miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Escaladare: Putin spune că va ajuta militar Coreea de Nord la nevoie și le mulțumește soldaților trimiși de Kim Jong Un să ajute Rusia în Kursk

Vladimir Putin promite ajutor militar Phenianului. Kremlinul a confirmat luni că trupe nord-coreene au luptat alături de armata rusă împotriva forțelor ucrainene în regiunea Kursk, în sud-vestul Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că această colaborare s-a desfășurat în baza tratatului de asistență reciprocă dintre Rusia și Coreea de Nord. Vladimir Putin promite ajutor militar Phenianului Dmitri Peskov a subliniat că, potrivit tratatului semnat, Rusia și Coreea de Nord s-au angajat să ofere asistență imediată una alteia în caz de necesitate. Citește și: Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: turcii au ciuntit spatele blindatului Cobra II pentru MApN și, astfel, au afectat siguranța vehiculului Participarea soldaților nord-coreeni la luptele din Kursk este, potrivit oficialului rus, o dovadă a eficienței acestui acord. Putin laudă eroismul soldaților nord-coreeni Președintele Vladimir Putin a mulțumit Coreei de Nord și liderului Kim Jong-un pentru sprijinul acordat în eliberarea regiunii Kursk, proclamând regiunea drept "eliberată" sâmbătă. Putin a adus un omagiu "eroismului, pregătirii și dedicației" soldaților nord-coreeni care au luptat alături de trupele ruse. Coreea de Nord recunoaște oficial desfășurarea trupelor în Rusia Pentru prima dată, Coreea de Nord a confirmat desfășurarea trupelor sale pe teritoriul rus, în temeiul tratatului de parteneriat strategic semnat cu Moscova în iunie 2024. Agenția KCNA a relatat că soldații nord-coreeni au participat la recucerirea regiunii Kursk, la ordinul direct al liderului Kim Jong-un.

Vladimir Putin promite ajutor militar Phenianului (sursa: kremlin.ru)
Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Efectul Trump: Groenlanda își întărește legăturile cu Danemarca, de care voia să se distanțeze

Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța. Danemarca și teritoriul său semiautonom Groenlanda au convenit duminică să își consolideze relațiile, ca răspuns la interesul exprimat de președintele american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei arctice. Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a sosit duminică la Copenhaga pentru o vizită de trei zile, menită să evidențieze unitatea dintre Groenlanda și Danemarca. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională „Ne aflăm într-o situație de politică externă care impune o apropiere”, a declarat Nielsen într-o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen. Doar groenlandezii vor decide viitorul insulei Liderii celor două teritorii au subliniat că doar groenlandezii pot decide asupra viitorului Groenlandei. Totodată, aceștia navighează cu prudență între respingerea intențiilor SUA de a anexa insula și menținerea unor relații cordiale cu aliatul lor tradițional. „Suntem pregătiți pentru un parteneriat puternic cu SUA și pentru mai multă dezvoltare, dar dorim respect. Nu vom fi niciodată o bucată de proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, a declarat Jens-Frederik Nielsen. Relațiile se încălzesc, după tensiuni Apropierea dintre Nuuk și Copenhaga vine după o perioadă tensionată, în care fostul premier groenlandez a acuzat Danemarca de un „genocid” istoric și a intensificat eforturile pentru obținerea independenței. Premierul danez, Mette Frederiksen, a anunțat că Danemarca este dispusă să investească mai mult în Groenlanda și să sprijine financiar transferul de noi responsabilități către autoritățile locale, într-un proces de „modernizare” a relației lor. Cooperare mai strânsă în domeniul apărării în regiunea arctică Danemarca a propus consolidarea colaborării în domeniul apărării în regiunea arctică. Duminică, atât Nielsen, cât și Frederiksen și-au reafirmat angajamentul de a întări apărarea Groenlandei și a întregii regiuni. În semn suplimentar de unitate, regele Danemarcei, Frederik, va efectua luni o vizită oficială în Groenlanda.

Trump mizează pe „incertitudine strategică” comercială (sursa: ABC News)
Internațional

Desele răzgândiri ale lui Trump în privința tarifelor sunt o "incertitudine strategică", spune șeful Trezoreriei SUA

Trump mizează pe „incertitudine strategică” comercială. Ministrul de finanțe american, Scott Bessent, a apărat duminică politica tarifară a președintelui Donald Trump, prezentând-o drept un instrument de creare a „incertitudinii strategice” menite să ofere un avantaj Statelor Unite, transmite ABC. Tarife masive impuse partenerilor comerciali și Chinei După revenirea la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump a introdus tarife vamale de cel puțin 10% pentru majoritatea partenerilor comerciali ai SUA, precum și o suprataxă suplimentară de 145% pentru majoritatea produselor importate din China. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Beijingul a răspuns prin impunerea unor tarife proprii de 125% asupra produselor americane. Trump mizează pe „incertitudine strategică” comercială Într-un interviu acordat postului ABC, Scott Bessent a explicat că, în teoria jocurilor, „incertitudinea strategică” presupune să nu îți dezvălui limitele într-o negociere. „Nimeni nu este mai bine plasat decât președintele Trump pentru a crea acest efect de levier”, a subliniat Bessent, susținând eficiența strategiei comerciale adoptate. Progrese în negocierile comerciale cu țările asiatice Întrebat despre stadiul negocierilor comerciale inițiate de administrația Trump cu țările afectate de tarife, Bessent a precizat că „anumite negocieri înaintează foarte bine, în special cele cu statele asiatice”. În prezent, Washingtonul acordă prioritate discuțiilor cu aliați precum Japonia, Coreea de Sud și Elveția. Discuții incerte cu China privind un acord comercial Într-un interviu acordat revistei Time Magazine, Donald Trump a declarat că se poartă discuții cu China pentru a ajunge la un acord comercial, sugerând că o înțelegere ar putea fi finalizată în săptămânile următoare. Trump a menționat și o conversație telefonică cu președintele chinez Xi Jinping, fără însă a oferi detalii privind data sau conținutul discuției. China neagă negocierile comerciale cu SUA Sâmbătă, China a negat oficial că ar purta negocieri comerciale cu Statele Unite. Scott Bessent a sugerat că această negare ar putea fi motivată de faptul că autoritățile de la Beijing „se adresează unui public diferit”.

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene luptă încă în provinciile ruse Kursk și Belgorod, anunță Zelenski, care contrazice comunicatele Moscovei

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că forțele armate ucrainene continuă luptele în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile recente ale armatei ruse. Trupele ucrainene încă luptă în Kursk Într-o postare pe rețeaua X, Zelenski a transmis că „unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în regiunile (ruse) Kursk și Belgorod”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Totodată, el a precizat că luptele intense continuă și în apropierea orașelor Pokrovsk și Kramatorsk, în estul Ucrainei. Rusia anunțase „eliberarea completă” a regiunii Kursk Sâmbătă, armata rusă a afirmat că regiunea Kursk a fost „complet eliberată”. Potrivit autorităților ruse, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a informat pe președintele Vladimir Putin că toate unitățile ucrainene din Kursk au fost înfrânte și că doar soldați ucraineni izolați mai încearcă să se ascundă în zonă. Statul Major ucrainean respinge afirmațiile Rusiei La rândul său, Statul Major ucrainean a catalogat declarațiile Moscovei drept o „operațiune de propagandă”. Potrivit autorităților de la Kiev, luptele continuă nu doar în unele părți din regiunea Kursk, ci și în regiunea rusă vecină Belgorod.

Explozia din Iran, incendiu de proporții (sursa: X/Uncle Hui)
Internațional

Explozia din cel mai mare port iranian s-a auzit la zeci de kilometri distanță, incendiul încă nu fusese stins după 24 de ore

Explozia din Iran, incendiu de proporții. Duminică, flăcările încă ardeau în portul Shahid Rajai, situat în apropiere de orașul Bandar Abbas, în strâmtoarea Ormuz. Explozia din Iran, incendiu de proporții Explozia de sâmbătă, care a avut loc în jurul prânzului (08:30 GMT), a fost atât de puternică încât s-a auzit pe o rază de zeci de kilometri. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Portul Shahid Rajai este un punct strategic major, prin care tranzitează aproximativ 85% din mărfurile Iranului. Zona are o importanță globală, fiind aproape de strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece o cincime din producția mondială de petrol. Bilanț tragic: 25 de morți și 1.000 de răniți Potrivit agenției Tasnim, citând declarațiile șefului puterii judiciare din provincia Hormozgan, Mojtaba Ghahremani, cel puțin 25 de persoane au fost ucise în explozie. Televiziunea de stat iraniană a raportat, la rândul său, aproximativ 1.000 de persoane rănite. Putin oferă ajutor Iranului după explozie Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea de a ajuta Iranul în urma exploziei care a zguduit cel mai mare port comercial al țării, provocând moartea a cel puțin 25 de persoane, potrivit unui comunicat al Kremlinului, preluat de Reuters. În mesajul publicat pe site-ul oficial al Kremlinului, Vladimir Putin a transmis "cuvinte de simpatie sinceră și de sprijin pentru familiile victimelor" și a urat "recuperare rapidă tuturor celor răniți" în tragedie.

Trump vrea gratis pe Panama, Suez (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea tranzit gratuit pentru navele americane prin canalele Panama și Suez, care "nu ar exista fără SUA"

Trump vrea gratis pe Panama, Suez. Donald Trump a solicitat sâmbătă ca navele militare și comerciale americane să aibă acces liber prin canalele Panama și Suez, cerându-i secretarului de stat Marco Rubio să gestioneze urgent această chestiune Trump vrea gratis pe Panama, Suez După luni de afirmații privind dorința de a recâștiga controlul asupra Canalului Panama, Donald Trump își extinde acum atenția și asupra Canalului Suez, două căi esențiale pentru comerțul mondial. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Navele americane, atât militare, cât și comerciale, ar trebui să aibă permisiunea de a tranzita gratuit canalele Panama și Suez. Aceste canale nu ar exista fără Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social. Trump a anunțat că i-a cerut secretarului de stat Marco Rubio să preia „imediat” dosarul referitor la libertatea de tranzit prin cele două canale maritime strategice. Tensiuni recurente în jurul Canalului Panama Încă înainte de începerea mandatului său, Donald Trump a exercitat presiuni asupra statului Panama, sugerând posibilitatea de a „recupera” Canalul Panama, construit de Statele Unite și administrat de acestea până în 1999. În baza unui acord semnat în 1977 de președintele Jimmy Carter, Panama a preluat controlul asupra canalului. În prezent, SUA și China sunt cei mai importanți utilizatori ai acestui pasaj, prin care trece circa 5% din comerțul maritim mondial. Recent, Washingtonul a obținut acordul pentru desfășurarea de trupe americane în jurul canalului, consolidând astfel influența sa strategică în zonă. Canalul Suez, afectat de criza din Yemen Canalul Suez, controlat de Egipt din 1956, era responsabil pentru aproximativ 10% din comerțul maritim mondial. Însă atacurile rebelilor houthi din Yemen asupra navelor comerciale, în semn de solidaritate cu palestinienii din Fâșia Gaza, au redus drastic traficul. Statele Unite, alături de alte țări, au intervenit pentru a securiza ruta, însă scăderea tranzitului a afectat grav economia Egiptului, adâncită în cea mai severă criză economică din istoria sa.  

Explozie devastatoare într-un port din Iran (sursa: X/Zach Anders)
Internațional

Aproape o mie de victime după un incendiu uriaș în cel mai mare port iranian. Care sunt cauzele investigate

Explozie devastatoare într-un port din Iran. O explozie puternică produsă sâmbătă în cel mai mare port comercial iranian s-a soldat cu cel puțin 18 morți și 800 de răniți, potrivit unui nou bilanț difuzat duminică de televiziunea de stat, informează IRNA. Explozie devastatoare într-un port din Iran Incendiul declanșat în urma deflagrației nu fusese încă stins complet. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a dispus deschiderea unei anchete pentru a stabili cauzele exacte ale tragediei, în contextul în care explozia a fost resimțită pe o rază de zeci de kilometri. Explozia a avut loc în portul Shahid Rajai Deflagrația s-a produs sâmbătă, în jurul orei 12.00 (08.30 GMT), pe un cheu al portului Shahid Rajai, infrastructură vitală prin care trec aproximativ 85% din mărfurile iraniene. Portul se află în apropierea orașului Bandar Abbas, situat strategic în strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru tranzitul a circa o cincime din producția mondială de petrol. Substanțe chimice periculoase Potrivit serviciului vamal iranian, explozia ar fi fost provocată de un incendiu izbucnit într-un depozit care stoca substanțe periculoase și chimice. Surse citate de New York Times, cu legături în rândul Gardienilor Revoluției, au afirmat că deflagrația ar fi fost cauzată de perclorat de sodiu, un compus utilizat în producerea combustibililor solizi pentru rachete. Bilanțul victimelor continuă să crească Televiziunea de stat a actualizat duminică bilanțul tragediei, anunțând cel puțin 18 morți și 800 de persoane rănite. Mobilizarea echipelor de intervenție continuă într-un efort de a ține sub control situația. Lupta cu incendiul: control parțial, dar nu lichidare completă Ministrul de interne, Eskandar Momeni, a declarat sâmbătă seară că se așteaptă întăriri de la Teheran și din alte orașe, pentru a stinge incendiul în următoarele ore. Totuși, duminică dimineață, în jurul orei 05.00 GMT, incendiul era doar parțial controlat, iar un corespondent al televiziunii de stat relata de la fața locului că fumul dens și negru era încă vizibil în zonă.

Serbia, proteste de amploare ale liceenilor (sursa: dnevnik.rs)
Internațional

Miting de amploare al liceenilor la Novi Sad, după ce autoritățile au încercat să blocheze protestele declanșate de tragedia din gara locală

Serbia, proteste de amploare ale liceenilor. Mii de persoane, în frunte cu elevi de liceu, au blocat sâmbătă străzile din Novi Sad, în nordul Serbiei, pentru a protesta împotriva introducerii cursurilor online. Manifestanții denunță această măsură ca fiind o încercare de a ocoli boicotul școlar aflat în desfășurare. Serbia, proteste de amploare ale liceenilor Elevii de liceu din întreaga Serbie au fost primii care s-au alăturat protestelor inițiate de studenți, blocând școlile și susținând manifestațiile de amploare declanșate în toată țara. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Protestele au început în noiembrie, după prăbușirea unei părți a acoperișului de beton, recent renovat, de la gara din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți. De atunci, studenții au ocupat facultățile și au organizat mitinguri masive. Represalii asupra profesorilor Autoritățile au condamnat acțiunile de blocare a școlilor. Profesorii care au sprijinit protestele sau nu au putut preda din cauza blocajelor au fost sancționați, iar circa 20.000 dintre ei nu mai primesc salariile, potrivit sindicatelor. În aprilie, directorii școlilor au anunțat trecerea la cursuri online, o măsură respinsă categoric de elevi. "Cursurile online nu sunt o soluție", spun liceenii Elevii au transmis un mesaj ferm înainte de mitingul de sâmbătă: „Cursurile online nu sunt o soluție și sunt inacceptabile”. Pentru a-și face vocea auzită, liceeni din întreaga țară au mers pe jos sau cu bicicleta spre Novi Sad, unde mitingul a început la ora 11:52, după 16 minute de reculegere pentru victimele tragediei. Solidaritate și emoție: discursuri și momente comemorative Evenimentul a fost marcat de discursurile profesorilor și elevilor, dar și de concerte. Profesoara Tanja Notaros le-a transmis participanților: „Școala trebuie să se schimbe și trebuie să vă ascultăm. Nu mai avem nimic să vă învățăm.” Manifestanții au intonat imnul național al Serbiei, interpretat de un cor de elevi. Tragedia de la Novi Sad, simbol al luptei împotriva corupției Prăbușirea de la gara din Novi Sad este considerată de opinia publică un simbol al corupției adânc înrădăcinate din Serbia, alimentând cel mai mare val de proteste de după anii 1990. Mitingurile au avut loc aproape zilnic, atrăgând sute de mii de persoane în marile orașe. Schimbări politice majore Sub presiunea protestelor, guvernul Serbiei a căzut, iar premierul și-a dat demisia. În fața crizei, președintele Aleksandar Vucic a alternat între apeluri la dialog și acuzații că studenții ar urmări o „revoluție de culoare”.

Tragedie în Vancouver, atac cu mașina (sursa: Facebook/Vancouver Police Department)
Internațional

Mai mulți morți și răniți după ce o mașină a intrat în mulțimea strânsă la un festival stradal filipinez la Vancouver

Tragedie în Vancouver, atac cu mașina. Un șofer a intrat cu mașina într-o mulțime de oameni în timpul unui festival stradal din Vancouver, Canada, provocând mai multe decese și răniți, potrivit anunțului făcut de de Poliția din Vancouver. Tragedie în Vancouver, atac cu mașina Poliția din Vancouver a transmis pe platforma X că „mai multe persoane au fost ucise și multe altele rănite”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” De asemenea, autoritățile au confirmat că șoferul a fost reținut imediat după incident. Atacul, la un festival stradal Incidentul s-a produs în cadrul unui festival stradal dedicat comunității filipineze, organizat în vestul orașului Vancouver. Tragedia a avut loc puțin după ora locală 20.00 (03.00 GMT), în apropierea intersecției East 41st Avenue și Fraser Street, unde se sărbătorea Ziua Lapu Lapu. Mărturii ale martorilor: panica s-a instalat în câteva secunde Conform unor relatări ale presei locale, șoferul ar fi încercat să fugă pe jos după impact, însă a fost imobilizat de trecători până la sosirea poliției. Videoclipurile postate pe rețelele de socializare au arătat consecințele imediate, cu cadavrele împrăștiate peste drum. Victimele au fost transportate de urgență la mai multe spitale locale, unde personalului i s-a spus să se pregătească pentru victime în masă. Yoseb Vardeh, coproprietarul camionului cu alimente Bao Buns, care a fost staționat la festival toată ziua a declarat într-un interviu, printre lacrimi: "Nu am apucat să-l văd pe șofer, tot ce am auzit a fost o turație a motorului. Nu a avut niciun sens pentru mine, pentru că încă mai sunt oameni aici, suna ca o mașină care merge cu viteză. Nu avea niciun sens", a spus el. "M-am uitat în sus și am văzut oameni care practic zburau prin aer . S-a întâmplat atât de repede." Reacții oficiale: solidaritate cu victimele și comunitatea filipineză Primarul orașului Vancouver, Ken Sim, a declarat că este „șocat și profund întristat de incidentul teribil” care a avut loc în timpul sărbătorii. El a transmis condoleanțe tuturor celor afectați, exprimându-și sprijinul față de comunitatea filipineză. La rândul său, premierul canadian Mark Carney a reacționat pe platforma X. „Sunt devastat să aud despre evenimentele teribile de la festivalul Lapu Lapu din Vancouver din această seară. Suntem toți în doliu.” Tragedia de la Vancouver survine cu doar două zile înainte de alegerile parlamentare programate luni în Canada, într-un climat social deja tensionat.

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Președintele german dezumflă iluziile celor care așteaptă rezultate după ce Trump și Zelenski au vorbit la înmormântarea Papei

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară”. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat la prudență în ceea ce privește așteptările legate de rezultatele întâlnirilor politice desfășurate în marja funeraliilor Papei Francisc de la Roma. Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” „Trebuie să nu uităm că este, înainte de toate, o înmormântare și că nu ar trebui să ne așteptăm la progrese majore în politica externă din această așa-zisă diplomație funerară”, a declarat Steinmeier, după slujba de la Vatican. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Președintele german a subliniat că, în mod firesc, liderii care se cunosc între ei profită de ocazie pentru scurte discuții, dar a insistat că nu trebuie exagerată importanța acestor contacte: „Nu vă așteptați să se desfășoare vreo politică externă majoră aici”. Printre întâlnirile cele mai evidențiate s-a numărat cea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președinții SUA și Ucrainei. Trump și Zelenski: o întâlnire scurtă, dar promițătoare Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție de aproximativ 15 minute la Bazilica Sfântul Petru, față în față, într-un cadru sobru. Zelenski a descris întâlnirea pe rețeaua X ca fiind „o reuniune bună”, deși a recunoscut că a fost mai degrabă simbolică. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că, dacă vor exista rezultate concrete, întâlnirea ar putea deveni „istorică”. Zelenski a insistat că prioritatea sa rămâne încetarea focului necondiționată în războiul cu Rusia, ca premisă pentru orice negociere. Inițial, era planificată o a doua rundă de discuții între Trump și Zelenski după funeralii, însă aceasta a fost anulată din cauza plecării președintelui american din Roma. Continuarea dialogului cu aliații europeni Între timp, Zelenski a continuat consultările cu aliații săi europeni, inclusiv cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer. Cei doi lideri europeni și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în special după ce Trump a propus un plan de pace care prevedea, printre altele, recunoașterea controlului rus asupra Crimeei, punct respins ferm de Zelenski și de liderii europeni.

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești asupra civililor din Ucraina și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Giuffre, acuzatoarea lui Epstein, s-a sinucis (sursa: X/Virginia Giuffre)
Internațional

Principala acuzatoare a lui Jeffrey Epstein, Virginia Giuffre, s-a sinucis. Ea încheiase o înțelegere cu Prințul Andrew

Giuffre, acuzatoarea lui Epstein, s-a sinucis. Virginia Giuffre, principala acuzatoare în scandalul Jeffrey Epstein, s-a sinucis la domiciliul său din Australia la vârsta de 41 de ani, a anunțat sâmbătă familia sa, potrivit BBC. Giuffre a fost una dintre cele mai cunoscute voci ale victimelor abuzurilor sexuale comise de Epstein. Simbol al luptei împotriva traficului sexual Virginia Giuffre, născută Virginia Roberts, l-a acuzat pe finanțatorul american Jeffrey Epstein că a folosit-o ca „sclavă sexuală” la începutul anilor 2000. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” După sinuciderea lui Epstein în 2019, ea a devenit o voce esențială în lupta pentru dreptate a victimelor sale. În 2022, Giuffre a ajuns la o înțelegere financiară de milioane de dolari cu prințul Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, pe care îl acuzase de agresiune sexuală pe când era minoră. Giuffre, acuzatoarea lui Epstein, s-a sinucis Familia Virginiei Giuffre a transmis într-un comunicat că aceasta „s-a sinucis după ce a suferit întreaga viață din cauza agresiunilor sexuale și a traficului”. Ei au lăudat „curajul incredibil și spiritul iubitor” al Virginiei, menționând că, în cele din urmă, greutatea traumei a devenit imposibil de purtat. Circumstanțele decesului Serviciile de urgență din Australia au intervenit vineri seara după semnalarea unei femei inconștiente într-o locuință situată la nord de Perth. Poliția australiană a confirmat decesul unei femei de 41 de ani, fără a-i dezvălui oficial identitatea. În martie, Giuffre publicase imagini din spital după un accident de mașină și sugerase că ar mai avea doar câteva zile de trăit. Poliția australiană a considerat accidentul drept „minor”. Întâlnirea cu Ghislaine Maxwell și începutul coșmarului La doar 16 ani, în timpul unui job de vară la proprietatea Mar-a-Lago a lui Donald Trump, Virginia a cunoscut-o pe Ghislaine Maxwell, partenera de viață a lui Epstein. Maxwell ar fi ademenit-o promițându-i un loc de muncă ca maseuză, însă odată ajunsă în casa lui Epstein, masajele au degenerat în abuzuri sexuale. Ghislaine Maxwell a fost condamnată în 2022 la 20 de ani de închisoare în Statele Unite pentru implicarea sa în rețeaua de exploatare sexuală a minorilor. Procesul împotriva prințului Andrew În 2021, Virginia Giuffre l-a dat în judecată pe prințul Andrew, acuzându-l de agresiune sexuală în perioada când era minoră. Deși prințul a negat întotdeauna acuzațiile, el a ajuns la o înțelegere financiară cu Giuffre și a fost nevoit să se retragă din viața publică. Potrivit presei britanice, prințul ar fi donat ulterior sume importante către organizații caritabile dedicate victimelor exploatării sexuale. O viață dedicată ajutorării victimelor Stabilită în Australia, Virginia Giuffre și-a întemeiat o familie și a creat organizația caritabilă Speak Out, Act, Reclaim, dedicată sprijinirii supraviețuitorilor agresiunilor sexuale și traficului de persoane. Ea lasă în urmă trei copii: Christian, Noah și Emily. „Un far pentru alți supraviețuitori” Avocata Sigrid McCawley și agentul de presă Dini von Mueffling au adus omagii Virginiei Giuffre, descriind-o drept „una dintre cele mai extraordinare ființe umane”. Curajul, dragostea și spiritul său de luptătoare au inspirat nenumărate victime să își facă auzite poveștile.

Zelenski, Trump, întâlnire la funeraliile Papei (sursa: Președinția Ucrainei)
Internațional

Zelenski și Trump, discuție în doi la Vatican. "Foarte productivă", a comunicat Casa Albă

Zelenski, Trump, întâlnire la funeraliile Papei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump au avut sâmbătă o scurtă întâlnire la Roma, la funeraliile Papei Francisc, a anunțat președinția ucraineană. Evenimentul vine la câteva ore după ce Donald Trump a declarat că Kievul și Moscova sunt „foarte aproape de un acord”. Zelenski, Trump, întâlnire la funeraliile Papei Purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Serhii Nikiforov, a confirmat că „reuniunea a avut loc și deja s-a terminat”, fără a oferi alte informații suplimentare despre conținutul discuțiilor. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” La rândul său, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a precizat că cei doi lideri „s-au întâlnit astăzi în cadru privat și au avut o discuție foarte productivă”. Potrivit acestuia, vor fi furnizate mai multe detalii despre această întrevedere în perioada următoare. O posibilă nouă întâlnire după funeralii Conform agenției italiene ANSA, Zelenski și Trump ar putea avea o nouă întrevedere după încheierea funeraliilor Papei Francisc, semn că dialogul dintre Washington și Kiev rămâne activ într-un context geopolitic tensionat. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Donald Trump a afirmat că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de un acord”, fără a dezvălui însă detalii concrete despre termenii discuțiilor. În paralel, Vladimir Putin a evocat și el „posibilitatea unor negocieri directe” între Moscova și Kiev. Dialog intensificat între Washington și Moscova Emisarul american Steve Witkoff, considerat un interlocutor privilegiat al Kremlinului, s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin pentru a patra oară de la relansarea dialogului ruso-american, inițiat de administrația Trump. Mai mulți oficiali ruși au confirmat că negocierile între cele două părți înaintează. Trump, critic la adresa lui Zelenski Pe de altă parte, Donald Trump și-a intensificat criticile la adresa lui Volodimir Zelenski, acuzând Ucraina că blochează finalizarea unui acord de pace. Această presiune este cu atât mai semnificativă cu cât Kievul depinde esențial de sprijinul militar american pentru a rezista invaziei ruse lansate în februarie 2022.

Astrolog arestat pentru prezicerea unui cutremur (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Arestat pentru o predicție virală pe TikTok: astrolog din Myanmar, acuzat că a provocat panică după ce a anunțat un nou cutremur

Astrolog arestat pentru prezicerea unui cutremur. Autoritățile din Myanmar au arestat un astrolog care a provocat panică publică printr-o predicție virală postată pe TikTok, transmite BBC. Astrolog arestat pentru prezicerea unui cutremur John Moe The a publicat videoclipul său pe 9 aprilie, la doar două săptămâni după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a ucis aproximativ 3.500 de oameni și a distrus temple vechi de secole în această țară din Asia de Sud-Est. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Potrivit Ministerului Informațiilor din Myanmar, John Moe The a fost arestat marți pentru „declarații false cu intenția de a provoca panică publică”. În videoclipul său, astrologul avertiza că „fiecare oraș din Myanmar” va fi lovit de un cutremur pe 21 aprilie, o predicție infirmată de experți, care subliniază că seismele nu pot fi anticipate din cauza complexității factorilor implicați. Panică, în urma predicției Clipul lui John Moe The, care a strâns peste trei milioane de vizualizări, îi sfătuia pe oameni să „își ia lucrurile importante și să fugă din clădiri în timpul cutremurului”. În descriere, acesta recomanda populației să evite clădirile înalte în timpul zilei. Contul TikTok și arestarea Contul său TikTok, care număra peste 300.000 de urmăritori înainte de a fi închis, promova predicții bazate pe astrologie și chiromanție. John Moe The a fost reținut în urma unui raid desfășurat la locuința sa din regiunea Sagaing, în centrul Myanmarului. Cutremurul devastator din Myanmar Regiunile Mandalay și Sagaing au fost grav afectate de seismul din 28 martie, care a determinat junta militară din Myanmar să solicite, în mod rar, ajutor internațional. Cutremurul a fost resimțit chiar și la 1.000 de kilometri distanță, în Bangkok, unde prăbușirea unei clădiri aflate în construcție a provocat zeci de victime.

Care este bugetul general al Vaticanului (sursa: Pexels/Aliona & Pasha)
Internațional

Câți bani are Vaticanul: patrimoniu inestimabil, salariile cardinalilor și funcția neremunerată a Papei

Care este bugetul general al Vaticanului. Deși averea patrimoniului Vaticanului este estimată la câteva miliarde de euro, bugetul general al micuțului stat papal se confruntă cu deficite anuale. Papa nu are salariu Deși conduce o cetate independentă cu un patrimoniu inestimabil, Papa nu primește salariu pentru funcția sa. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea El are însă acces la fonduri pentru a-și îndeplini misiunea pastorală. În schimb, cardinalii care conduc diferite departamente ale Curiei Romane primesc salarii de aproximativ 4.500 de euro pe lună, echivalentul unui rang de ministru în administrația pontificală. O avere artistică imposibil de vândut Vizitatorii bazilicii Sfântul Petru, ai Capelei Sixtine sau ai muzeelor Vaticanului observă imediat bogăția artistică a Bisericii Catolice: aproximativ 70.000 de opere de artă, de la Antichitate până la Renaștere, incluzând sculpturi, picturi, obiecte rare și comorile bibliotecii apostolice. Acestea reprezintă însă un patrimoniu inalienabil, parte din istoria creștinismului și imposibil de comercializat. Care este bugetul general al Vaticanului Vaticanul deține și bunuri mai ușor evaluabile: imobile, școli, spitale și investiții financiare estimate la circa cinci miliarde de euro. Majoritatea proprietăților sunt în Italia, însă Vaticanul administrează și peste 1.000 de imobile în străinătate, inclusiv în cartiere de lux din Londra, Geneva și Paris. În 2023, administrația patrimoniului (APSA) a raportat un profit de 46 de milioane de euro. Veniturile Vaticanului provin în principal din Denierul Sfântului Petru, o colectă anuală internațională, care a scăzut de la 100 la circa 50 de milioane de euro. De asemenea veniturile se bazează pe donații și moșteniri de la persoane fizice, dar și pe turism religios: încasări din bilete la muzee, vânzarea de suveniruri, lumânări și alte obiecte religioase. Vaticanul beneficiază de sprijin financiar din partea diocezelor mai bogate (SUA, Italia, Germania, Brazilia, Coreea de Sud). Cheltuieli și dificultăți financiare Pe partea de cheltuieli, Vaticanul susține salariile și pensiile pentru circa 5.000 de angajați, costuri administrative și operaționale. Sprijinul caritabil acordat în 2023 în 76 de țări a totalizat 13 milioane de euro. Însă, din cauza pandemiei și a scăderii donațiilor, Vaticanul înregistrează anual deficite între 30 și 70 de milioane de euro. Fondul de pensii are, la rândul său, un deficit de cel puțin 350 de milioane de euro. Eforturi de transparență și combaterea spălării de bani Papa Francisc a făcut din echilibrarea bugetului o prioritate a pontificatului său. Deși nu a reușit să atingă „deficitul zero”, a lansat ample reforme, precum transparentizarea finanțelor vaticane. În timpul său, au fost închise circa 5.000 de conturi bancare suspecte. A redirecționat investițiile spre fonduri etice. Exemplul personal al Papei Francisc Papa Francisc a redus în 2021 salariile cardinalilor cu 10%. De asemenea, a scos la licitație diverse cadouri primite, cum ar fi un Lamborghini vândut cu peste 700.000 de euro sau o motocicletă Harley-Davidson adjudecată pentru 241.000 de euro, fondurile fiind direcționate către acte caritabile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră