vineri 26 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul însorit o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Sprijinul militar al UE pentru Ucraina (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei sau Slovaciei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare (sursa: Pexels/Abdul Naser Sahebzada)
Internațional

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare. Afganistan, în pragul unei crize sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, fără surse alternative de finanțare, va fi nevoită să închidă până în iunie 80% dintre serviciile medicale esențiale pe care le sprijină în Afganistan. Sistemul de sănătate al țării depinde aproape exclusiv de sprijinul donatorilor internaționali, iar lipsa fondurilor ar putea avea consecințe dramatice. Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare Până la 4 martie, 167 de centre de sănătate au fost deja închise din lipsă de finanțare, afectând 1,6 milioane de afgani care nu mai au acces la îngrijiri medicale. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele OMS avertizează că situația se agravează rapid, în special în nordul, vestul și nord-estul țării, unde peste o treime dintre unitățile medicale au fost deja închise, alimentând temeri privind o criză umanitară iminentă. „Fără o intervenție urgentă, peste 220 de alte centre s-ar putea închide până în iunie, lăsând încă 1,8 milioane de oameni fără acces la servicii medicale”, a precizat OMS. Impactul retragerii SUA din OMS asupra sănătății globale Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a avut un impact direct asupra finanțării sistemului sanitar global. Încetarea plăților americane a pus în pericol inclusiv rețeaua globală de supraveghere a rujeolei, care depindea integral de finanțare americană. În Afganistan, această boală a făcut ravagii în 2025, OMS raportând 16.000 de cazuri suspecte și 111 decese în doar primele două luni ale anului. Talibanii contestă cifrele OMS, dar depind de ajutorul umanitar Deși autoritățile talibane, revenite la putere în 2021, contestă datele OMS, realitatea din teren arată un sistem sanitar fragil, care se bazează aproape exclusiv pe ONG-uri și organizații internaționale pentru a funcționa. Totuși, nerecunoscuți oficial de nicio țară, talibanii nu pot încheia parteneriate directe cu state străine, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri esențiale. Mame și copii, cei mai vulnerabili în criza sanitară Criza sanitară afectează în special femeile și copiii din Afganistan. Rata mortalității materne este una dintre cele mai ridicate din lume, cu 638 de decese la 100.000 de nașteri viabile, potrivit UNICEF. Întreruperea ajutorului internațional ar putea cauza alte 1.200 de decese materne până în 2028, avertizează ONU. De asemenea, țara se confruntă cu epidemii de malarie și febră denga, în timp ce vaccinarea împotriva poliomielitei rămâne o provocare majoră. Afganistan și Pakistan sunt singurele țări din lume în care această boală este încă endemică. Subnutriția agravează criza umanitară Pe lângă problemele sanitare, Afganistanul se confruntă și cu o criză alimentară severă. Potrivit ONU, 10% dintre copiii sub cinci ani suferă de malnutriție severă, iar 45% dintre copii au întârzieri de creștere din cauza lipsei alimentației adecvate După patru decenii de război, economia fragilă și schimbările climatice agravează și mai mult situația umanitară. ONG-urile, forțate să închidă centre medicale Pe fondul lipsei de finanțare, ONG-uri precum Save the Children au fost nevoite să își reducă activitatea. Recent, organizația a închis 18 centre de sănătate, iar restul unităților sale medicale mai au resurse pentru doar o lună. În ianuarie 2025, cele aproximativ 30 de clinici Save the Children tratau peste 134.000 de copii.

Trump nu vrea judecarea lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei, a retras SUA din grupul țărilor care judecă delictele de agresiune

Trump nu vrea judecarea lui Putin. Statele Unite au notificat oficialii europeni că se retrag din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, un grup multinațional creat pentru a investiga liderii responsabili de invazia rusă, inclusiv pe Vladimir Putin, potrivit unei relatări a The New York Times. Această decizie marchează o schimbare semnificativă față de angajamentul administrației Joe Biden, care a sprijinit activ inițiativa în 2023. Trump nu vrea judecarea lui Putin Grupul de investigație, susținut de Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, includea reprezentanți din Ucraina, statele baltice și România. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Statele Unite erau singura țară non-europeană implicată, trimițând un procuror de rang înalt al Departamentului de Justiție pentru a colabora cu anchetatorii. În paralel, administrația Trump reduce activitatea echipei interne a SUA privind crimele de război, echipă creată în 2022 de fostul procuror general Merrick Garland. Rolul SUA în investigarea crimelor de război În perioada Biden, echipa americană cunoscută sub numele de WarCAT a oferit sprijin logistic, instruire și asistență directă procurorilor ucraineni, ajutându-i să documenteze și să aducă în instanță crimele de război comise de Rusia. Prin retragerea SUA, Ucraina și partenerii europeni pierd un sprijin esențial în anchetele internaționale privind agresiunile rusești. Motivul invocat: realocarea resurselor Administrația Donald Trump nu a oferit un motiv detaliat pentru retragerea din acest grup de anchetă, menționând doar necesitatea realocării resurselor. Această justificare este similară cu cea folosită pentru alte schimbări de politică externă implementate de Casa Albă în ultimele luni. Decizia semnalează o schimbare de strategie a SUA în ceea ce privește abordarea conflictului ruso-ucrainean și răspunderea liderilor implicați.

Trump anunță discuții directe cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american

Trump anunță discuții directe cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat duminică seara că va avea o convorbire oficială marți cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina. Trump anunță discuții directe cu Putin Trump a anunțat că discuția cu liderul de la Kremlin va avea loc marți. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Președintele SUA a menționat că există deja schimburi de opinii între Moscova și Kiev, iar Washingtonul încearcă să faciliteze negocierile. O delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit la Moscova pentru a discuta un armistițiu de 30 de zile, convenit anterior între Washington și Kiev în Arabia Saudită. Deși Putin s-a arătat deschis la această propunere, el a subliniat că există probleme legate de implementare și verificare și că dorește să discute direct cu Trump. În același timp, Kremlinul a transmis un mesaj oficial către Casa Albă privind această propunere. Presiunea internațională asupra Rusiei Liderii europeni continuă să caute soluții pentru încetarea conflictului, iar la un summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de state și organizații au anunțat o strategie de presiune colectivă asupra Moscovei. În același timp, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron încearcă să creeze o coaliție de țări care să trimită trupe în Ucraina pentru a asigura stabilitatea după un posibil armistițiu, inițiativă la care Rusia s-a opus ferm. Zelenski: „Rusia vrea o poziție mai puternică” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit o echipă de negociatori și consideră că Rusia urmărește să obțină avantaj strategic pe front înainte de a accepta un acord. Zelenski a acuzat Kremlinul că exagerează dificultățile legate de o încetare a focului, afirmând că americanii au confirmat fezabilitatea unei astfel de măsuri. Pe de altă parte, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a declarat sprijinul pentru eforturile diplomatice ale lui Donald Trump, menționând că va susține negocierile pentru pace.

Încep concedierile în rândul angajaților VOA (sursa: voanews.com)
Internațional

Au început concedierile la Vocea Americii, după ce postul de radio a fost desființat de Trump la pachet cu Europa Liberă și altele

Încep concedierile în rândul angajaților VOA. Angajați ai postului de radio Vocea Americii (Voice of America, VOA) au primit duminică notificări prin care erau informați că contractele lor se încheie pe 31 martie, potrivit BBC. Această decizie vine la doar o zi după anunțul administrației Trump, care a confirmat concedierea tuturor angajaților acestui post de radio. Încep concedierile în rândul angajaților VOA Decizia afectează și angajații de la Radio Free Asia și alte media finanțate de guvernul american, în cadrul tăierilor bugetare promise de Donald Trump. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Majoritatea personalului contractual VOA, în special cei care lucrează în serviciile non-anglofone, au fost anunțați că își vor pierde locurile de muncă la finalul lunii. Implicații asupra personalului străin din SUA Mulți dintre cei concediați nu sunt cetățeni americani, iar această situație le-ar putea afecta statutul legal de rezidență în Statele Unite. În schimb, angajații statutari ai Vocea Americii nu au primit încă notificări oficiale de concediere, dar au fost trimiși în concediu administrativ. Reacții și critici privind libertatea presei Jurnalistul Liam Scott, unul dintre cei concediați, a declarat pe platforma X că această măsură face parte dintr-un efort mai larg al administrației Trump de a destructura guvernul și de a limita libertatea presei. El a subliniat că nu a mai văzut niciodată o situație comparabilă în SUA. Istoria și rolul posturilor afectate Postul Vocea Americii a fost fondat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Radio Free Europe și Radio Free Asia au fost create ulterior pentru a furniza informații în statele autoritare. Printr-un decret semnat vineri, Donald Trump a inclus agenția care administrează aceste posturi, USAGM, printre structurile „inutile” ale birocrației federale, punând astfel sub semnul întrebării viitorul acestor instituții media.

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski a numit un nou șef de stat major general al armatei, trupele vor fi reorganizate

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe generalul de divizie Andrii Hnatov în funcția de șef al Statului Major General al armatei. Acesta îl înlocuiește pe general-locotenentul Anatoli Barhilevici, conform unui decret publicat pe site-ul administrației prezidențiale. Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a explicat că schimbarea vine în contextul unei transformări continue a forțelor armate ucrainene. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Modificăm sistemul de gestionare și introducem standarde clare pentru a crește eficiența armatei noastre”, a declarat Umerov într-un comunicat oficial. Cine este generalul Andrii Hnatov? Generalul Hnatov are o experiență de 27 de ani în armată,. A avansat de la comanda unei brigăzi de pușcași marini până la coordonarea trupelor ucrainene în regiunea Donețk, unde se duc lupte intense împotriva forțelor ruse. Fostul șef al Statului Major, inspector general al armatei Generalul Anatoli Barhilevici, înlocuit din funcția de șef al Statului Major, va ocupa de acum înainte postul de inspector general al armatei. În noul său rol, el va superviza standardele militare și va întări disciplina în rândul forțelor armate, a precizat ministrul Apărării. Restructurarea armatei pentru a face față avansului rusesc În cel de-al patrulea an de război cu Rusia, Ucraina trece printr-o perioadă dificilă pe câmpul de luptă. Trupele sale se retrag din regiunea Kursk și resimt o presiune tot mai mare în Donețk, unde forțele ruse înaintează de luni de zile. Pentru a îmbunătăți coordonarea și reacția la atacurile inamicului, Ucraina implementează o restructurare majoră a armatei. De la brigăzi la „corpuri de armată”: un nou model militar La începutul anului, oficialii militari ucraineni au anunțat că armata va renunța la sistemul de brigăzi, trecând la un model bazat pe „corpuri de armată”. Această schimbare are scopul de a îmbunătăți coordonarea pe frontul extins de peste 1.000 km și de a accelera procesul decizional. Brigada a 3-a de asalt separată, una dintre cele mai importante unități de luptă ucrainene, a confirmat vineri că a început deja procesul de reorganizare în conformitate cu noua strategie. Ucraina vrea să preia inițiativa pe front Comandantul Andrii Bilețki a declarat într-o postare video că Ucraina își propune să modifice fundamental principiile și metodele de luptă. „Aceasta înseamnă schimbarea cursului războiului în favoarea Ucrainei”, a subliniat el, subliniind importanța adaptării militare în fața unui inamic redutabil.

Prima fotografie a Papei după spitalizare (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

Prima fotografie cu Papa Francisc, încă în spital la o lună de la internare, făcută publică de Vatican

Prima fotografie a Papei după spitalizare. Vaticanul a publicat duminică prima fotografie a Papei Francisc după mai bine de o lună de la internarea sa pentru o dublă pneumonie. Prima fotografie a Papei după spitalizare Imaginea,arată Suveranul Pontif într-un scaun cu rotile, în fața unui altar din capela apartamentului său de la spitalul Gemelli din Roma. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a fost internat pe 14 februarie la clinica Gemelli din Roma, suferind de o infecție respiratorie gravă. Potrivit Vaticanului, tratamentul său a fost complex și a necesitat administrarea de oxigen. În tot acest timp, Suveranul Pontif nu a mai fost văzut în public. Imaginea confirmă starea de sănătate a Papei Biroul de presă al Vaticanului a anunțat că Papa Francisc a celebrat duminică Sfânta Liturghie în capela apartamentului său de la etajul 10 al spitalului. Fotografia oficială îl surprinde într-un moment de reculegere, într-un scaun cu rotile, în fața unui altar și a unui crucifix așezat pe perete. Papa Francisc respiră singur după tratamentul cu oxigen În ciuda severității infecției care l-a ținut sub supraveghere medicală strictă, imaginea recentă sugerează o îmbunătățire a stării sale de sănătate. Potrivit Vaticanului, Papa nu mai are nevoie de oxigen, ceea ce indică un progres în recuperarea sa. Așteptările privind revenirea Papei în public Deși nu există încă un anunț oficial privind momentul în care Papa Francisc își va relua activitatea publică, publicarea acestei imagini sugerează că recuperarea sa este în curs. Vaticanul ar putea oferi în curând noi actualizări despre starea sa de sănătate și programul viitor.

Tragedia din clubul macedonean, asemănătoare Colectivului (sursa: brif.mk)
Internațional

Incendiul din clubul din Macedonia de Nord, asemănări șocante cu Colectiv: fără autorizație, corupție, materiale pirotehnice folosite în interior

Tragedia din clubul macedonean, asemănătoare Colectivului. Autoritățile din Macedonia de Nord au demarat o anchetă pentru a stabili posibile acte de corupție legate de incendiul devastator care a avut loc într-un club de noapte din Kocani, soldat cu 59 de morți și peste 150 de răniți. Ministrul de interne, Pance Toskovski, a declarat duminică că firma care administra localul nu avea autorizație legală de funcționare. Tragedia din clubul macedonean, asemănătoare Colectivului În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Toskovski a subliniat că lipsa autorizației este un indiciu clar al corupției care persistă în Macedonia de Nord. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Această firmă nu avea autorizație legală pentru a lucra. Această autorizație, la fel ca multe alte lucruri în Macedonia în trecut, este legată de corupție”, a afirmat acesta. 15 persoane reținute și peste 20 de suspecți în anchetă Potrivit ministrului de interne, ancheta vizează peste 20 de suspecți, printre care se numără fiul proprietarului clubului, directorul firmei care administra localul și membri ai echipei de securitate. În total, 15 persoane au fost deja reținute, inclusiv angajați ai Ministerului Economiei, în timp ce alți suspecți sunt fie spitalizați, fie decedați. Printre cei vizați de anchetă se află și doi membri ai trupei de hip-hop DNK, extrem de populară în Macedonia de Nord, care susținea un concert în momentul producerii incendiului. Premierul Mickoski promite măsuri drastice Premierul Hristijan Mickoski a declarat că vinovații vor fi trași la răspundere fără milă, indiferent de poziția sau afilierea lor politică. „Pentru tot ce s-a întâmplat, trebuie să existe răspundere penală pentru toți, indiferent de instituția de care aparțin, la ce nivel, ce partid, profesie… Va trebui să fie trași la răspundere cu numele și prenumele, fără milă”, a spus acesta. Mickoski a anunțat că în zilele următoare vor fi luate măsuri concrete pentru a combate corupția și pentru a face dreptate familiilor victimelor. „Datorăm asta și vouă și familiilor celor decedați”, a subliniat premierul. Promisiuni pentru combaterea corupției Guvernul Macedoniei de Nord promite să ia măsuri ferme pentru a preveni astfel de tragedii în viitor. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile se angajează să aducă în fața justiției pe toți cei responsabili de această catastrofă.

Papa Francisc, mesaj emoționant din spital (sursa: Vatican News)
Internațional

La peste o lună de când se află spitalizat, Papa Francisc anunță că este "slăbit"

Papa Francisc, mesaj emoționant din spital. Papa Francisc a transmis un mesaj emoționant duminică, din spitalul Gemelli din Roma, unde este internat de peste o lună pentru tratamentul unei duble pneumonii. Suveranul pontif, în vârstă de 88 de ani, a recunoscut că este slăbit, dar și-a exprimat speranța și solidaritatea cu toți cei aflați în suferință. Papa Francisc, mesaj emoționant din spital „Trec printr-o perioadă de încercare și mă alătur atâtor frați și surori bolnavi. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut Trupurile noastre sunt slăbite, dar nimic nu ne poate opri să iubim, să ne rugăm, să ne dăruim, să fim unii pentru alții, în credință, semne luminoase de speranță”, a transmis Papa Francisc. Omagiu adus personalului medical În același mesaj, Papa a adus un omagiu personalului medical, subliniind devotamentul și grija cu care aceștia își îndeplinesc misiunea. „Câtă grijă iubitoare luminează camerele, coridoarele, clinicile, locurile în care se fac cele mai umile servicii!”, a spus el, mulțumindu-le celor care îl asistă. De asemenea, a transmis recunoștință credincioșilor pentru rugăciuni, adresând mulțumiri speciale copiilor care se roagă pentru sănătatea sa. Apel pentru pace în zonele de conflict Papa Francisc a îndemnat credincioșii să se roage pentru pace. Suveranul Pontif a menționat în mod special țările afectate de război, printre care Ucraina, Palestina, Israel, Liban, Myanmar, Sudan și Republica Democratică Congo. Starea sa de sănătate rămâne sub supraveghere Deși starea sa s-a îmbunătățit progresiv, Vaticanul a anunțat că suveranul pontif trebuie să rămână internat pentru continuarea tratamentului. Papa Francisc a fost spitalizat pe 14 februarie, după ce o bronșită severă a evoluat într-o dublă pneumonie.  

Astronauții blocați pe ISS sunt înlocuiți (sursa: nasa.org)
Internațional

Astronauții blocați pe Stația Spațială Internațională de nouă luni vor reveni pe Pământ

Astronauții blocați pe ISS sunt înlocuiți. O nouă echipă de astronauți a ajuns duminică la Stația Spațială Internațională (ISS) la bordul navei Crew Dragon a SpaceX, înlocuindu-și colegii care au rămas blocați acolo de peste nouă luni. Imaginile transmise în direct i-au surprins pe noii veniți îmbrățișându-și colegii aflați în imponderabilitate, marcând sfârșitul unei lungi perioade de incertitudine pentru echipajul izolat. Astronauții blocați pe ISS sunt înlocuiți Astronauții Butch Wilmore și Suni Williams au rămas blocați pe ISS din iunie anul trecut, după ce capsula Starliner, produsă de Boeing, a suferit defecțiuni de propulsie, devenind incapabilă să-i readucă pe Pământ. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut Misiunea lor, planificată inițial pentru doar câteva zile, s-a transformat într-o ședere forțată de peste nouă luni, mult peste rotațiile obișnuite ale astronauților, care durează în mod normal aproximativ șase luni. Wilmore și Williams ar putea începe călătoria de întoarcere miercurea viitoare, la câteva zile după sosirea noului echipaj. Record spațial mondial Deși perioada lor pe ISS a fost semnificativ extinsă, aceasta rămâne totuși sub recordul spațial american de 371 de zile, stabilit de Frank Rubio în 2023. Recordul mondial este deținut de cosmonautul rus Valeri Polyakov, care a petrecut 437 de zile consecutive pe stația spațială Mir. SpaceX versus Boeing Incidentul cu Starliner ridică noi semne de întrebare privind fiabilitatea capsulelor Boeing, în timp ce SpaceX continuă să domine transportul spațial comercial. Echipajul care a ajuns duminică pe ISS face parte din programul Crew Dragon, care a demonstrat succes repetat în livrarea și repatrierea astronauților NASA. Cu această schimbare de echipaj, NASA își propune să asigure o tranziție lină și un calendar mai previzibil pentru viitoarele rotații ale echipajelor pe Stația Spațială Internațională.

Tragedie în Macedonia, 59 de morți (sursa: Radio Kocani)
Internațional

VIDEO Bilanțul Colectivului din Macedonia de Nord a crescut la 59 de morți. Au fost emise patru mandate de arestare

Tragedie în Macedonia, 59 de morți (VIDEO). Cel puțin 59 de persoane și-au pierdut viața și peste 150 au fost rănite în urma unui incendiu izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică într-un club de noapte din orașul Kocani, Macedonia de Nord, potrivit BBC. Ministrul de interne, Pance Toskovski, a anunțat că patru persoane sunt vizate de mandate de arestare, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili cauzele tragediei. Tragedie în Macedonia, 59 de morți Dintre cele 59 de victime, 35 au fost deja identificate, majoritatea fiind tineri din orașele Kocani și Stip. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut Directoarea spitalului din Kocani, Kristina Serafimovska, a declarat că victimele aveau vârste cuprinse între 14 și 25 de ani, iar 70 dintre răniți au suferit arsuri și intoxicații severe cu monoxid de carbon. Unul dintre membrii trupei DNK, Vladimir Blazev, care susținea concertul în momentul tragediei, se află în stare gravă, fiind conectat la ventilație mecanică. Printre victime se numără și un polițist de la brigada antidrog, aflat în timpul serviciului. Artificii și materiale inflamabile Potrivit primelor investigații, incendiul ar fi fost declanșat de scânteile provenite de la efectele pirotehnice utilizate în timpul concertului. Ministrul de interne a explicat că scânteile au aprins tavanul clubului, construit dintr-un material extrem de inflamabil, ceea ce a dus la propagarea rapidă a flăcărilor și la degajarea unui fum gros, fatal pentru numeroase victime. Concertul trupei DNK a început la miezul nopții, iar incendiul a izbucnit în jurul orei 03:00, ora locală. Imagini dramatice publicate pe rețelele sociale arată clubul cuprins de flăcări, urmate de intervenția pompierilor și a echipajelor de salvare. Ajutor din partea țărilor vecine Tragedia a declanșat un val de reacții internaționale. Premierul Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, a descris incidentul drept „o zi dificilă și foarte tristă pentru țară” și a transmis condoleanțe familiilor îndoliate. Mai multe state vecine și-au oferit sprijinul pentru tratarea răniților. Premierul Bulgariei, Rossen Jeliazkov, a anunțat că spitalele din Sofia și Varna sunt pregătite să primească pacienți, iar forțele aeriene bulgare sunt mobilizate pentru transportul răniților. Albania și Grecia au transmis, de asemenea, mesaje de solidaritate și și-au oferit ajutorul. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis un mesaj de susținere, subliniind că Uniunea Europeană este alături de poporul macedonean în aceste momente grele. Anchetă în desfășurare și măsuri de urgență Autoritățile au demarat o anchetă pentru a stabili responsabilitatea în acest incident tragic. Între timp, pacienții în stare gravă vor fi transportați către spitale din alte țări europene pentru tratamente de specialitate.  

Trump și Putin vor discuta curând (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și Putin vor avea o discuție zilele viitoare în legătură cu Ucraina, spune emisarul Witkoff

Trump și Putin vor discuta curând. Steve Witkoff, emisarul președintelui american Donald Trump, a declarat duminică pentru CNN că se așteaptă la o conversație între Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în cursul săptămânii viitoare. Scopul discuției ar fi găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit CNN. Trump și Putin vor discuta curând După o serie de întâlniri „pozitive” cu liderul de la Kremlin, Witkoff și-a exprimat speranța pentru un progres real în vederea încetării conflictului. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Mă aștept că va exista o discuție între cei doi președinți săptămâna aceasta și, de asemenea, continuăm să avem dialoguri și cu ucrainenii”, a declarat Witkoff. Acesta a precizat că se așteaptă la o conversație „foarte bună și pozitivă” între Trump și Putin. Negocieri în desfășurare Joi, o delegație americană condusă de Witkoff s-a întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin pentru a discuta o ofertă de armistițiu temporar, convenită recent în Arabia Saudită între Washington și Kiev. Putin a declarat că sprijină ideea unui armistițiu de 30 de zile, dar a subliniat că există obstacole legate de implementarea și verificarea acestuia. De asemenea, liderul rus și-a exprimat dorința de a discuta direct cu președintele Trump.

Incendiu devastator într-un club din Macedonia (sursa: X/RepublikaEng)
Internațional

Un Colectiv macedonean: 50 de morți la un concert într-un club în urma unui incendiu

Incendiu devastator într-un club din Macedonia. Un incendiu puternic izbucnit sâmbătă seara într-un club de noapte din Kocani, Macedonia de Nord, a provocat moartea a zeci de persoane. Potrivit agenției de presă oficiale MIA, citată de rferl.org, tragedia s-a petrecut în timp ce în local se desfășura un concert. Incendiu devastator într-un club din Macedonia Primele informații indică faptul că cel puțin 50 de persoane și-au pierdut viața în incendiu, iar numărul victimelor ar putea crește. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut Clubul, situat la aproximativ 100 de kilometri est de capitala Skopje, găzduia în acel moment aproximativ 1.500 de persoane. Izbucnirea incendiului Potrivit agenţiei de presă, incendiul a izbucnit în clubul de noapte "Pulse" din acest oraş, cu aproximativ 30.000 de locuitori, în timpul unui concert susţinut de DNK, o formaţie de hip-hop foarte populară în ţară. Publicul venit să asiste la concert, care a început la miezul nopţii, era format în mare parte din tineri. Potrivit site-ului de ştiri SDK, incendiul a izbucnit în jurul orei locale 03:00 (02:00 GMT). SDK afirmă că "mai mult de 100 de tineri au fost răniţi", citând Direcţia pentru protecţie şi salvare şi Centrul de gestionare a situaţiilor de urgenţă. Răniţii au fost duşi la spitale din Kocani şi Stip, situat la circa 30 de kilometri sud de Kocani. Incendiul ar fi izbucnit ca urmare a folosirii unor dispozitive pirotehnice, potrivit mass-media Ancheta, în desfășurare Autoritățile din Macedonia de Nord au demarat o anchetă pentru a determina cauzele exacte ale incendiului și pentru a stabili dacă au fost respectate normele de siguranță. Deocamdată, nu există informații oficiale despre supraviețuitori sau despre posibilele deficiențe în sistemele de evacuare ale clubului.

Impactul protestelor masive din capitala Serbiei (sursa: X/Lena Berger)
Internațional

Protest uriaș la Belgrad: peste 100.000 de sârbi au denunțat corupția regimului Vučić

Impactul protestelor masive din capitala Serbiei. Peste 100.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă la Belgrad pentru a protesta împotriva corupției, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne al Serbiei. Evenimentul, considerat unul dintre cele mai mari proteste din istoria recentă a țării, a atras atenția opiniei publice internaționale, transmite BBC. Impactul protestelor masive din capitala Serbiei Într-un comunicat oficial, Ministerul de Interne a subliniat că manifestația s-a desfășurat fără „incidente majore” și a lansat un nou apel către participanți pentru a menține un climat pașnic și a respecta legea. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Protestatarii și-au exprimat furia față de corupția din Serbia, o problemă care a generat nemulțumiri majore în rândul populației. Dimensiunea impresionantă a demonstrației reflectă o creștere semnificativă a frustrării cetățenilor față de lipsa de transparență și integritate în administrație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră