vineri 26 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Volkswagen se pregătește să sprijine industria de apărare a Europei. CEO-ul Oliver Blume anunță disponibilitatea de a oferi consultanță pentru vehicule militare

Volkswagen, strategie în contextul tensiunilor transatlantice. Volkswagen AG, cel mai mare producător auto din Europa, și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Europei. Acest anunț vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Europa și SUA sub administrația președintelui Donald Trump, potrivit Bloomberg. Volkswagen, strategie în contextul tensiunilor transatlantice Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, a declarat marți, în cadrul conferinței anuale de presă de la Wolfsburg, că firma este dispusă să consilieze alți producători în dezvoltarea și producția de vehicule militare. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS "Avem expertiză în domeniul auto și suntem dispuși să oferim consultanță, dar la acest moment totul este complet deschis", a precizat Blume. Deocamdată, nu au fost inițiate discuții concrete în acest sens. Europa își intensifică investițiile în apărare Decizia Volkswagen de a explora acest domeniu vine în contextul în care liderii europeni au promis să crească cheltuielile militare pentru a sprijini Ucraina. Această mișcare a fost accelerată după ce administrația Trump a suspendat ajutoarele militare și a încetat să mai furnizeze informații forțelor ucrainene. Volkswagen și legătura sa cu industria militară Volkswagen nu este străin de industria de apărare. Pe lângă producția de vehicule pentru armata nazistă în Al Doilea Război Mondial, compania a dezvoltat modelul Volkswagen Type 181, utilizat inițial de armata vest-germană, iar ulterior comercializat și pe piețele civile din Marea Britanie și SUA, sub denumirea „The Thing”. În prezent, Volkswagen joacă un rol activ în industria de apărare prin parteneriatul său cu Rheinmetall AG, prin intermediul diviziei MAN Truck & Bus, specializată în producția de vehicule militare. Blume: „Investițiile în apărare sunt necesare” Guvernul german și Uniunea Europeană au lansat inițiative pentru creșterea cheltuielilor militare, măsuri pe care Blume le susține ca fiind esențiale în actualul context geopolitic. "Aceasta este exact direcția corectă, având în vedere situația geopolitică în care ne aflăm. Trebuie să investim mai mult pentru a ne asigura o poziție mai solidă în materie de securitate", a declarat CEO-ul Volkswagen.

Volkswagen, strategie în contextul tensiunilor transatlantice (sursa: Facebook/Volkswagen)
Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia (sursa: vrt.be)
Internațional

Rusia recrutează belgieni care să saboteze și spioneze în vederea unor atacuri anti-NATO

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia. O investigație jurnalistică a postului belgian VRT a scos la iveală o rețea de hackeri pro-ruși care recrutează persoane în Belgia pentru acțiuni de sabotaj și propagandă anti-NATO. Plătiți în criptomonede, acești „agenți de unică folosință” sunt folosiți pentru distribuirea de mesaje propagandistice și colectarea de informații despre jurnaliști. Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia Potrivit anchetei realizate în colaborare cu Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație, grupul pro-rus activează pe Telegram și numără peste 8.000 de membri. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Printre acțiunile sale recente se numără atacuri asupra site-urilor municipale și guvernamentale belgiene. Sabotaj plătit: cât valorează o misiune? Un jurnalist VRT s-a infiltrat în această rețea timp de câteva luni și a primit o primă misiune: să lipească zece autocolante cu mesajul „Fuck NATO” în cartierul european din Bruxelles, în schimbul a 50 de dolari în criptomonede. Ulterior, i s-a cerut să colecteze adresele de e-mail ale 30 de jurnaliști belgieni, semn că această rețea acționează nu doar prin acte de vandalism, ci și prin tentative de spionaj și intimidare. Rețele de sabotaj și în alte țări europene Investigația VRT a dezvăluit că aceste tactici nu sunt limitate la Belgia. Fenomenul a fost identificat și în alte state europene: În Polonia, un ucrainean de 51 de ani a fost recrutat pentru a incendia o fabrică de vopsea, în schimbul a 4.000 de dolari.  A fost arestat înainte de a comite atacul și condamnat la opt ani de închisoare. În Germania, un sabotor a fost plătit cu 100 de euro pentru a bloca țevile de eșapament ale 200 de mașini folosind spumă de construcție. Autoritățile belgiene monitorizează atent fenomenul Serviciul de informații al Belgiei avertizează că această metodă de recrutare face dificilă identificarea sursei atacurilor. "Misiunile subcontractate către lucrători independenți sau organizații infracționale variază de la propagandă și spionaj până la recunoaștere militară și sabotaj", se arată în raportul Siguranței Statului. James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru securitate cibernetică, a confirmat că Alianța Nord-Atlantică urmărește îndeaproape această amenințare. "După expulzarea diplomaților ruși suspectați de spionaj, am observat o creștere a recrutării online pentru activități infracționale. Este o problemă reală, deoarece acest tip de recrutare este greu de urmărit", a declarat oficialul NATO.

UE impune taxe asupra produselor americane (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate ca răspuns la creșterea taxelor vamale pe oțel

UE impune taxe asupra produselor americane. Comisia Europeană a anunțat că Uniunea Europeană va introduce taxe vamale asupra anumitor produse americane începând cu 1 aprilie. Decizia vine ca răspuns la tarifele de 25% impuse de Statele Unite asupra importurilor de oțel și aluminiu provenite din UE. Reacția UE la decizia administrației Trump Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană „regretă profund” măsurile decise de președintele american Donald Trump. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Oficialul european a subliniat impactul negativ al acestor tarife asupra economiei: "Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri și chiar mai rele pentru consumatori." UE impune taxe asupra produselor americane Măsura adoptată de UE presupune introducerea de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, whiskey sau unt de arahide Prin această contramăsură, Uniunea Europeană își propune să protejeze companiile, lucrătorii și consumatorii europeni de impactul tarifelor americane. Miliarde de euro în joc Potrivit Comisiei Europene, noile taxe americane afectează exporturi europene în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul exporturilor UE către SUA. În plus, importatorii americani vor fi nevoiți să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro.  

Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Moscova dă cu tifla propunerii americane, acceptate de Ucraina, pentru o încetare a focului timp de 30 de zile

Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu va face compromisuri care să pună în pericol vieți omenești în cadrul unui posibil acord de pace cu Ucraina. Într-un interviu publicat miercuri, Lavrov a reiterat că Moscova nu va accepta prezența trupelor NATO în Ucraina, chiar și în cazul unei reglementări pașnice permanente. Discuții între SUA și Ucraina la Jeddah Oficiali americani și ucraineni au purtat negocieri marți în Arabia Saudită, convenind asupra unei încetări a focului de 30 de zile și asupra unui acord privind rezervele minerale ale Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? În schimb, SUA au promis reluarea imediată a asistenței militare și a transferului de informații către Kiev. Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a insistat că poziția Rusiei în privința conflictului nu este influențată de factori externi, ci se conturează exclusiv la nivel intern. La rândul său, președintele comisiei pentru relații internaționale din Senatul rus, Konstantin Kosacev, a subliniat că orice acord va fi stabilit în termenii Moscovei, nu ai Washingtonului. „Acordurile reale se scriu pe front” Kosacev a declarat că Rusia își continuă avansul în Ucraina, iar orice negocieri trebuie să reflecte realitatea de pe teren. „Nu ne lăudăm, dar înțelegem că acordurile reale se scriu acolo, pe front, și acest lucru trebuie să fie clar și pentru Washington”, a transmis acesta printr-un mesaj pe Telegram.

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Ucraina a acceptat propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile. Este așteptată decizia Moscovei

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar. Ucraina a acceptat o încetare imediată a focului pentru 30 de zile, în timpul negocierilor cu oficialii americani din Arabia Saudită, potrivit unei declarații comune făcute publice marți, a anunțat Volodimir Zelenski. Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că oferta va fi prezentată oficial Rusiei, iar Moscova trebuie acum să răspundă. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a declarat Rubio. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului a fost o "propunere pozitivă", care acoperă linia frontului în conflict, nu doar luptele aeriene şi maritime Este de așteptat ca răspunsul Kremlinului să determine dacă această încetare a focului va duce la negocieri de pace mai ample sau dacă va rămâne doar o pauză temporară a ostilităților. Declarație comună SUA-Ucraina După mai mult de opt ore de discuţii, cele două părţi au emis o declaraţie comună în care se afirmă că Ucraina este dispusă să accepte propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile. Aceasta ar putea fi prelungită de comun acord de către părţi, sub rezerva acceptării şi punerii în aplicare de către Rusia. "Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii', se arată în declaraţie. SUA reiau schimbul de informații cu Ucraina Într-o mișcare strategică importantă, Washingtonul a anunțat reluarea schimbului de informații militare cu Kievul. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această decizie vine după ce SUA sistase temporar sprijinul informațional, afectând capacitatea Ucrainei de a răspunde eficient pe câmpul de luptă.  

Armata ucraineană, posibilă retragere din Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ucrainene s-ar putea retrage din regiunea rusă Kursk după ce Trump a oprit ajutorul militar

Armata ucraineană, posibilă retragere din Kursk. Armata ucraineană continuă să piardă teren în regiunea rusă Kursk, confruntându-se cu o ofensivă puternică a trupelor ruse, susținute și de soldați nord-coreeni. Presiunea exercitată de forțele Moscovei ar putea forța Ucraina să se retragă complet din această regiune, afectând poziția președintelui Volodimir Zelenski în eventuale negocieri cu Rusia. Armata ucraineană, posibilă retragere din Kursk În ultima săptămână, armata rusă a reușit să recupereze aproximativ 200 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă jumătate din teritoriul pe care forțele ucrainene îl mai controlau în provincia Kursk. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Conform lui Oleksi Melnik, expert în securitate de la Centrul Razumkov din Ucraina, decizia de retragere a trupelor ucrainene ar putea fi luată în următoarele ore sau zile. „Având în vedere echilibrul de forțe și dificultățile logistice, comandamentul ucrainean trebuie să decidă fie să trimită întăriri semnificative pentru a păstra o zonă relativ mică, fie să retragă de urgență trupele la granița regiunii Sumî.” Generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene, a recunoscut că trupele ucrainene sunt nevoite să „manevreze către poziții mai avantajoase”, un indiciu clar al unei retrageri tactice. Rușii accelerează ofensiva Analistul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko consideră că Rusia accelerează ofensiva din Kursk înaintea negocierilor Ucraina-SUA din Arabia Saudită și a paradei de Ziua Victoriei din 9 mai. „Lipsa controlului total asupra provinciei Kursk slăbește poziția de negociere a Rusiei, făcând-o incapabilă să emită ultimatumuri. Prin urmare, recucerirea regiunii este acum o prioritate strategică pentru Moscova.” Pe de altă parte, Ucraina ar putea încerca să păstreze măcar o parte din teritoriu, pentru a-l folosi ca monedă de schimb în eventuale negocieri. Lipsa sprijinul informațional Succesul ofensivei rusești din Kursk coincide cu decizia administrației Donald Trump de a opri transferul de informații militare către Ucraina. „Armata ucraineană nu a reușit să reacționeze în timp util la amenințarea pe care dronele rusești o reprezintă pentru logistica sa din Kursk și regiunea ucraineană Sumî învecinată”, notează jurnalistul militar Iuri Butusov. Acesta consideră că prioritatea Kievului ar trebui să fie minimizarea pierderilor umane și nu păstrarea teritoriului cu orice preț. Bătălia pentru Sudja Trupele ruse își intensifică atacurile asupra orașului Sudja, un punct strategic capturat de Ucraina în timpul ofensivei din august 2023. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Forțele Moscovei atacă din trei direcții – vest, nord și sud – și încearcă să recupereze rapid controlul asupra orașului. Potrivit surselor de pe teren, peste 100 de soldați ruși au încercat să se infiltreze în Sudja prin gazoductul Progres.

Ucraineancă reținută pentru trafic de organe (sursa: tvn24.pl)
Internațional

O ucraineancă care a traficat 56 de rinichi umani, arestată în Polonia

Ucraineancă reținută pentru trafic de organe. O ucraineancă de 35 de ani, Ksenia P., condamnată definitiv în Kazahstan la 12 ani de închisoare pentru trafic de organe, a fost reținută de poliția de frontieră poloneză. Ucraineancă reținută pentru trafic de organe Conform unui comunicat al procurorilor polonezi, femeia făcea parte dintr-un grup de crimă organizată specializat în vânzarea ilegală de rinichi pe piața neagră. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Ksenia P. a fost capturată la o trecere de frontieră feroviară între Polonia și Ucraina, după ce autoritățile au constatat că era căutată internațional prin Interpol din noiembrie 2020. Autoritățile poloneze nu au oferit detalii despre motivul pentru care femeia nu se mai afla în detenție în Kazahstan, unde fusese condamnată. 56 de rinichi vânduți ilegal pe piața neagră Conform anchetei, gruparea criminală din care făcea parte Ksenia P. a fost activă între 2017 și 2019, colectând ilegal organe și țesuturi umane din mai multe țări, inclusiv Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Thailanda. Aceasta a obținut și vândut cel puțin 56 de rinichi, obținând profituri substanțiale din această activitate ilegală. Solicitarea extrădării în Kazahstan Procurorii polonezi au cerut plasarea femeii în arest pentru o perioadă de o săptămână, timp necesar pentru definitivarea procedurilor de extrădare către Kazahstan. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Autoritățile continuă investigațiile pentru a clarifica circumstanțele în care Ksenia P. a reușit să scape de pedeapsa inițială și să călătorească prin Europa fără a fi reținută până acum.  

Polonia, program de pregătire militară voluntară (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia se pregătește de război: instruiește 100.000 de voluntari și inventariază adăposturile subterane

Polonia, program de pregătire militară voluntară. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat lansarea unui program ambițios de pregătire militară voluntară, care vizează instruirea a 100.000 de voluntari până în 2027. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a capacităților de apărare ale Poloniei, pe fondul tensiunilor din regiune. Polonia, program de pregătire militară voluntară În cadrul unei ședințe de guvern, Donald Tusk a subliniat importanța acestui program: „Cel mai important lucru pentru noi este ca orice persoană interesată să poată participa la o astfel de instruire până în 2026. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Este o sarcină dificilă, dar ştiu că este realizabilă.” Premierul a explicat că, alături de armata profesionistă și Forța de Apărare Teritorială, este necesară crearea unei armate de rezerviști bine pregătite. Acest program va permite formarea a 100.000 de voluntari pe an, consolidând astfel structura de apărare a Poloniei. Sistem de instrucție militară obligatorie pentru bărbați Printre măsurile anunțate de Tusk se numără și implementarea unui sistem de pregătire militară obligatorie pentru fiecare bărbat, până la sfârșitul anului. Această inițiativă vine în contextul războiului din Ucraina și al creșterii tensiunilor cu Rusia. De asemenea, premierul polonez dorește retragerea țării din tratatele internaționale care interzic minele antipersonal și munițiile cu dispersie, pentru a spori capacitatea de apărare. „Cursa înarmării” – o nouă strategie europeană? Într-o declarație făcută la Bruxelles, în timpul unui summit european, Tusk a pledat pentru o intensificare a eforturilor de înarmare ale Europei: „Europa trebuie să accepte această provocare, această cursă a înarmării. Și trebuie să o câștige.” Premierul polonez a subliniat că Uniunea Europeană are potențialul de a învinge Rusia într-o confruntare militară, financiară sau economică. Creșterea bugetului Apărării la 5% din PIB Donald Tusk a propus majorarea bugetului polonez pentru apărare la 5% din PIB, aliniindu-se astfel cererii fostului președinte american Donald Trump. În prezent, Polonia alocă deja 4,7% din PIB Apărării, de peste două ori mai mult decât angajamentul de 2% asumat de statele membre NATO. Inventarierea și modernizarea adăposturilor subterane Ca parte a măsurilor de securitate, Ministerul de Interne polonez a inițiat actualizarea registrului adăposturilor din întreaga țară. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform noilor reglementări, fiecare clădire publică cu o suprafață de peste 2.500 mp și cel puțin 100 de persoane în interior trebuie să fie dotată cu un adăpost cu o capacitate minimă de 50 de persoane. În 2023, Corpul Național de Pompieri a realizat un inventar al adăposturilor existente, identificând spațiu pentru aproximativ 300.000 de persoane în adăposturi antiaeriene și locuri temporare de refugiu pentru 1,1 milioane de persoane. Totuși, un audit ulterior a contestat fiabilitatea acestor date, evidențiind riscul unei „false senzații de securitate”.

Kremlinul dă lecții de democrație României (sursa: tass.ru)
Internațional

Rușii ne dau lecții de democrație: Kremlinul contestă legitimitatea alegerilor prezidențiale fără candidatul prorus Călin Georgescu

Kremlinul dă lecții de democrație României. Kremlinul a reacționat vehement marți, afirmând că alegerile prezidențiale din România nu vor avea legitimitate în absența candidaturii lui Călin Georgescu, un politician ultranaționalist și considerat prorus. Kremlinul dă lecții de democrație României Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că excluderea lui Călin Georgescu din cursa electorală reprezintă o încălcare gravă a principiilor democratice. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft „Desigur, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, orice scrutin organizat fără el nu va avea legitimitate”, a afirmat Peskov în fața reporterilor. În opinia Kremlinului, decizia Biroului Electoral Central al României de a respinge candidatura lui Georgescu arată o „lipsă de respect față de normele democratice în centrul Europei”. „România a ales calea disprețului față de democrație ca atare”, a subliniat Peskov, criticând dur autoritățile române pentru această hotărâre. Peskov neagă legătura Rusiei cu Georgescu Oficialul rus a respins acuzațiile potrivit cărora Rusia ar fi sprijinit candidatura lui Georgescu, calificându-le drept „prostii” și „acuzații absolut nefondate”. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această reacție vine în contextul în care Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale în noiembrie anul trecut, scrutinul fiind ulterior anulat din cauza unor suspiciuni privind finanțarea ilegală a campaniei și o posibilă implicare a Rusiei în procesul electoral.

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski cere Rusiei să elibereze prizonierii ucraineni și să lase copiii răpiți să revină acasă dacă Moscova vrea într-adevăr o soluție diplomatică

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus eliberarea prizonierilor de război și întoarcerea copiilor ucraineni deportați, ca parte a unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Propunerea sa vine în ajunul discuțiilor dintre reprezentanții Kievului și cei ai Washingtonului, ce vor avea loc în Arabia Saudită. Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor „Aceasta ar putea deveni un pas esențial în construirea încrederii în eforturile diplomatice”, a transmis Zelenski pe platforma X. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Declarația vine, după ce Zelenski s-a întâlnit luni cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite. Copiii ucraineni, subiect sensibil în negocierile internaționale Ucraina acuză Rusia de răpirea a mii de copii ucraineni de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. În 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în teritoriile rusești. Moscova susține că aceste acțiuni sunt „evacuări”, însă Ucraina și comunitatea internațională consideră că deportările fac parte dintr-o strategie mai amplă de rusificare forțată a populației din teritoriile ocupate. Schimbul de prizonieri, singurul canal de dialog activ În prezent, schimbul de prizonieri este singurul canal de comunicare funcțional între Ucraina și Rusia. De la începutul conflictului, mii de prizonieri au fost eliberați prin negocieri. Totuși, nu este clar câți prizonieri mai rămân de fiecare parte și dacă Moscova va accepta o nouă rundă de schimburi ca parte a unui posibil acord. Întâlnire de nivel înalt între Ucraina și SUA Liderul ucrainean a ajuns luni în orașul Jeddah, Arabia Saudită, pentru o vizită de o zi. Marți, o delegatie ucraineană se va întâlni cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Delegația ucraineană este condusă de Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Alături de acesta vor fi Andrii Sîbiga, ministrul de interne și Rustem Umerov, ministrul apărării, Deși Zelenski nu va participa la negocieri, acesta și-a exprimat speranța că întâlnirea va avea „rezultate practice” și va contribui la continuarea sprijinului SUA pentru Ucraina. „Poziția Ucrainei în aceste discuții va fi deplin constructivă”, a declarat președintele, mulțumind Arabiei Saudite pentru sprijinul diplomatic. Arabia Saudită, o platformă pentru negocieri Arabia Saudită joacă un rol esențial în medierea conflictului dintre Ucraina și Rusia, oferind o platformă de dialog pentru discuțiile diplomatice. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Deși rezultatele negocierilor rămân incerte, propunerile lui Zelenski privind prizonierii și copiii ucraineni ar putea constitui un punct de plecare pentru detensionarea conflictului.

Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi (sursa: superyachtfan.com/)
Internațional

Primul superyacht al unui oligarh rus care ar putea fi confiscat de SUA și valorificat pentru Ucraina

Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi. Un tribunal federal din New York a respins luni revendicarea de proprietate asupra superiahtului Amadea, atribuit oligarhului rus Suleiman Kerimov, aflat sub sancțiuni americane. Decizia deschide calea către o licitație publică a luxosului iaht, evaluat la 300 de milioane de dolari, potrivit The Guardian. Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi Iahtul de 106 metri lungime a fost sechestrat în 2022 în Fiji, la cererea justiției americane, și ulterior predat Statelor Unite. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT De atunci, un alt om de afaceri rus, Eduard Hudainatov, fost șef al companiei petroliere Rosneft, a susținut că el este adevăratul proprietar. Însă, convocat de tribunalul american în iulie 2024 pentru a-și susține pretențiile, Hudainatov nu s-a prezentat nici atunci, nici la următoarele două termene, invocând probleme medicale. Drept urmare, instanța i-a respins definitiv revendicările. Oligarhul Kerimov, vizat de sancțiuni internaționale Autoritățile americane susțin că Hudainatov este un interpus, menit să îl ajute pe Suleiman Kerimov să își sustragă iahtul de la confiscare. Kerimov a fost sancționat de SUA în 2018 pentru presupusă spălare de bani și se numără printre oligarhii ruși vizați de sancțiuni internaționale după invazia Ucrainei din 2022. Lege nouă pentru vânzarea activelor oligarhilor ruși În 2024, Congresul american a adoptat o lege care permite valorificarea bunurilor confiscate ale oligarhilor ruși pentru a sprijini Ucraina. Această legislație ar putea permite vânzarea iahtului Amadea, transformându-l într-un activ valoros pentru efortul de reconstrucție al Ucrainei. Totuși, în februarie 2024, Pam Bondi, fost procuror general în administrația Trump, a anunțat desființarea grupului „Kleptocapture”, creat de administrația Biden pentru a urmări averile oligarhilor ruși sub sancțiuni. Amadea, un iaht de lux impresionant Considerat un simbol al extravagantei oligarhilor ruși, Amadea este dotat cu facilități ultra-luxoase, inclusiv o piscină, jacuzzi, un heliport și o „grădină de iarnă” pe punte. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform site-ului superyachtfan.com, acest iaht rămâne unul dintre cele mai opulente din lume.

Donald Trump încearcă să salveze Tesla (sursa: X/Tesla)
Internațional

Trump încearcă să oprească căderea Tesla, acuză stânga radicală de boicot și anunță că va cumpăra un autoturism

Donald Trump încearcă să salveze Tesla. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți că va achiziționa „o Tesla nou-nouță” pentru a-și arăta sprijinul față de Elon Musk, consilier apropiat și figură-cheie în administrația sa. Donald Trump încearcă să salveze Tesla Declarația sa vine la doar câteva ore după o prăbușire de peste 15% a acțiunilor Tesla pe bursa de la New York, în contextul apelurilor la boicot împotriva producătorului de vehicule electrice. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT „Pentru Republicani, pentru Conservatori și pentru toți formidabilii americani, Elon Musk 'merge pe front' pentru a ajuta națiunea noastră și face O MUNCĂ FANTASTICĂ!”, a scris Trump pe Truth Social. Scădere masivă a acțiunilor Tesla Luni, Tesla a suferit un declin puternic pe Wall Street, valoarea sa bursieră fiind afectată atât de scăderea vânzărilor, cât și de turbulențele din sectorul tehnologic. Acțiunile producătorului de vehicule electrice au pierdut mai mult de 15% într-o singură zi, iar capitalizarea sa s-a înjumătățit din decembrie până în prezent. În paralel, poziționarea politică a lui Elon Musk alături de Donald Trump și sprijinul său pentru extrema dreaptă europeană au generat reacții mixte.  Tesla, ținta unor atacuri și boicoturi Mai multe platforme francofone anarhiste au lansat apeluri împotriva Tesla, iar la începutul lunii martie, aproximativ 12 vehicule Tesla au fost incendiate în Toulouse, sud-vestul Franței, de persoane care se revendică drept membri ai unui colectiv anarhist. Trump a reacționat vehement la aceste evenimente, acuzând „nebunii stângii radicale” de un boicot ilegal: „Ei încearcă să distrugă Tesla, compania lui Elon, pentru a-l ataca și a-i face rău în tot ceea ce el reprezintă. Mâine dimineață îmi cumpăr o Tesla ca semn de încredere și sprijin.” Probleme pentru Tesla și pe piața auto Deși Tesla rămâne lider mondial în producția de vehicule electrice, compania se confruntă cu dificultăți suplimentare. Una dintre provocările actuale este tranziția către o nouă versiune a SUV-ului Model Y, proces care afectează temporar producția și livrările. Atac cibernetic asupra platformei X În aceeași zi în care Tesla înregistra scăderi semnificative, Elon Musk a declarat că rețeaua socială X (fosta Twitter), pe care o deține, a fost victima unui „atac cibernetic masiv”. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Mii de utilizatori au raportat probleme de acces, însă Musk nu a oferit detalii suplimentare despre natura atacului sau sursa acestuia.  

Taxele lui Trump afectează Wall Street (sursa: Facebook/New York Stock Exchange)
Internațional

Trump a prăbușit piețele bursiere americane cu amenințarea tarifelor pentru China, Mexic și Canada

Taxele lui Trump afectează Wall Street. Anunțul președintelui Donald Trump privind noile taxe vamale a afectat semnificativ încrederea investitorilor, conducând la scăderi drastice pe Wall Street. Taxele lui Trump afectează Wall Street Luni, temerile legate de o posibilă recesiune în SUA au dus la pierderi de 4.000 miliarde de dolari din capitalizarea bursieră, indicele Standard and Poor’s 500 înregistrând cel mai sever declin din ultima lună, potrivit CNN. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT Deciziile administrației Trump au generat neliniște în mediul de afaceri, în special din cauza tarifelor vamale impuse unor parteneri economici cheie, precum Canada, Mexic și China. Măsurile au crescut volatilitatea piețelor și au determinat companiile să-și reevalueze strategiile de dezvoltare. „Vedem clar schimbarea încrederii investitorilor. Ceea ce a funcționat în trecut nu mai funcționează acum”, a declarat Ayako Yoshioka, analist la Wealth Enhancement. Scăderi record ale principalilor indici bursieri Luni, bursa de pe Wall Street a suferit una dintre cele mai dificile zile ale anului. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 2,08%, atingând 41.911,71 puncte, cel mai mare declin anual. Nasdaq Composite a înregistrat o scădere de 4%, cel mai sever recul zilnic din septembrie 2022. Standard and Poor’s 500 a pierdut 8,6% față de recordul din 19 februarie, ceea ce a dus la o ștergere de 4.000 miliarde de dolari din capitalizarea totală. Nasdaq, dominat de companiile din sectorul tehnologic, a scăzut cu 10% față de nivelul maxim din decembrie. Impactul asupra marilor companii Noile politici comerciale au determinat consiliile de administrație ale marilor corporații să-și regândească planurile de viitor. Peter Orszag, director general al Lazard, avertizează că incertitudinea legată de taxele impuse Europei ar putea afecta grav perspectivele economice ale SUA și activitatea de fuziuni și achiziții. „Tensiunile cu China erau previzibile, însă măsurile împotriva Canadei, Mexicului și Europei creează confuzie. Dacă situația nu se clarifică într-o lună, impactul asupra economiei americane ar putea fi sever”, a precizat Orszag. Gigantii tehnologici, printre cei mai afectați Sectorul tehnologic a resimțit puternic volatilitatea pieței, cu pierderi semnificative pentru marile companii. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Apple și Nvidia au scăzut cu aproximativ 5% fiecare. Tesla a înregistrat o prăbușire de 15%, pierzând 125 miliarde de dolari din capitalizarea bursieră. În contextul acestor fluctuații, investitorii așteaptă cu nerăbdare clarificări privind politicile comerciale ale SUA, în speranța unei stabilizări a piețelor financiare.

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate (sursa: Facebook/Naleraq)
Internațional

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse să ajungă la guvernare

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate. Marți, Groenlanda organizează alegeri pentru parlamentul său local, Inatsisartut, într-un context politic tensionat, transmite BBC. Teritoriul autonom al Danemarcei este divizat între dorința de independență și menținerea beneficiilor economice oferite de Copenhaga. În același timp, interesul fostului președinte american Donald Trump pentru achiziționarea insulei a adăugat o dimensiune geopolitică inedită scrutinului. Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate Singurul sondaj disponibil, realizat cu mai mult de o lună în urmă, arată că partidul socialist Inuit Ataqatigiit (IA), condus de premierul Mute B. Egede, ar obține 31% din voturi, depășind social-democrații de la Siumut. Citește și: Propaganda pro-Georgescu, Active News, susține că „planul B”, Dungaciu, este o conservă GRU Cele două formațiuni au guvernat împreună în ultimii trei ani, însă și-ar putea pierde o parte din electorat față de alegerile din 2021. Pe locul trei în preferințele alegătorilor se află partidul liberal Demokratiit, cu aproape 19%, depășindu-l pe Naleraq, singura formațiune care pledează deschis pentru ruperea legăturilor cu Danemarca. O coaliție posibilă și viitorul Groenlandei Rezultatul votului ar putea menține alianța dintre Inuit Ataqatigiit și Siumut, partidele care au condus insula de la obținerea autonomiei în 1979. În 2009, statutul Groenlandei a fost revizuit, incluzând și dreptul la autodeterminare, care însă nu a fost exercitat până acum. Cu o populație de aproximativ 43.000 de locuitori, Groenlanda urmează să aleagă 31 de membri ai parlamentului. Votul este urmărit îndeaproape atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional. Ambițiile americane asupra Groenlandei Fostul președinte Donald Trump a manifestat un interes constant pentru Groenlanda, aducând acest subiect în centrul dezbaterilor electorale. Deși majoritatea partidelor locale au respins ideea, Trump a reiterat duminică pe rețelele sociale sprijinul său pentru autodeterminarea Groenlandei, promițând miliarde de dolari în investiții și securitate sporită, dacă insula ar accepta să devină parte a SUA. Într-un interviu acordat televiziunii publice daneze DR, premierul Mute B. Egede a fost categoric: „Groenlanda nu este de vânzare". El a cerut „respect" și a pledat pentru un guvern „robust" și o economie solidă, ca bază pentru o eventuală independență, fără a stabili însă un termen concret pentru acest obiectiv. O economie dependentă de Danemarca În prezent, Groenlanda este puternic dependentă de sprijinul financiar danez, care acoperă aproximativ 40% din veniturile teritoriale. Cu o populație de 57.000 de locuitori pe un teritoriu de 2,2 milioane de kilometri pătrați (dintre care 80% acoperit de gheață), insula are o economie fragilă, bazată în proporție de 90% pe pescuit. Tema independenței, deși dezbătută, nu a fost dominantă în campania electorală. Alegătorii sunt mai preocupați de probleme interne, precum criza locuințelor și deficiențele sistemului sanitar. Lipsurile în domeniul Sănătății și Educației au determinat mulți localnici să se mute în Danemarca – aproximativ 17.000 de groenlandezi s-au stabilit acolo din 2008. Totuși, majoritatea acestora nu vor putea vota la scrutin, deoarece trebuie să fi avut reședința în Groenlanda în ultimele șase luni. Interes strategic al SUA și rivalitatea cu Rusia Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru SUA, fiind situată pe ruta cea mai scurtă între Europa și America de Nord. Baza aeriană Pituffik găzduiește echipamente esențiale pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice. Washingtonul și-a exprimat dorința de a-și extinde prezența militară pe insulă, inclusiv prin instalarea unor radare care să monitorizeze activitatea navală rusească în Atlantic. Încercarea lui Trump de a cumpăra Groenlanda nu este fără precedent. În 1946, președintele american Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, considerând-o esențială în Războiul Rece. Danemarca a refuzat propunerea, la fel cum a făcut și în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. O posibilă asociere cu SUA? O altă opțiune discutată este un pact de „liberă asociere" cu Statele Unite, similar statutului Insulelor Marshall, Microneziei sau Palau. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această idee este susținută de partidul Naleraq, însă formațiunea are șanse reduse de a intra la guvernare. Deși independența rămâne un ideal pentru mulți groenlandezi, realitatea economică îi face pe majoritatea să considere această opțiune neviabilă pe termen scurt. Un sondaj recent arată că 85% dintre localnici resping ideea ca Groenlanda să devină parte a SUA.  

Trump anunță arestări în campusurile americane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Prima arestare a unui student palestinian de la Universitatea Columbia, acuzat de legături cu Hamas. "Vor urma și altele", spune Trump

Trump anunță arestări în campusurile americane. Președintele american Donald Trump a anunțat luni că urmează o serie de arestări, după ce autoritățile federale au reținut în weekend un lider al manifestațiilor pro-palestiniene de la prestigioasa Universitate Columbia din New York. Studentul, de origine palestiniană, riscă acum expulzarea. Trump anunță arestări în campusurile americane „Aceasta este prima arestare și vor fi multe altele", a transmis Trump pe platforma sa Truth Social. Citește și: Propaganda pro-Georgescu, Active News, susține că „planul B”, Dungaciu, este o conservă GRU În aceeași declarație, Trump a subliniat că administrația sa nu va tolera „activități pro-teroriste, antisemite și anti-americane" desfășurate în universitățile americane. „Știm că sunt alți studenți la Columbia și în alte universități care au participat la astfel de activități (...) Îi vom găsi, aresta și expulza pe acești simpatizanți ai terorismului", a adăugat fostul președinte. El a avertizat că se așteaptă ca toate universitățile din SUA să respecte regulile și să coopereze în procesul de identificare a celor implicați. Arestarea studentului Mahmoud Khalil Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a confirmat duminică arestarea lui Mahmoud Khalil, un student palestinian de la Universitatea Columbia, care a participat la protestele împotriva războiului din Gaza. Autoritățile federale susțin că acesta ar fi desfășurat „activități legate de Hamas, o organizație desemnată ca fiind teroristă”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Expulzarea susținătorilor Hamas Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat pe platforma X că tuturor susținătorilor Hamas aflați pe teritoriul SUA li se va retrage viza sau green card-ul, urmând să fie expulzați. „Nu vom permite ca persoane care susțin organizații teroriste să rămână pe teritoriul american”, a declarat Rubio, subliniind că măsuri similare vor fi aplicate și altor protestatari asociați cu astfel de activități. Protestele de la Columbia Universitatea Columbia a fost recent epicentrul unor manifestații pro-palestiniene, în care studenții au criticat susținerea SUA pentru Israel și intervenția militară din Gaza. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Aceste proteste au atras atenția administrației Trump, care a adoptat o poziție fermă împotriva oricăror mișcări percepute drept ostile intereselor americane.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră