vineri 26 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Revoltă în cabinetul Trump împotriva lui Elon Musk. Cel mai dur conflict, între miliardar și secretarul de stat Marco Rubio

Musk, conflict cu cabinetul lui Trump. Casa Albă a fost joi scena unei ședințe explozive, în care Elon Musk s-a confruntat dur cu secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali guvernamentali. Disputa a pornit de la abordarea agresivă a lui Musk privind concedierile din administrație, potrivit unor surse citate de The New York Times (NYT). Musk, conflict cu cabinetul lui Trump În cadrul ședinței de cabinet, la care au participat aproximativ 20 de oficiali, Elon Musk l-a atacat direct pe Marco Rubio, reproșându-i că nu a concediat destui angajați în cadrul Departamentului de Stat. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu „Nu ați concediat pe nimeni”, l-ar fi acuzat Musk. A ironizat apoi situația, spunând că singura persoană concediată de Rubio a fost un angajat de la departamentul său de eficiență guvernamentală (DOGE). Rubio, la rândul său, era deja nemulțumit de miliardar, acuzând echipa lui Musk că a desființat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În timpul ședinței, secretarul de stat și-a exprimat pentru prima dată public frustrările. Trump, arbitru într-o dispută aprinsă În timp ce tensiunile creșteau, Donald Trump a urmărit scena cu brațele încrucișate, ca „la un meci de tenis”, notează NYT. În cele din urmă, președintele a intervenit pentru a-l apăra pe Rubio, lăudându-i munca și subliniind că acesta este „extrem de ocupat” cu aparițiile publice și gestionarea agenției sale. Musk, în conflict și cu secretarul transporturilor Musk nu s-a oprit la disputa cu Rubio. În aceeași ședință, el a avut o confruntare tensionată și cu secretarul pentru transporturi, Sean Duffy, criticând modul în care acesta gestionează concedierile în rândul controlorilor de trafic aerian. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, un alt oficial care a avut ciocniri anterioare cu Musk, nu a fost prezent la ședință. Trump impune limite: "De acum înainte, mai multă strategie" Această ședință ar putea marca un punct de cotitură în relația dintre Trump și Musk. Până acum, președintele i-a oferit miliardarului libertate deplină în implementarea strategiei de reducere a costurilor guvernamentale. Însă, după numeroasele plângeri din partea oficialilor, Trump a anunțat o schimbare de abordare: Secretarii de cabinet vor decide reducerile de personal, echipa lui Musk urmând doar să ofere consultanță. „De acum înainte, acest proces va fi făcut cu un bisturiu, nu cu un topor”, a declarat Trump, criticând metodele agresive ale lui Musk. Furia lui Musk, surprinzătoare pentru oficiali Un detaliu care a atras atenția a fost reacția neobișnuit de intensă a lui Musk față de Rubio. Potrivit surselor NYT, majoritatea membrilor cabinetului au fost surprinși de tonul dur al miliardarului și de răspunsurile sale caustice. În plus, reacțiile lui Musk i-au descurajat pe alți oficiali să intervină, deși mulți dintre ei se plâng în privat de echipa acestuia. Elon Musk rămâne un susținător-cheie al lui Trump În ciuda tensiunilor, Elon Musk continuă să fie unul dintre cei mai importanți susținători financiari ai campaniei lui Trump. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Doar în această săptămână, super PAC-ul său a difuzat reclame de 1 milion de dolari în sprijinul președintelui. Totodată, controlul lui Musk asupra platformei X (fostul Twitter) a creat temeri în rândul oficialilor administrației Trump, care se tem că miliardarul îi poate viza public, în cazul unor noi dispute.

Musk, conflict cu cabinetul lui Trump
Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cinism fără limite al lui Trump: după ce a oprit ajutorul militar american pentru Kiev, observă că "Rusia strivește Ucraina pe câmpul de luptă"

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni. Președintele american Donald Trump a avertizat vineri că ia în considerare sancțiuni bancare extinse și taxe vamale împotriva Rusiei, dacă aceasta nu pune capăt acțiunilor militare în Ucraina. Liderul de la Casa Albă a îndemnat ambele părți să vină la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”. Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a subliniat că Rusia „strivește” Ucraina pe câmpul de luptă și că sancțiunile economice ar putea continua până la semnarea unui „ACORD FINAL DE PACE”. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Strategia sa pare să fie una de presiune maximă atât asupra Kievului, cât și a Moscovei, pentru a forța negocieri directe. Zelenski cere un armistițiu parțial În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un armistițiu parțial, prin care ambele tabere să se angajeze să nu mai atace ariergarda inamică. Propunerea vine în contextul în care Rusia a lansat un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar Kievul se confruntă cu limitări în utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, după suspendarea ajutorului militar american. SUA își retrage sprijinul militar pentru Ucraina Decizia lui Trump de a opri ajutorul militar și transferurile de informații survine după o altercație verbală cu Zelenski la Casa Albă. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Președintele american i-a reproșat liderului ucrainean lipsa voinței de pace și l-a avertizat că, fără un acord cu Rusia, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. De cealaltă parte, Zelenski insistă asupra necesității unor garanții de securitate înainte de orice încetare a focului.

Trupele ucrainene din Kursk, aproape încercuite (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trump a condamnat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk: fără sprijin american, forțele Kievului au pierdut teren masiv

Trupele ucrainene din Kursk, aproape încercuite. Zeci de mii de soldați ucraineni care au ocupat în august 2024 o porțiune de teritoriu în regiunea rusă Kursk sunt aproape încercuiți de trupele ruse, potrivit Politico. Trupele ucrainene din Kursk, aproape încercuite Principalele lor linii de aprovizionare au fost deja tăiate, potrivit hărților militare. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri În ultimele trei zile, situația trupelor ucrainene s-a deteriorat rapid, iar contraofensiva rusă a reușit aproape să rupă în două gruparea ucraineană. Dilema comandamentului ucrainean Încercuirea forțelor ucrainene pune Kievul în fața unor decizii dificile: o retragere ar afecta moralul armatei și ar avea implicații politice, în timp ce președintele Volodimir Zelenski speră încă să utilizeze acest teritoriu ca monedă de schimb în negocierile cu Rusia. În plus, presiunea internațională pentru o încetare a focului crește, în special din partea președintelui american Donald Trump. Dacă trupele ucrainene nu reușesc să restabilească rapid legătura cu restul armatei, există riscul capturării sau eliminării acestora. Coridor strategic de sub un kilometru Potrivit platformei de analiză militară DeepState, două treimi din trupele ucrainene din Kursk sunt aproape încercuite, menținând legătura cu restul armatei doar printr-un coridor terestru de circa un kilometru lungime și mai puțin de 500 de metri lățime. Armata rusă încearcă în prezent să închidă și acest ultim punct de acces. Surse rusești susțin că forțele Moscovei au avansat în apropierea așezării Kuriilovka și au intrat în orașul Sudja. Nici o confirmare oficială Nici Rusia, nici Ucraina nu au oferit detalii publice despre situația din Kursk, iar Statul Major ucrainean s-a limitat la a anunța că a respins 32 de atacuri în zonă. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus În urma ofensivei lansate de Ucraina pe 6 august, forțele sale au ocupat inițial 1.300 km², dar contraofensiva rusă a redus controlul ucrainean la doar o treime din acest teritoriu. Deși incursiunea ucraineană avea ca scop diminuarea presiunii ruse pe frontul de est, trupele Moscovei și-au continuat înaintarea, amenințând avanposturi strategice ucrainene.    

Administrația Trump taie fondurile Universității Columbia (sursa: Facebook/Columbia University)
Internațional

Universitatea Columbia, epicentrul protestelor anti-Israel și pro-Gaza, a rămas fără subvenții federale de 400 de milioane de dolari

Administrația Trump taie fondurile Universității Columbia. Administrația Trump a anunțat vineri „suprimarea imediată” a 400 de milioane de dolari din subvențiile federale acordate Universității Columbia din New York. Administrația Trump taie fondurile Universității Columbia Decizia a fost motivată de lipsa de acțiune a instituției în fața „actelor antisemite” din campus, apărute în timpul manifestațiilor pro-palestiniene. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Potrivit unui comunicat emis de patru agenții federale, această măsură reprezintă doar primul pas, iar alte sancțiuni ar putea urma. Autoritățile americane acuză universitatea de „inacțiune în fața hărțuirii persistente a studenților evrei” și consideră că instituția nu și-a îndeplinit obligațiile de protecție. Universitățile, în centrul dezbaterilor politice Președintele republican și-a concentrat atenția asupra universităților pe tot parcursul campaniei sale, criticând lipsa de reacție la protestele studențești pro-palestiniene. Aceste manifestații au avut loc în numeroase campusuri americane, în contextul războiului dintre Israel și Hamas. Columbia, epicentrul manifestațiilor pro-palestiniene Universitatea Columbia a devenit un punct central al protestelor împotriva bombardamentelor israeliene asupra Fâșiei Gaza și a sprijinului acordat Israelului de administrația Biden. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Secretarul Educației, Linda McMahon, a declarat că, din 7 octombrie 2023, studenții evrei au fost supuși „violenței, intimidării și hărțuirii antisemite”, fără ca măsuri eficiente să fie luate.

Bărbat executat prin împușcare, în SUA (sursa: South Carolina Department of Corrections)
Internațional

Execuție prin împușcare de către un pluton, în SUA, prima din 2010. Condamnatul la moarte a ales metoda

Bărbat executat prin împușcare, în SUA. Brad Sigmon, un deținut de 67 de ani din Carolina de Sud, a fost executat vineri prin pluton de execuție, marcând o premieră în SUA din 2010, potrivit BBC. Bărbat executat prin împușcare, în SUA Sigmon fusese condamnat în 2002 pentru uciderea brutală, cu o bâtă de baseball, a părinților fostei sale partenere, David și Gladys, și tentativa de răpire a acesteia. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Potrivit autorităților penitenciare, execuția a avut loc la ora 18:05 (23:05 GMT), iar decesul a fost declarat oficial la ora 18:08. Carolina de Sud oferă condamnaților opțiunea între scaunul electric, injecția letală sau plutonul de execuție, iar Sigmon a optat pentru cea din urmă. Controverse privind metodele de execuție în SUA Execuția lui Sigmon este a șasea din SUA în 2025, celelalte fiind realizate prin injecție letală, cu excepția unei execuții prin inhalare de azot în Alabama – o metodă criticată de experții ONU. Louisiana se pregătește, de asemenea, să reia execuțiile după 15 ani, folosind aceeași metodă. Apărarea condamnă brutalitatea execuției Avocații lui Sigmon au declarat că acesta a ales plutonul de execuție „în disperare de cauză”, având în vedere eșecurile execuțiilor prin injecție letală. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus „Moartea lui Brad a fost oribilă și violentă, dar aceasta era singura alegere pe care o avea”, a afirmat avocatul său, Gerald King.

Mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou tocătoare de carne Foto: Contul VK al Rusiei Unite
Internațional

Cinismul lui Putin: mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou tocătoare de carne

Cinismul lui Putin: mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou, de la partidul Rusia Unită - formațiunea liderului de la Kremlin, tocătoare de carne. Dar „tocătoarele de carne” („meat grinder”) sunt simbolul pierderilor uriașe suferite de armata rusă în luptele pentru invadarea țării vecine.  Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou tocătoare de carne „Partidul de guvernământ Rusia Unită din regiunea Murmansk din nordul Rusiei a stârnit controverse după ce a făcut cadou mașini de tocat carne mamelor soldaților uciși în Ucraina. Aparatul de bucătărie a devenit un simbol sinistru al atacurilor cu un număr mare de victime ale armatei ruse în războiul din Ucraina. Grupul de mercenari Wagner a acordat anterior luptătorilor săi medalii „Bakhmut Meat Grinder”. Filiala locală a Rusiei Unite din orașul Polyarnye Zori a inclus mașini de tocat carne în pachetele cadou pentru mamele ale căror fii au murit în război, conform fotografiilor publicate miercuri pe contul de social media al partidului”, scrie Moscow Times.  Știrea a devenit virală pe rețelele sociale.  „În America, când un soldat moare în război, are parte de funeralii de stat, iar familiei sale i se permite să plângă în privat. În Rusia, atunci când un soldat moare, este o ocazie pentru o ședință foto pentru oficialii locali care zâmbesc în timp ce îi dau mamei un tocător de carne”, scrie un comentator de pe X. Rusia Unită a reacționat agresiv la această știre, spunând că mamele au cerut un tocător de carne, iar liderii locali nu au putut să le refuze. 

Trump pierde bătălia privind plățile USAID (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, înfrângere dură la Curtea Supremă, care a deblocat fonduri USAID și ale Departamentului de Stat de două miliarde de dolari

Trump pierde bătălia privind plățile USAID. Curtea Supremă a Statelor Unite a respins miercuri încercarea președintelui Donald Trump de a bloca plata a 2 miliarde de dolari către ONG-uri internaționale finanțate prin Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Departamentul de Stat. Trump pierde bătălia privind plățile USAID Deși Curtea Supremă are o majoritate conservatoare (6 la 3), decizia reprezintă un eșec major pentru Trump. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova Doi judecători conservatori s-au alăturat celor trei progresiști, formând astfel majoritatea necesară pentru respingerea solicitării Casei Albe. Trump a înghețat ajutorul extern La începutul mandatului său, pe 20 ianuarie, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a suspendat pentru 90 de zile ajutorul extern al SUA, exceptând sprijinul acordat Israelului și Egiptului. Decizia sa a fost contestată rapid de două organizații reprezentând beneficiarii fondurilor americane, iar un judecător federal a suspendat înghețarea și a obligat Departamentul de Stat să reia plățile până pe 27 februarie. Curtea Supremă validează reluarea plăților După o suspendare administrativă temporară, Curtea Supremă a validat miercuri hotărârea judecătorului federal, cerând acestuia să stabilească o nouă dată pentru reluarea plăților. De asemenea, acesta trebuie să precizeze obligațiile exacte ale administrației Trump în vederea punerii în aplicare a deciziei. Desființarea USAID și acuzații privind finanțarea ideologică În paralel cu aceste demersuri, președintele Trump a decis desființarea USAID, o agenție cu un buget anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari.  USAID finanța nu doar proiecte umanitare, ci și ONG-uri, activiști și mass-media internaționale, promovând, conform oficialilor americani, valorile democratice. Criticii, însă, acuză agenția că ar fi sprijinit cauze ideologice și destabilizarea unor guverne. Rusia a interzis oficial USAID pe teritoriul său, susținând că agenția ar fi fost implicată în „revoluțiile colorate” din Ucraina și Georgia. Trump acuză USAID că finanțează presa „fake news” Donald Trump a susținut că fonduri ale USAID ar fi fost utilizate pentru a sprijini presa internațională favorabilă Partidului Democrat și fostului președinte Joe Biden. Trump a adus acuzații, în repetate rânduri, de răspândirea de informații false.

Negocieri relansate între Kiev și Washington (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Negocierile SUA-Ucraina, deblocate, consilieri ai celor doi președinți au discutat detalii tehnice despre o nouă întâlnire

Negocieri relansate între Kiev și Washington. Ucraina și Statele Unite au convenit organizarea unor noi discuții "într-un viitor apropiat", a anunțat miercuri Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația vine după o convorbire cu Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump. Negocieri relansate între Kiev și Washington În cadrul discuției, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii privind problemele de securitate și coordonarea pozițiilor strategice. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova De asemenea, au abordat posibilitatea unor noi măsuri menite să conducă la o pace justă și durabilă în Ucraina. "Am convenit ca echipele noastre să se întâlnească în curând pentru a continua această muncă importantă", a precizat Iermak într-o postare pe Telegram. Zelenski salută progresul în relația cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat într-un mesaj adresat națiunii că există o „mişcare pozitivă” în colaborarea cu Statele Unite. Acesta a confirmat demararea pregătirilor pentru o întâlnire între delegațiile celor două țări și a exprimat speranța că vor apărea primele rezultate săptămâna viitoare. Trump suspendă ajutorul militar pentru Ucraina Tensiunile dintre Washington și Kiev au crescut după ce Donald Trump a decis, luni, să suspende ajutorul militar acordat Ucrainei. Măsura vine în contextul încercărilor președintelui american de a-l convinge pe Zelenski să adopte o poziție mai flexibilă în privința negocierilor de pace cu Rusia. Decizia a fost influențată și de o altercație verbală avută de cei doi lideri în Biroul Oval, unde Trump i-a reproșat lui Zelenski lipsa dorinței de a încheia un acord de pace. În schimb, liderul ucrainean a solicitat garanții de securitate pentru țara sa. Negocierile, condiționate mineralele ucrainene Eșecul recentului summit americano-ucrainean a blocat semnarea unui acord prin care Statele Unite ar fi obținut acces preferențial la resursele minerale ale Ucrainei. Sprijinul militar american a fost condiționat de parafarea acestui acord strategic. Totuși, marți seara, Trump a anunțat că a primit o scrisoare din partea lui Zelenski, în care acesta își manifesta disponibilitatea de a reveni la masa negocierilor și de a semna acordul privind exploatarea mineralelor. Ucraina, deschisă să colaboreze sub conducerea lui Trump Într-un mesaj publicat pe rețeaua socială X, Volodimir Zelenski a transmis că echipa sa este pregătită să colaboreze "sub conducerea puternică a președintelui Trump" pentru atingerea unei păci durabile. Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională, a descris scrisoarea lui Zelenski ca fiind „un prim pas pozitiv”. Potrivit acestuia, se poartă discuții pentru stabilirea datei și locației viitoarelor negocieri, precum și a componenței echipei care va participa la tratative. Reluarea ajutorului militar, posibilă Waltz a declarat că președintele Trump va analiza posibilitatea ridicării suspendării livrărilor de arme și muniții către Ucraina, în funcție de progresele obținute în cadrul negocierilor și măsurile de consolidare a încrederii dintre părți. Pe lângă blocarea ajutorului militar, directorul CIA, John Ratcliffe, a confirmat miercuri că Donald Trump a ordonat și suspendarea furnizării de informații militare către Ucraina. Această decizie afectează capacitățile ofensive și defensive ale armatei ucrainene, care se bazează pe datele transmise de sateliți, drone și avioane de recunoaștere americane pentru monitorizarea trupelor ruse. Ratcliffe și-a exprimat speranța că această măsură va fi de scurtă durată, în special în contextul recentei deschideri manifestate de Zelenski față de negocierile cu Rusia.

SUA și Ucraina, schimb de informații (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA ar fi oprit schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski, presat să negocieze cu Rusia

SUA și Ucraina, schimb de informații. Statele Unite ar fi suspendat schimburile de informații cu Ucraina, o decizie care riscă să afecteze semnificativ capacitatea armatei ucrainene de a identifica și lovi ținte rusești, scrie Financial Times, citând surse oficiale. Această măsură ar putea accelera presiunile asupra președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta negocieri cu Rusia. SUA și Ucraina, schimb de informații Deși surse din cadrul Financial Times confirmă sistarea transferurilor, potrivit unui oficial ucrainean citat de Bloomberg, Kievul ar continua să primească informații din partea SUA. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova Unul dintre oficialii citați de Financial Times precizează că Washingtonul păstrează schimburile de informații doar cu aliații săi cei mai apropiați, precum Regatul Unit. Rusia acuză SUA de sprijin direct în conflict Oficialii ruși au acuzat în repetate rânduri Occidentul, și în special Statele Unite, de implicare directă în războiul ruso-ucrainean, nu doar prin furnizarea de arme și muniții, ci și prin oferirea de informații strategice. Aceste date ar fi fost obținute cu ajutorul sateliților, dronelor de recunoaștere și avioanelor spion. Ajutorul militar american, suspendat pentru a forța negocierile Decizia privind suspendarea schimbului de informații vine după ce SUA au oprit și ajutorul militar destinat Ucrainei, într-o strategie de a crește presiunea asupra administrației de la Kiev. Măsura a fost luată în contextul deteriorării relațiilor dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, după o întâlnire tensionată desfășurată vineri la Casa Albă, care s-a transformat într-o confruntare verbală în fața presei. Trump cere pace, Zelenski, garanții de securitate În cadrul discuțiilor, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de voință pentru pace și l-a avertizat că sprijinul american va înceta dacă Ucraina nu ajunge la un acord cu Rusia. De cealaltă parte, Zelenski a cerut garanții clare de securitate pentru țara sa. După suspendarea ajutorului militar american, președintele ucrainean a transmis că este pregătit să participe la negocieri cât mai curând posibil și încearcă să repare relația cu administrația Trump.

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump (sursa: Facebook/Múte Bourup Egede)
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea (sursa: zaobao.com.sg)
Internațional

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că Japonia își stabilește singură cheltuielile de apărare, fără a urma indicațiile altor țări. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a cerut Japoniei să își majoreze bugetul militar. Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea În fața Parlamentului japonez, premierul Shigeru Ishiba a subliniat că deciziile privind bugetul militar al țării nu trebuie influențate de cererile venite din exterior: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Japonia își decide singură bugetul de apărare. Aceste cheltuieli nu ar trebui să fie stabilite în funcție de ceea ce ne spun alte țări să facem.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a accentuat că prioritatea Japoniei este consolidarea capacităților militare, nu neapărat creșterea cheltuielilor ca procent din PIB. Cerințele Pentagonului Reacția oficialilor japonezi vine după ce Elbridge Colby, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, a transmis într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB. Colby a argumentat: „Nu are prea mult sens ca Japonia, o țară aflată sub amenințare directă din partea Chinei și Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% din PIB-ul său.” Această solicitare se aliniază apelurilor președintelui Trump către țările NATO și Taiwan, prin care le-a cerut să își sporească semnificativ bugetele destinate apărării. Japonia își păstrează independența decizională Deși timp îndelungat Japonia și-a limitat cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB, în anul 2022 guvernul a anunțat cea mai amplă reformă din domeniul apărării de după Al Doilea Război Mondial. Obiectivul Tokyo este de a ajunge la 2% din PIB până în 2027, pe fondul unor tensiuni regionale tot mai mari, generate de invazia rusă în Ucraina, consolidarea puterii militare a Chinei și dezvoltarea arsenalului nuclear și balistic al Coreei de Nord. În ciuda acestor creșteri bugetare, Japonia continuă să își limiteze acțiunile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, respectând prevederile Constituției sale pacifiste, adoptată în 1946 sub ocupația SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

Macron, Starmer, Zelenski, vizită la Washington (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Zelenski, însoțit de Emmanuel Macron și de premierul britanic, Keir Starmer, la Washington, pentru discuții despre Ucraina

Macron, Starmer, Zelenski, vizită la Washington. Guvernul francez a anunțat miercuri că ia în calcul o posibilă vizită comună la Washington a președintelui Franței, Emmanuel Macron, alături de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și de premierul britanic, Keir Starmer. Macron, Starmer, Zelenski, vizită la Washington Potrivit declarației făcute de purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas, nu a fost stabilită încă o dată exactă pentru această vizită importantă, însă evenimentul ar putea avea loc „cât de curând”. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Între timp, președintele Emmanuel Macron urmează să susțină miercuri seara un discurs adresat francezilor, înainte de summitul de la Bruxelles programat joi, dedicat consolidării apărării europene. Planul europenilor pentru Ucraina Conform publicației Daily Mail, vizita lui Macron, Zelenski și Starmer în Statele Unite ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Scopul întâlnirii la Washington este de a-i prezenta președintelui american Donald Trump un plan comun pentru soluționarea conflictului din Ucraina.

Trump: „Nimic nu oprește visul american” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump: „Nimic nu poate opri visul american”. Cel mai lung discurs rostit în fața Congresului SUA

Trump: „Nimic nu oprește visul american”. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut primul său discurs major în fața Congresului de la revenirea la Casa Albă, declarând că „Nimic nu poate opri visul american”. Cu o durată de o oră și 40 de minute, acesta a devenit cel mai lung discurs al unui președinte american în fața Congresului, depășind recordul lui Bill Clinton din anul 2000. Trump: „Nimic nu oprește visul american” Conform tradiției, intrarea președintelui SUA în Congres a fost anunțată solemn, iar Trump a fost întâmpinat cu aplauze de susținătorii săi. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ În sală s-au aflat Prima Doamnă, Melania Trump, și Elon Musk, consilier apropiat al președintelui, ambii primiți cu aplauze. Laude publice pentru Elon Musk Trump a ținut să-și arate recunoștința față de Elon Musk. „Multe înșelăciuni au fost denunțate datorită lui Elon și echipei sale foarte inteligente. Îi suntem recunoscători”, a declarat acesta. „America renaște” Trump a subliniat revenirea Americii la valorile tradiționale și forța economică: „Visul american este mai puternic ca niciodată. Statele Unite sunt pe punctul unei reveniri istorice.” El a adăugat că în primele 43 de zile de mandat a realizat mai mult decât alte administrații în ani întregi. Opoziția democraților: huiduieli, pancarte și sprijin pentru Ucraina Discursul lui Trump a fost marcat de tensiuni din partea democraților. Unii congresmeni au purtat culorile Ucrainei în semn de protest față de decizia președintelui de a întrerupe ajutorul militar pentru Kiev. Incidentul major a fost provocat de Al Green, congresman democrat, care a fost exclus din sală după huiduieli repetate. Pe fondul tensiunilor, Trump a comentat: „Nu pot face nimic pentru a-i mulțumi pe democrați. Este trist.” „America nu va mai fi o țară woke” Trump a reiterat angajamentul său împotriva ideologiilor progresiste. „Țara noastră nu va mai fi woke”, a afirmat acesta, declarație primită cu aplauze de republicani. Proiecte energetice gigantice și taxele vamale Președintele a anunțat intenția Japoniei, Coreei de Sud și altor țări de a investi „trilioane de dolari” într-o conductă uriașă de gaze naturale din Alaska, una dintre cele mai mari din lume. Pe de altă parte, Trump a recunoscut pentru prima dată posibilele perturbări economice cauzate de noile tarife: „Vor fi unele perturbări, dar suntem în regulă cu asta.” Președintele a prezentat taxele vamale ca pe o protecție pentru fermierii americani și pentru „sufletul țării”. Au fost impuse taxe dure pentru produse din Canada, Mexic și China, afectând peste 40% din importuri. Canalul Panama și Groenlanda Trump a anunțat că SUA vor prelua Canalul Panama, în urma unui acord care transferă două porturi strategice unui consorțiu american, consolidând astfel securitatea națională. "Pentru a consolida şi mai mult securitatea noastră naţională, administraţia mea va prelua Canalul Panama şi am început deja să facem acest lucru", a declarat Trump. În privința Groenlandei, Trump a dat asigurări că Statele Unite o vor lua "într-un fel sau altul", spunând că lucrează "cu toţi cei implicaţi pentru a încerca să o obţină". "Avem cu adevărat nevoie de ea pentru securitatea internaţională şi cred că o vom obţine. Într-un fel sau altul, o vom obţine", a declarat liderul de la Casa Albă. "Vă vom asigura securitatea, vă vom îmbogăţi, iar împreună vom conduce Groenlanda la înălţimi pe care nu vi le-aţi imaginat niciodată posibile", a spus el, adresându-se oamenilor din acest teritoriu autonom danez. Ucraina, deschisă negocierilor cu Rusia În discursul său, Trump a transmis că președintele Volodimir Zelenski s-a declarat pregătit să negocieze cu Rusia pentru un acord privind minereurile și pacea durabilă. "Am primit o scrisoare importantă de la preşedintele ucrainean Zelenski. Scrisoarea spune că Ucraina este pregătită să se aşeze la masa negocierilor cât mai curând posibil pentru a se apropia de o pace durabilă", a declarat preşedintele american, adăugând: „N-ar fi frumos să se întâmple asta?” Război total împotriva cartelurilor de droguri În discurs, președintele a punctat și intensificarea luptei împotriva cartelurilor mexicane, catalogându-le drept o amenințare la adresa securității naționale și plasându-le pe lista organizațiilor teroriste. "Cartelurile duc război împotriva Americii, şi este timpul ca America să ducă război împotriva cartelurilor, ceea ce facem", a spus el. Președintele Trump a reamintit, cu această ocazie că multe dintre aceste carteluri sunt puse pe lista organizaţiilor teroriste.

Zelenski, dispus să colaboreze cu Trump (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski și-a schimbat tonul: laudă "leadership-ul puternic" al lui Trump, regretă disputa de la Casa Albă, e gata să semneze acordul pentru minerale rare

Zelenski, dispus să colaboreze cu Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit să colaboreze cu președintele american Donald Trump pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Anunțul vine în contextul tensiunilor recente cu actuala administrație de la Casa Albă, marcate de suspendarea ajutorului militar american. Zelenski, dispus să colaboreze cu Trump „Echipa și eu suntem gata să lucrăm sub leadershipul președintelui Trump pentru a obține o pace durabilă”, a transmis Zelenski pe platforma X, adăugând că își dorește să „repare lucrurile” cu președintele american, după disputa avută vinerea trecută. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Liderul ucrainean a recunoscut că ultima întâlnire avută cu Donald Trump la Casa Albă nu s-a desfășurat conform așteptărilor. „Întrevederea noastră de la Washington nu s-a derulat cum era prevăzut. Este regretabil că lucrurile au decurs astfel.  Este timpul să reparăm lucrurile”, a precizat Zelenski, exprimându-și dorința pentru o „cooperare și comunicare constructive pe viitor”. Propunere pentru armistițiu și schimb de prizonieri În efortul de a opri războiul cu Rusia, Zelenski a avansat ideea unor măsuri concrete, printre care un schimb de prizonieri cu Rusia. De asemenea a propus un armistițiu pe cer și pe mare, vizând interzicerea atacurilor cu rachete, drone și bombe asupra infrastructurii civile, în special cea energetică „Primele etape ar putea fi eliberarea prizonierilor și un armistițiu pe cer, precum și unul pe mare, dacă Rusia face același lucru”, a precizat președintele ucrainean. Reacția la criticile lui Donald Trump Volodimir Zelenski a ținut să sublinieze recunoștința față de sprijinul militar american, într-un aparent răspuns la reproșurile lui Trump, care l-a acuzat recent că nu este suficient de respectuos și recunoscător față de eforturile Washingtonului. „Apreciem cu adevărat tot ce America a făcut pentru a ajuta Ucraina să își mențină suveranitatea și independența. Ne amintim și de momentul în care președintele Trump a furnizat rachetele Javelin pentru Ucraina. Suntem recunoscători pentru aceasta”, a afirmat Zelenski. Ucraina, gata să semneze acordul Suspendarea ajutorului militar american decisă luni de Donald Trump rămâne o problemă majoră pentru Kiev, având în vedere importanța acestui sprijin în apărarea Ucrainei. Pe lângă discuțiile despre pace și sprijin militar, Zelenski a anunțat că este pregătit să semneze „în orice moment” acordul-cadru cu Statele Unite privind exploatarea resurselor minerale din Ucraina, document a cărui semnare a fost amânată din cauza tensiunilor cu Donald Trump. „Considerăm acest acord un pas spre o mai mare securitate și garanții solide. Sper sincer că va funcționa eficient”, a conchis Zelenski.

Ucraina rezistă șase luni fără SUA (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina are armament pentru șase luni în lipsa ajutorului militar american, arată o analiză a serviciilor de informații de la Kiev

Ucraina rezistă șase luni fără SUA. Ucraina dispune de suficiente rezerve de armament pentru a continua lupta împotriva Rusiei timp de aproximativ șase luni, chiar și în absența ajutorului militar din partea Statelor Unite, a declarat deputatul Fiodor Venislavski, membru al Comisiei de Apărare din parlamentul ucrainean. Informațiile provin dintr-o ședință cu ușile închise, bazată pe date transmise de serviciile speciale, potrivit RBC Ukraine. Ucraina rezistă șase luni fără SUA Fiodor Venislavski a recunoscut că, în cazul confirmării suspendării ajutorului militar american, situația Ucrainei ar deveni semnificativ mai dificilă. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai Decizia de întrerupere a sprijinului SUA ar fi fost luată luni, conform unor surse din cadrul Casei Albe, care au informat presa americană despre această posibilitate. Totodată, tensiunile recente dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump au amplificat temerile privind încetarea livrărilor de arme către Kiev. Surse alternative de aprovizionare În fața acestui risc, autoritățile ucrainene analizează soluții alternative pentru menținerea fluxului de echipamente militare necesare frontului. Fără sprijinul american, Ucraina va fi nevoită să-și diversifice parteneriatele internaționale pentru a susține rezistența împotriva agresiunii ruse. Japonia își reafirmă sprijinul În contextul incertitudinii privind ajutorul SUA, Japonia a anunțat marți că va continua să ofere asistență financiară și umanitară Ucrainei, indiferent de decizia Washingtonului. "Vom continua să cooperăm îndeaproape cu țările G7 și alți parteneri internaționali", a declarat Kazuhiko Aoki, purtător de cuvânt adjunct al guvernului nipon, subliniind că Japonia monitorizează cu atenție evoluțiile de pe scena internațională legate de războiul din Ucraina. Guvernul japonez a reafirmat importanța coordonării diplomatice la nivel global pentru oprirea agresiunii ruse și atingerea unei păci durabile în Ucraina. Tokyo își menține sprijinul față de Kiev și consideră esențială păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei, în strânsă colaborare cu G7. Japonia, printre cei mai mari donatori pentru Ucraina Japonia se numără printre principalii susținători ai Ucrainei la nivel global, acordând aproximativ 4,2 miliarde de dolari în 2023 pentru sprijin direct. De asemenea, există finanțare pentru proiecte de reconstrucție prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră