuși, protestatarii cer mai mult: organizarea de alegeri anticipate. Președintele Aleksandar Vučić, reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, respinge această solicitare și denunță un „complot străin” menit să răstoarne actuala putere.

Justiția americană, atacată de hackeri ruși (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Internațional

Hackeri ruși au accesat ani de zile documente secrete ale instanțelor federale din SUA

Justiția americană, atacată de hackeri ruși. Hackeri susținuți de statul rus au pătruns în sistemul electronic al instanțelor federale din SUA și au furat documente confidențiale, inclusiv fișiere sigilate de judecători, potrivit unui raport citat de Bloomberg. Justiția americană, atacată de hackeri ruși Conform raportului, atacatorii au exploatat atât date de autentificare furate, cât și o vulnerabilitate a unui server vechi al sistemului judiciar federal. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Obiectivul lor a fost accesarea specială a dosarelor sigilate, care conțin informații extrem de sensibile. Acces neautorizat timp de mai mulți ani Nu este clar momentul exact al pătrunderii în sistem sau când autoritățile judiciare au descoperit compromiterea. Surse apropiate cazului spun că hackerii au avut acces timp de mai mulți ani. În toamna trecută, sistemul judiciar american a contractat o firmă de securitate cibernetică pentru a investiga incidentul și a lua măsuri de protecție. Breșa, despre care nu s-a raportat anterior public, ridică îngrijorări serioase privind compromiterea unor dosare delicate, inclusiv investigații de securitate națională. Reacția autorităților americane Biroul Administrativ al Instanțelor SUA a refuzat să comenteze incidentul, dar a transmis recent că a început să implementeze „măsuri suplimentare de protecție pentru documentele sensibile” în contextul intensificării atacurilor cibernetice sofisticate. Departamentul de Justiție a evitat să ofere detalii, invocând investigațiile în curs, iar Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Președintele Donald Trump, întrebat dacă va ridica subiectul în discuțiile cu Vladimir Putin privind războiul din Ucraina, a afirmat că este la curent cu situația și a adăugat: „Asta fac ei. Sunt buni la asta. Noi suntem și mai buni.” Documente vizate: spionaj, fraudă și securitate națională Conform Bloomberg Law, hackerii au vizat în mod special dosare sigilate din cazuri de spionaj, fraudă, spălare de bani și activități legate de agenți ai guvernelor străine. Aceste documente includ informații extrem de sensibile, care, în mâini greșite, ar putea afecta investigații criminale și de securitate națională sau ar putea compromite identitatea informatorilor. Jake Braun, fost oficial la Casa Albă în domeniul securității cibernetice, a avertizat că instanțele americane nu beneficiază de finanțare suficientă pentru protecția datelor și că problema trebuie remediată urgent. Legătura cu atacul SolarWinds și măsurile ulterioare Sistemul judiciar american a fost deja afectat de un atac cibernetic major descoperit în 2020, atribuit tot hackerilor ruși, care au exploatat vulnerabilitățile software-ului SolarWinds. Nu este clar dacă actuala compromitere are legătură directă cu acel incident. În mai 2025, instanțele americane au început implementarea autentificării multifactoriale, iar în iunie, judecătorul federal Michael Scudder a recunoscut în fața Congresului că subfinanțarea a lăsat sistemele „învechite și vulnerabile”. Reacții și măsuri suplimentare în instanțe În iulie, comisiile judiciare ale Senatului și Camerei Reprezentanților au fost informate oficial despre atac, iar pentru septembrie este programat un briefing clasificat. Între timp, mai multe instanțe federale au schimbat procedurile pentru depunerea documentelor sensibile. În districtul de est al New York-ului, de exemplu, judecătorul-șef a interzis încărcarea electronică a documentelor sigilate în cazurile penale, acestea urmând să fie depuse exclusiv în format tipărit.

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Donald Trump renunță la ideea unui armistițiu imediat și întărește poziția lui Putin

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă. Summitul din Alaska, desfășurat fără prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, s-a încheiat fără un acord concret. Deși inițial Donald Trump, președintele SUA, sugerase că își dorește un armistițiu rapid, mesajul final a fost diferit, stârnind îngrijorare la Kiev și în capitalele europene. Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă Rusia susține de mult timp că un armistițiu este posibil doar ca parte a unei „înțelegeri cuprinzătoare” care să ia în calcul interesele Moscovei, ceea ce presupune, implicit, capitularea Ucrainei. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Declarațiile lui Trump par să confirme această abordare. Pe platforma Truth Social, el a scris că „cea mai bună cale de a încheia războiul este un acord de pace direct”, subliniind că „armistițiile nu rezistă adesea”. Această poziție intră în contradicție cu cererea principală a Ucrainei și a aliaților săi europeni: un armistițiu necondiționat ca pas inițial. Avantaj pentru Putin pe frontul militar Experții militari subliniază că poziția lui Trump îi oferă timp prețios lui Vladimir Putin. „Dacă obiectivul militar al lui Putin era să evite constrângeri imediate asupra operațiunilor din Ucraina, atunci a reușit”, afirmă Matthew Savill, director de studii militare la Royal United Services Institute, citat de BBC. Într-o scurtă apariție publică alături de Trump, Putin a avertizat Ucraina și Europa să nu „strice” progresele făcute în Alaska, un mesaj perceput la Kiev ca o consolidare a poziției Rusiei. Zelenski, de la recunoștință la apel disperat După summit, Trump a discutat telefonic timp de o oră cu Zelenski, convorbire la care au participat ulterior și lideri europeni. Președintele ucrainean a descris apelul ca fiind „substanțial” și a confirmat că va merge la Washington pentru prima vizită oficială de după controversata întâlnire din februarie. Inițial, Zelenski a mulțumit pentru invitație, însă după mesajul lui Trump de pe Truth Social, tonul său a devenit mai urgent: „Uciderea trebuie să înceteze cât mai curând. Focul trebuie să înceteze pe câmpul de luptă, în aer și asupra infrastructurii portuare.” Europa, prinsă între Ucraina și Trump Liderii europeni au reluat dimineața apelurile pentru implicarea directă a Ucrainei în discuțiile despre propriul viitor, dar au evitat criticile deschise la adresa lui Trump. Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că „eforturile președintelui Trump ne-au adus mai aproape ca niciodată de încheierea războiului ilegal al Rusiei”, adăugând că SUA și Europa sunt deschise să ofere „garanții de securitate robuste” Ucrainei. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, a sugerat că aceste garanții ar putea fi inspirate de articolul 5 al NATO, chiar dacă ar fi oferite într-un cadru din afara Alianței. Ce urmează pentru Zelenski Pe lângă întrebările legate de viitoarele sancțiuni americane împotriva Rusiei, amânate de Trump pentru „două sau trei săptămâni”, rămâne incert cum va fi primit Zelenski la Washington și cum se vor desfășura eventualele negocieri directe cu Trump și Putin. Întrebat ce sfat i-ar da liderului ucrainean, Trump a răspuns tranșant: „Să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt.”

Trump, întâlnire cu Zelenski la Washington (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski, în Biroul Oval, luni: întâlnire cu Trump după ce președintele american a discutat cu Putin

Trump, întâlnire cu Zelenski la Washington. Președintele american Donald Trump a confirmat sâmbătă că se va întâlni cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, luni după-amiază, în Biroul Oval. Trump, întâlnire cu Zelenski la Washington Donald Trump a subliniat că întâlnirea cu Zelenski are ca scop identificarea pașilor necesari pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță „Dacă totul decurge bine, vom programa apoi o întâlnire cu președintele Putin. Cea mai bună cale de a pune capăt războiului îngrozitor dintre Rusia și Ucraina este de a merge direct către un acord de pace, care ar încheia războiul, și nu doar către un acord de încetare a focului”, a afirmat liderul american. Zelenski confirmă vizita la Washington La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă dimineață că intenționează să se deplaseze luni în capitala SUA pentru întrevederea cu Trump. „Luni, mă voi întâlni cu președintele Trump la Washington pentru a discuta despre ansamblul detaliilor pentru a se pune capăt crimelor și războiului”, a declarat Zelenski. Întâlnirea Trump–Putin din Alaska nu a adus rezultate Vizita lui Zelenski în Statele Unite vine după întrevederea de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurată în Alaska. Discuțiile dintre cei doi lideri nu au dus însă la rezultate concrete. Nu a fost anunțată nicio înțelegere privind o încetare a focului în Ucraina și nici alte progrese diplomatice. Cererile Rusiei, inacceptabile pentru Kiev Rusia își menține condițiile dure pentru încheierea conflictului. Moscova cere ca Ucraina să cedeze regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, controlate parțial de armata rusă, pe lângă peninsula Crimeea anexată deja în 2014. De asemenea, Kremlinul solicită oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev și renunțarea la orice intenție de aderare la NATO. Pentru Ucraina, aceste condiții sunt inacceptabile. Kievul cere o încetare imediată și necondiționată a focului, precum și garanții de securitate ferme din partea partenerilor occidentali. Posibil acord de pace Întâlnirea dintre Trump și Zelenski ar putea reprezenta o nouă etapă în discuțiile internaționale privind oprirea războiului. Chiar dacă dialogul Trump–Putin nu a produs rezultate imediate, Washingtonul încearcă să joace un rol central în conturarea unui acord de pace.

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump și Putin nu au discutat despre un summit la care să fie invitată și Ucraina

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet. Consilierul prezidențial rus pentru afaceri externe, Iuri Ușakov, a declarat că Donald Trump și Vladimir Putin nu au abordat posibilitatea unei reuniuni trilaterale cu președintele Ucrainei în cadrul summitului din Alaska. Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet Potrivit oficialului rus, subiectul nu s-a aflat pe agenda celor doi lideri. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Summitul dintre președintele american și omologul său rus s-a încheiat fără anunțuri privind o eventuală încetare a focului în Ucraina. Trump și Putin nu au făcut declarații comune care să indice un progres semnificativ în negocieri. Declarațiile lui Donald Trump La finalul întâlnirii, Donald Trump a menționat existența unor acorduri asupra unor puncte importante, dar fără a oferi detalii clare. Liderul american a evitat să vorbească despre aspecte legate direct de conflictul din Ucraina. Poziția Kremlinului De partea sa, Vladimir Putin a confirmat că au fost atinse unele acorduri preliminare. El a subliniat că acestea ar putea reprezenta un punct de pornire pentru identificarea unei soluții la războiul din Ucraina.

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, agentul lui Putin: zice că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, "o putere foarte mare"

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump după întâlnirea din Alaska cu Putin: din punctul de vedere al președintelui american, Kievul nu are altă soluție. Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News (VIDEO) că a ajuns la un acord de principiu cu Vladimir Putin, în urma discuțiilor de vineri din Alaska, privind modul în care se va încheia războiul din Ucraina. Citește și: VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei Înțelegerea ar include schimburi de teritorii și un anumit tip de garanții de securitate oferite de SUA. Întrebat de Sean Hannity despre posibile concesii teritoriale pentru Rusia și garanții de securitate pentru Ucraina, Trump a confirmat că acestea fac parte din punctele asupra cărora „s-a ajuns în mare parte la un acord” cu Putin. „Cred că suntem de acord asupra multor aspecte. Întâlnirea a fost caldă și pozitivă”, a subliniat liderul american, care l-a descris pe Putin drept „un tip puternic și extrem de dur”. „Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu” Trump a precizat că soluția finală trebuie acceptată și de Ucraina: „Cred că suntem destul de aproape de final, dar Ucraina trebuie să fie de acord cu asta”. Întrebat ce sfat are pentru Volodimir Zelenski, președintele american a spus: „Trebuie să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu. Sunt soldați grozavi, dar realitatea este clară”. Fără sancțiuni împotriva Rusiei În același interviu, Trump a semnalat că va amâna impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce întâlnirea cu Putin „a decurs foarte bine”. „Poate va trebui să ne gândim la asta în două-trei săptămâni, dar acum nu este momentul”, a explicat el. Deși amenințase la începutul lunii cu sancțiuni economice dure pentru a-l presa pe Putin, Trump a renunțat la acest termen-limită după ce liderul rus a acceptat întâlnirea față în față. O întâlnire de „nota 10” Întrebat despre punctele care încă blochează acordul, Trump a refuzat să ofere detalii, menționând doar că „vrea să vadă ce se poate face”. La final, președintele SUA a declarat pentru Fox News că întâlnirea cu Putin din Alaska merită „nota 10”: „Ne-am înțeles de minune. Este important ca două mari puteri nucleare – noi fiind numărul unu, iar ei numărul doi în lume – să colaboreze. E o mare realizare.”

Trump, umilit de Putin în Alaska (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei

Trump, umilit de Putin în Alaska: liderul de la Moscova nu a cedat nimic din pretențiile sale, insistând că trebuie rezolvate cauzele cconflictului. Din punctul de vedere al lui Putin, cauza principală ar fi posibila intrare a Ucrainei în NATO. Trump, umilit de Putin în Alaska Președintele american Donald Trump a calificat întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska (VIDEO) drept „foarte productivă”, iar liderul rus a descris-o ca fiind „constructivă”. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu a oferit detalii concrete despre o posibilă soluție pașnică la războiul din Ucraina. Trump a precizat că „mai sunt foarte puține puncte de rezolvat” pentru a găsi o ieșire din conflictul declanșat acum peste trei ani de invazia Rusiei. „Nu am ajuns acolo, dar am făcut progrese. Nu există acord până nu există un acord”, a subliniat el. Fără răspunsuri pentru jurnaliști Înaintea reuniunii, liderul american de 79 de ani își fixase obiectivul de a organiza rapid un summit tripartit cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a obține un armistițiu. Totuși, Trump nu a menționat acest plan în conferința de presă comună cu omologul său rus. Putin, pe un ton prietenos, și-a exprimat speranța că „înțelegerea” obținută în Alaska va deschide drumul către pace în Ucraina. După cele trei ore de discuții la baza militară Elmendorf-Richardson, cei doi lideri și-au strâns mâna și au plecat fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Trump a declarat că va lua legătura imediat cu liderii NATO și cu Zelenski, subliniind: „În cele din urmă, depinde de ucraineni”. El a avertizat însă că SUA vor impune sancțiuni economice severe dacă negocierile nu vor aduce progrese semnificative. Invitație la Moscova Președintele american a vorbit și despre posibilitatea unui al doilea summit, la care să participe și Volodimir Zelenski, pentru a ajunge la o soluție definitivă a conflictului. Trump a sugerat că l-ar putea revedea pe Putin „foarte curând”, iar liderul rus i-a răspuns în engleză, zâmbind: „Data viitoare la Moscova”. Trump a replicat: „Este o propunere interesantă, îmi imaginez că s-ar putea întâmpla”. Experții consideră această întâlnire un gest politic important pentru Rusia, care încearcă să iasă parțial din izolarea internațională fără a face concesii. În același timp, Trump se poziționează ca un potențial „mediator al păcii” în Ucraina, în timp ce comunitatea internațională așteaptă următorii pași. Aceasta a fost prima întâlnire directă între liderii SUA și Rusiei după summitul de la Helsinki, desfășurat pe 16 iulie 2018.    

Putin, fericit la întâlnirea cu Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Putin, foarte fericit la întâlnirea cu Trump din Alaska. Liderul american, cu omologul în mașină

Putin, fericit la întâlnirea cu Trump: președintele rus a afișat un zâmbet foarte larg încă din primele clipe. Putin, fericit la întâlnirea cu Trump Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, au sosit vineri la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, pentru un summit dedicat negocierilor privind un posibil armistițiu în Ucraina, transmit agențiile internaționale. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Pe pista aeroportului, Vladimir Putin a pășit pe covorul roșu spre Donald Trump, cei doi lideri schimbând o strângere de mână și câteva cuvinte. Ulterior, au repetat gestul în fața podiumului „Alaska 2025”, înainte de a urca împreună în aceeași mașină. Format de discuții: 3X3 Donald Trump este însoțit la această întâlnire de secretarul de stat Marco Rubio și de emisarul special Steve Witkoff, potrivit Casei Albe. La rândul său, Vladimir Putin participă alături de ministrul de externe Serghei Lavrov și de consilierul pe politică externă Iuri Ușakov, a confirmat Kremlinul pentru CNN. Inițial, summit-ul fusese anunțat ca o discuție față în față. Aceasta este prima întâlnire directă dintre Donald Trump și Vladimir Putin din 2019. Ținta lui Trump: un armistițiu Înainte de sosirea la Anchorage, Trump a declarat, la bordul Air Force One, că liderii europeni vor fi implicați în procesul de negociere, dar a subliniat că nu îi dictează strategia.  „Europa nu-mi spune ce să fac, dar evident că va fi implicată, la fel ca și președintele ucrainean Volodimir Zelenski”, a afirmat Trump. Obiectivul principal al președintelui american este obținerea unui armistițiu rapid între Kiev și Moscova, care să deschidă calea către încheierea conflictului. „Vreau ca uciderile să înceteze. Sunt aici ca să-i aduc la masa negocierilor”, a declarat Trump, subliniind că nu va negocia în numele Ucrainei, ci doar va facilita dialogul.

Rușii infiltrați în Dobropillia, măcelăriți, respinși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion ucrainean Azov

Rușii infiltrați în Dobropillia, măcelăriți, respinși de către trupele ale celebrului batalion ucrainean Azov. Rușii infiltrați în Dobropillia, măcelăriți, respinși Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), forțele ruse nu au reușit încă să-și consolideze și să-și întărească pozițiile la est și nord-est de Dobropillia, iar surse ucrainene și ruse au raportat că întăririle ucrainene (batalionul Azov) stabilizează situația. Citește și: Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe. Zero tăieri de cheltuieli Purtătorul de cuvânt al Statului Major General ucrainean, Andrii Kovalev, și șeful Administrației Militare a regiunii Donețk, Vadym Filașkin, au declarat pe 14 august că rezervele ucrainene sosite recent au stabilizat situația în direcția Dobropillia și mențin linia frontului. Bloggeri militari ruși au recunoscut că rezervele ucrainene contraatacă în direcția Dobropillia, au început să stabilizeze situația și au împins ușor înapoi forțele ruse în zone nespecificate ale penetrării. Nici bloggerii militari ruși nu cred în succesul compatrioților Un blogger militar rus a susținut că forțele ruse au avansat la nord-vest de Vesele, la nord de Zolotyi Kolodiaz (ambele la nord-est de Dobropillia) și spre estul localității Novyi Donbas (la est de Dobropillia). Alți bloggeri militari ruși, însă, au continuat să își îndemne publicul rus la prudență în privința afirmațiilor neconfirmate privind avansurile ruse și au subliniat că rămâne neclar dacă forțele ruse au reușit să își consolideze pozițiile. Un blogger militar rus și fost instructor Storm-Z a subliniat, de asemenea, că forțele ruse vor avea dificultăți în aprovizionarea și exploatarea acestei pătrunderi înguste, dar adânci, mai ales în fața operațiunilor cu drone ucrainene și a atacurilor pe flancuri, și că forțele ruse nu au reușit să introducă rapid un număr mare de trupe în zonă pentru consolidare și exploatare. ISW: Rușii nu controlează teritoriul infiltrat ISW continuă să aprecieze că forțele ruse nu controlează teritoriul situat la est și nord-est de Dobropillia, unde au pătruns recent. Stratul de hartă ISW privind avansurile ruse evaluate nu face diferența între poziții ruse durabile și misiuni de infiltrare limitată. ISW folosește termenul doctrinar al armatei SUA „forward line of own troops” (FLOT – linia înaintată a propriilor trupe) pentru a indica cele mai avansate poziții observate ale forțelor în orice tip de operațiune, la un moment dat. ISW utilizează în principal stratul privind avansurile ruse evaluate pentru a reprezenta zone din interiorul FLOT-ului rus, unde a fost observată prezența rusă, dar acest strat nu indică neapărat zone în care forțele ruse au stabilit o prezență durabilă. ISW evaluează stratul său de hartă privind teritoriul ucrainean controlat de Rusia pe baza definiției doctrinare a „controlului” — o sarcină tactică ce presupune ca un comandant să mențină influență fizică asupra unei zone specificate pentru a împiedica folosirea acesteia de către inamic sau pentru a crea condițiile necesare desfășurării cu succes a operațiunilor proprii. ISW face în mod deliberat distincția între FLOT-ul rus și zonele pe care le consideră a fi sub control rusesc. ISW nu apreciază că forțele ruse exercită control asupra zonelor din pătrunderea lor tactică de lângă Dobropillia la data de 14 august și va reevalua avansurile ruse atunci când va dispune de rapoarte confirmate și fiabile care să ateste că forțele ucrainene au recucerit teritoriul.

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni i-au transmis lui Donald Trump cinci condiții pentru pace în Ucraina

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin. Aliații europeni ai Ucrainei au reiterat, miercuri, președintelui american Donald Trump un set de cinci condiții esențiale pentru un acord de pace cu Rusia. Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin Mesajul a fost transmis în cadrul unei videoconferințe cu lideri europeni, înaintea summitului pe care Trump îl va avea vineri, la Anchorage, Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin, Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Cancelarul german Friedrich Merz, vorbind la Berlin alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a subliniat că orice discuție ulterioară trebuie să includă Ucraina la masa negocierilor. „Dorim ca negocierile să se desfășoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a declarat Merz, în contextul avansului trupelor ruse în estul Ucrainei. Acord-cadru și delimitarea clară a frontierei A doua condiție impusă de europeni este stabilirea elementelor esențiale într-un acord-cadru. În ceea ce privește chestiunile teritoriale, Merz a precizat că „așa-numita linie de contact trebuie să fie punctul de plecare”, respingând categoric recunoașterea ocupației ruse. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forță trebuie să rămână valabil. Garanții de securitate și strategie comună Cea de-a patra cerință este oferirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, alături de sprijin militar continuu. În final, liderii europeni insistă ca orice negocieri viitoare să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună. „Dacă Rusia nu face concesii, atunci SUA și noi, europenii, trebuie să creștem presiunea”, a avertizat Merz. Participare extinsă la consultările europene Videoconferința a fost organizată la inițiativa cancelarului german. A reunit lideri din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Condițiile Rusiei, respinse de Kiev Rusia solicită Ucrainei cedarea oficială a celor patru regiuni parțial ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), recunoașterea anexării Crimeei, renunțarea la aderarea la NATO și reducerea capacităților militare. Kievul consideră aceste condiții inacceptabile, cerând retragerea completă a trupelor ruse și garanții de securitate occidentale, inclusiv menținerea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent militar european. Posibile compromisuri înainte de summit Presa americană a relatat că Moscova ar fi propus oprirea ofensivei în Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov, în schimbul controlului total asupra regiunii Donbas. Provincia Lugansk este aproape complet ocupată de Rusia, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean.

Ministru britanic, autodenunț pentru pescuit ilegal (sursa: Facebook/Vice President JD Vance)
Internațional

Ministru britanic se autodenunță după o partidă de pescuit fără permis, alături de JD Vance

Ministru britanic, autodenunț pentru pescuit ilegal. Ministrul britanic de externe, David Lammy, s-a autodenunțat la Agenția pentru Mediu după ce a participat la o partidă de pescuit fără permisul necesar, alături de vicepreședintele american JD Vance, aflat în vizită în Regatul Unit. Informația a fost confirmată miercuri de Ministerul de Externe britanic Ministru britanic, autodenunț pentru pescuit ilegal Incidentul a avut loc vinerea trecută, la Chevening House, reședința oficială pusă la dispoziția miniștrilor britanici de externe, situată în Kent, sud-estul Angliei. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare A fost prima zi de vacanță a lui JD Vance, care se afla în Marea Britanie împreună cu familia. „Scăpare administrativă” recunoscută de Lammy „Ministrul de externe a scris Agenției pentru Mediu cu privire la o scăpare administrativă care a dus la lipsa permiselor necesare pentru pescuitul într-un lac privat, în timpul unei misiuni diplomatice la Chevening House săptămâna trecută”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Acesta a precizat că David Lammy a obținut permisele necesare după partidă. Ministrul a recunoscut, într-o discuție cu presa, că nu a prins niciun pește. Reguli stricte pentru pescuitul de apă dulce În Anglia și Țara Galilor, orice persoană cu vârsta de cel puțin 13 ani trebuie să dețină un permis special pentru pescuitul speciilor de apă dulce, precum crapul, potrivit reglementărilor Agenției pentru Mediu. După weekendul petrecut la Chevening House, JD Vance și-a continuat vacanța în zona rurală Cotswolds, în sud-estul Angliei. Vizita sa a provocat nemulțumirea unor localnici, care au organizat o petrecere-protest intitulată „Vance not welcome” („Vance nu este binevenit”), acuzând perturbările cauzate de prezența vicepreședintelui american.

Trump, întâlnire cu Putin și Zelenski (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump vrea o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski după summit-ul din Alaska

Trump, întâlnire cu Putin și Zelenski. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că își dorește să organizeze „aproape imediat” o întâlnire cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după întrevederea programată vineri în Alaska cu omologul său rus. Trump, întâlnire cu Putin și Zelenski Donald Trump a precizat că prima întâlnire cu Vladimir Putin ar putea aduce rezultate importante, însă scopul său este să creeze cadrul pentru o a doua rundă de discuții. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare „Unele lucruri importante pot fi obținute în cadrul primei întâlniri – va fi o întâlnire foarte importantă – dar aceasta pregătește terenul pentru o a doua întâlnire”, a declarat președintele american, subliniind că organizarea discuțiilor trilaterale va depinde de buna desfășurare a primei întrevederi. Summit în Alaska pentru găsirea unei soluții în Ucraina Întâlnirea dintre Trump și Putin este programată pentru vineri, la o bază militară americană din Anchorage (Alaska). Obiectivul principal: identificarea unei soluții la războiul pe care Moscova îl poartă în Ucraina de peste trei ani. O întâlnire trilaterală, doar dacă negocierile merg bine Trump a spus că ar vrea să organizeze „rapid” a doua întâlnire, împreună cu Zelenski și Putin, „dacă își doresc ca eu să fiu acolo”. Totuși, a avertizat că ar putea renunța la plan, dacă discuțiile de vineri cu Putin nu vor aduce răspunsurile așteptate. „Dacă simt că nu este potrivit să o organizăm pentru că nu am obținut răspunsurile pe care trebuie să le obținem, atunci nu va exista o a doua întâlnire”, a explicat liderul american. Avertisment pentru Rusia: „Consecințe foarte grave” Donald Trump a transmis că Rusia se va confrunta cu „consecințe foarte grave” dacă nu acceptă să pună capăt conflictului, fără a oferi detalii suplimentare. Întrebat dacă crede că îl poate convinge pe Putin să nu mai lovească civili, Trump a spus că a discutat acest subiect de mai multe ori cu liderul rus. „Și apoi mă întorc acasă și văd că o rachetă a lovit un cămin de bătrâni sau un bloc de apartamente, iar oamenii zac morți pe stradă. Atunci mă gândesc că răspunsul este nu”, a afirmat președintele american. Discuții cordiale cu liderii europeni și Zelenski Trump a mai spus că a avut, în cursul zilei de miercuri, „un apel foarte bun” cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Zelenski, în care s-a discutat și despre reuniunea din Alaska. „I-aș da un 10” acestui apel, „foarte, foarte cordial”, a adăugat liderul american, în cadrul unui discurs la Kennedy Center din Washington.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră