miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Fondatorul Telegram, care susține că Parisul i-ar fi cerut să cenzureze "suveraniști" în România, interdicție să părăsească Franța

Fondatorul Telegram nu poate părăsi Franța. Justiția franceză a refuzat cererea lui Pavel Durov de a călători la Oslo, unde fondatorul Telegram fusese invitat să participe marți la o conferință despre libertatea de exprimare. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Parchetul din Paris. Fondatorul Telegram nu poate părăsi Franța Pavel Durov este anchetat în Franța pentru complicitate la activități criminale, iar în acest context, autoritățile i-au restricționat libertatea de circulație internațională. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Human Rights Foundation (HRF), organizatorul Oslo Freedom Forum, a confirmat într-un comunicat că justiția franceză a blocat deplasarea lui Durov în Norvegia. Fondatorul Telegram ar fi trebuit să țină un discurs despre drepturile digitale, supraveghere și libertatea de exprimare. „Este regretabil că justiția franceză îl împiedică pe Durov să participe la un eveniment la care vocea sa ar fi atât de utilă”, a declarat Thor Halvorssen, președintele HRF. Discursul lui Durov, transmis prin videoconferință Deși nu va putea fi prezent fizic la eveniment, Pavel Durov va susține totuși un discurs prin videoconferință, în direct din Franța, conform HRF. Avocații săi nu au oferit până în prezent comentarii oficiale. Alte cereri de deplasare, respinse de instanțele franceze În luna mai, justiția franceză i-a refuzat lui Durov o cerere similară de a călători în Statele Unite, unde intenționa să se întâlnească cu investitori. Totuși, autoritățile i-au permis o deplasare în Dubai între martie și începutul lunii aprilie. Acuzații împotriva serviciilor franceze Pe 17 mai, Durov a lansat acuzații grave pe platforma X (fosta Twitter), susținând că un „guvern din Europa de Vest” ar fi dorit să reducă la tăcere vocile conservatoare în România, în contextul alegerilor prezidențiale. El a postat un indiciu sub forma unui emoticon cu o baghetă franțuzească, sugerând că se referă la Franța. Reacția autorităților franceze: „Acuzații nefondate” Ministerul francez de Externe a reacționat rapid, respingând acuzațiile ca fiind „total nefondate”. Totuși, câteva ore mai târziu, Durov a revenit cu detalii suplimentare. Potrivit acestuia, Nicolas Lerner, șeful DGSE (serviciile secrete franceze), i-ar fi cerut în primăvară, în cadrul unei întâlniri la Paris, să blocheze anumite canale conservatoare din România, înaintea alegerilor. „Am refuzat. Nu am blocat manifestanți nici în Rusia, nici în Belarus, nici în Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”, a declarat Durov. DGSE a negat ferm acuzațiile lui Durov, menționând totodată că a fost nevoită să intre în contact direct cu acesta de mai multe ori în ultimii ani, pentru a-i reaminti responsabilitățile companiei Telegram în privința combaterii amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile.

Fondatorul Telegram nu poate părăsi Franța (sursa: Instagram/durov)
Sabotaj la Cannes, pană de curent (sursa: youtube/Le Parisien)
Internațional

Sabotaj în sudul Franței: pană de curent majoră la Cannes, înainte de finalul Festivalului de film

Sabotaj la Cannes, pană de curent. Un act de sabotaj grav a provocat o pană de curent de proporții în orașul Cannes, chiar în ziua în care urma să se încheie celebrul Festival Internațional de Film.  Sabotaj la Cannes, pană de curent Incidentul a avut loc la Villeneuve-Loubet, în sud-estul Franței, unde o linie de înaltă tensiune a fost sabotată în mod deliberat. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit procurorului regional, este vorba despre un „act rău intenționat”: trei dintre cei patru piloni ai unui stâlp de înaltă tensiune au fost tăiați cu intenție, punând în pericol alimentarea cu energie electrică a întregii zone. Alimentarea a fost întreruptă de urgență Operatorul rețelei naționale de electricitate, RTE, a fost nevoit să întrerupă alimentarea cu energie electrică pentru a permite o intervenție în siguranță. Această decizie a provocat o pană masivă de curent în Cannes, oraș situat la aproximativ 20 de kilometri de locul incidentului. 160.000 de locuințe afectate Întreruperea a afectat aproximativ 160.000 de locuințe, însă Palatul Festivalului, unde are loc închiderea oficială a evenimentului, nu a fost afectat, datorită unui sistem alternativ de alimentare independent. Prefectura regiunii Alpes-Maritimes a anunțat sâmbătă după-amiază că alimentarea cu energie este în curs de restabilire progresivă în întregul departament, iar echipele de intervenție lucrează pentru a preveni eventuale noi incidente.

Atac în Haburg, o suspectă reținută (sursa: WELT TV)
Internațional

Atac cu cuțitul în gara centrală din Hamburg: suspecta a fost internată într-un spital de psihiatrie

Atac în Haburg, o suspectă reținută. Un incident violent petrecut vineri în gara centrală din Hamburg a dus la rănirea a 18 persoane. Autoritățile germane au anunțat sâmbătă că suspecta principală a fost internată într-o instituție de psihiatrie, în urma unei decizii judiciare. Atac în Haburg, o suspectă reținută Atacul s-a produs în jurul orei 18:00 (ora locală), într-un moment de maximă aglomerație în gară, una dintre cele mai tranzitate din Germania. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Suspecta, o femeie de 39 de ani, a fost reținută la scurt timp după ce a rănit mai multe persoane cu un cuțit. Femeia este acuzată oficial de 15 cazuri de tentativă de omor din culpă, asociate cu vătămare corporală gravă. Deși inițial au existat speculații privind o posibilă motivație politică, poliția a infirmat această ipoteză. „Dimpotrivă, acum există indicii foarte concrete că suspecta este bolnavă mintal”, a transmis poliția germană. Patru persoane spitalizate în stare gravă Printre victimele rănite grav se numără trei femei – în vârstă de 24, 52 și 85 de ani – și un bărbat de 24 de ani. Toți au fost transportați de urgență la spital, iar sâmbătă autoritățile au confirmat că starea lor este stabilă. Atacul, oprit de trecători Peronul unde s-a produs atacul era plin de călători, în condițiile în care gara se afla într-un moment de vârf de trafic. Prezența numeroasă a martorilor și reacția rapidă a unor trecători au contribuit decisiv la oprirea atacului. Potrivit autorităților, intervenția curajoasă a doi civili a fost esențială pentru oprirea suspectei înainte ca situația să se agraveze și mai mult.

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

Atacurile din Marea Britanie, român arestat (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

BREAKING Un român, arestat pentru atacuri asupra proprietăților premierului britanic. Se suspectează o comandă rusească

Atacurile din Marea Britanie, român arestat. Oficiali britanici din domeniul securității investighează o posibilă implicare a Rusiei în trei atacuri recente asupra unor proprietăți din Regatul Unit, două locuințe și un autoturism, care ar avea legături cu actualul prim-ministru Keir Starmer. Un român a fost arestat. Informația a fost dezvăluită de Financial Times. Atacurile din Marea Britanie, român arestat În acest caz, au fost acuzați doi cetățeni ucraineni, Roman Lavrinovici (21 de ani) și Petro Pocinok (34 de ani), alături de un român, Stanislav Carpiuc (26 de ani). Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Aceștia sunt cercetați pentru „conspirație la comiterea de incendiere cu intenția de a pune vieți în pericol”. Poliția antiteroristă suspectează că aceștia ar fi colaborat și cu alte persoane neidentificate. Potrivit Financial Times, autoritățile britanice încearcă să afle dacă cei trei suspecți ar fi putut fi recrutați de actori ruși. Cine este Stanislav Carpiuc BBC a relatat că Stanislav Carpiuc, originar din Cernăuți, și-a petrecut copilăria în România și deține cetățenie română. În ianuarie 2025 a obținut o diplomă în afaceri de la Universitatea din Canterbury. Până de curând, a lucrat în domeniul construcțiilor și, în paralel, încerca să își construiască o carieră în actorie și modeling. În timpul audierilor, a solicitat ajutorul unui traducător vorbitor de rusă. Conspirație „inexplicabilă” În acest context, guvernul ia în calcul și posibile reacții în cazul în care se confirmă această ipoteză. Totuși, chiar dacă se va stabili o legătură cu Rusia, aceasta nu implică neapărat o comandă directă de la Kremlin, subliniază ziarul britanic. De asemenea, nu este sigur dacă suspecții erau conștienți de o eventuală implicare rusă. Procurorul Sarah Przybylska a descris presupusa conspirație drept „inexplicabilă” în acest stadiu. Poliția antiteroristă explorează toate posibilele motive care ar fi putut sta la baza atacurilor. Incendiile vizează o „personalitate importantă”: legătura cu premierul britanic Toți cei trei suspecți sunt acuzați în legătură cu incidente comise asupra unor proprietăți asociate unei „personalități importante a vieții publice”, după cum a comunicat Poliția Metropolitană din Londra – referindu-se clar la premierul Keir Starmer. Cele trei incidente s-au petrecut astfel: 8 mai: incendierea unui autoturism în nord-vestul Londrei; 11 mai: incendiu la intrarea unei locuințe din Islington (nordul Londrei); 12 mai: incendiu la o casă din Kentish Town (tot în nord-vestul capitalei). Starmer locuise anterior la una dintre aceste adrese, înainte de a se muta în reședința oficială din 10 Downing Street după victoria în alegerile generale din iulie 2024. Rețineri succesive ale suspecților Reținerile celor trei au avut loc la date diferite: 13 mai: Roman Lavrinovici a fost arestat în cartierul Sydenham (sudul Londrei); 17 mai: Stanislav Carpiuc a fost reținut pe aeroportul Luton; 19 mai: Petro Pocinok a fost arestat în Chelsea. Cei trei se află în prezent în arest preventiv și urmează să compară în fața instanței pe 6 iunie.

Trump restructurează Consiliul Național de Securitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Concedieri masive la Consiliul Național de Securitate al lui Trump, dispare 80% din personal

Trump restructurează Consiliul Național de Securitate. Peste 100 de funcționari ai Consiliului Național de Securitate (NSC) au fost concediați vineri, într-o mișcare masivă de restructurare decisă de administrația Trump. Trump restructurează Consiliul Național de Securitate Conform unui e-mail trimis de șeful de cabinet Brian McCormack, angajații au fost anunțați că au la dispoziție doar 30 de minute pentru a-și elibera birourile. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Măsura afectează inclusiv experți cheie în dosare sensibile precum Ucraina sau Kashmir. Potrivit unor surse, noua strategie urmărește transformarea NSC din organism de elaborare a politicilor într-un simplu executor al agendei prezidențiale. Numărul angajaților urmează să fie redus la circa 50, de la peste 300 în perioada administrației Biden. Reforma acordă mai multă autoritate Departamentului de Stat și Departamentului Apărării, dar riscă să afecteze calitatea consultanței de securitate la cel mai înalt nivel. Concedieri bruște, atmosferă haotică la sediul NSC Concedierile au fost anunțate fără preaviz, iar atmosfera de la Eisenhower Executive Office Building a fost descrisă drept „haotică” de către martori. Unii angajați au plecat în lacrimi, iar mai mulți oficiali au declarat sub anonimat că decizia a venit pe fondul presiunilor exercitate de apropiați ai președintelui, inclusiv Laura Loomer, care ar fi transmis o listă cu membri considerați „neloiali”. Impactul asupra politicii externe americane Restructurarea ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea președintelui Trump de a beneficia de expertiza necesară în context geopolitic. Numeroase poziții strategice rămân vacante, iar direcții importante, precum cele pentru afaceri africane sau NATO, riscă să fie comasate sau desființate. De asemenea, demiterea recentă a consilierului Mike Waltz, în urma unui scandal de securitate, alimentează și mai mult incertitudinea în jurul funcționării NSC.

Donald Trump amenință UE cu tarife (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a prăbușit iar bursele după ce a amenințat UE cu tarife de 50% de la 1 iunie. Oficialii europeni speră în negocieri

Donald Trump amenință UE cu tarife. Președintele american Donald Trump a stârnit îngrijorare globală după ce a anunțat, pe rețeaua Truth Social, intenția de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie. Donald Trump amenință UE cu tarife Anunțul, făcut cu doar câteva ore înaintea unei întâlniri între negociatorii americani și europeni, a provocat turbulențe pe piețele bursiere de pe ambele maluri ale Atlanticului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Trump a acuzat Uniunea Europeană că este „foarte dificil de negociat” și că discuțiile „nu duc nicăieri”. Oficialii europeni speră la negocieri În replică, liderii europeni au transmis mesaje de reținere și determinare, subliniind nevoia de dialog și stabilitate în negocieri. Premierul olandez Dick Schoof a declarat că „toate astea fac parte din procesul de negociere” și că UE va răspunde „robust și ferm”. Vicepremierul irlandez Simon Harris a pledat pentru un „dialog calm și comprehensiv” cu SUA, în timp ce ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, a reafirmat linia europeană de „de-escaladare”, dar a subliniat că blocul este pregătit să răspundă. UE pregătește contramăsuri comerciale Uniunea Europeană a pregătit deja o serie de măsuri tarifare ca răspuns la potențialele decizii ale administrației Trump. Printre acestea se numără tarife la bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, suspendate temporar până la mijlocul lunii iulie. În plus, blocul comunitar elaborează o listă suplimentară de tarife în valoare de 95 de miliarde de euro, care ar putea viza produse industriale precum avioanele Boeing, autoturismele fabricate în SUA și bourbonul. Analiști: o tactică de negociere riscantă Simone Tagliapietra, expert la think-tank-ul Bruegel, a calificat anunțul lui Trump drept „un duș rece” pentru Bruxelles, dar a sugerat că ar putea fi o tactică de negociere. Brad Setser, fost oficial al Trezoreriei americane, a avertizat că următoarea mișcare a UE va depinde de acțiunile concrete ale Washingtonului. În eventualitatea escaladării, Europa este pregătită să reacționeze rapid pentru a-și proteja interesele economice.

Donald Trump provoacă haos la Harvard (sursa: harvard.edu)
Internațional

Haos la Harvard după ce Trump a interzis înscrierea studenților străini: un judecător a suspendat ordinul, situația e confuză

Donald Trump provoacă haos la Harvard. Un judecător federal din Massachusetts a suspendat temporar, vineri, decizia administrației Trump de a interzice înscrierea studenților străini la Universitatea Harvard. Instituția de învățământ a depus în aceeași dimineață o plângere în instanță, contestând decizia Departamentului pentru Securitate Internă, iar instanța i-a dat câștig de cauză. Donald Trump provoacă haos la Harvard Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, anunțase joi revocarea imediată a certificării programului pentru studenți internaționali și vizitatori (SEVP) al Universității Harvard. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Decizia a fost justificată prin acuzații grave: lipsa de colaborare cu autoritățile, perpetuarea unui „mediu ostil studenților evrei”, promovarea simpatiilor pro-Hamas și aplicarea unor politici rasiste sub umbrela diversității și incluziunii. Ministerul Educației urmărește cu atenție cazul Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat vineri că monitorizează îndeaproape situația studenților români de la Harvard. Instituția colaborează cu Ambasada României la Washington pentru a evalua impactul acestor decizii asupra tinerilor români care studiază în SUA și a familiilor acestora. Studenții români, îndemnați să rămână în contact cu autoritățile MEC încurajează comunitatea românească de la Harvard să mențină legătura cu Ambasada României pentru a primi informații actualizate. Totodată, ministerul promite că va continua să coopereze cu instituțiile relevante pentru a sprijini interesele legitime ale studenților români aflați în această situație incertă.

Rubio evită să-l supere pe Putin (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Secretarul de stat Marco Rubio refuză să-l numească pe Putin "criminal de război"

Rubio evită să-l supere pe Putin. Secretarul de stat american Marco Rubio a refuzat să-l catalogheze pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, drept „criminal de război”, subliniind că prioritatea actuală este încheierea războiului din Ucraina Rubio evită să-l supere pe Putin În timpul unei audieri tensionate în Congres, congresmanul democrat Bill Keating a reamintit criticile dure aduse în trecut de Rubio lui Putin, pe vremea când era senator, întrebându-l dacă mai consideră că președintele rus este „criminal de război”. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Rubio a evitat un răspuns direct: „Au fost comise crime în Ucraina și cineva va trebui să răspundă pentru ele, dar acum obiectivul nostru este să punem capăt acestui război”, a declarat oficialul american. Acesta a adăugat că, „atât timp cât războiul continuă, mor oameni, alții sunt mutilați și se comit alte crime”. Bill Keating l-a acuzat pe Rubio că adoptă o poziție „incoerentă” și „echivocă” în fața unei situații grave. Apel la diplomație Rubio a încercat să justifice poziția sa prin nevoia de a menține canale de comunicare cu Rusia, afirmând că lipsa dialogului ar putea agrava situația. „Dacă nu ar fi existat comunicare între SUA și URSS în 1961, criza rachetelor din Cuba ar fi putut duce la un dezastru global”, a argumentat el. Trump discută cu Putin și Zelenski, fără rezultate În paralel, președintele Donald Trump a avut luni o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și cu Volodimir Zelenski, în încercarea de a media un acord de pace. Însă eforturile Statelor Unite de a obține un armistițiu de 30 de zile au fost respinse de Rusia. Putin, considerat „paria” de către administrația Biden, rămâne inflexibil în fața apelurilor internaționale. Rusia, recunoscută agresor de Rubio, dar nu de Trump Întrebat clar cine este agresorul în acest conflict, Marco Rubio a declarat: „Rusia a invadat Ucraina”. În contrast, Donald Trump a evitat în mod repetat să numească Moscova drept agresor. Mandat internațional pentru crime de război Vladimir Putin este în prezent vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), fiind acuzat de deportarea forțată a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia. De la începutul invaziei din februarie 2022, zeci de mii de persoane, inclusiv numeroși civili, și-au pierdut viața în conflictul militar declanșat de Kremlin.

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari după ultimele derive autoritariste ale lui Orbán

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria. Mai mulți eurodeputați din diferite familii politice au cerut miercuri Comisiei Europene să înghețe complet fondurile europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale valorilor europene. Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria Printre motivele invocate se numără interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege vizând sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate, ambele considerate de semnatari drept atacuri directe la statul de drept și libertățile fundamentale. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Într-o scrisoare semnată de circa 20 de eurodeputați, reprezentând majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European (cu excepția conservatorilor), se cere Comisiei Europene să suspende urgent orice formă de finanțare pentru Ungaria, prin toate instrumentele legale disponibile. „Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene”, avertizează semnatarii. În luna aprilie, Parlamentul Ungariei a adoptat un amendament constituțional propus de Viktor Orban care interzice marșurile LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi și recunoaște doar două genuri biologice – masculin și feminin. Proiect de lege pentru controlul ONG-urilor și presei Guvernul Orban a promovat recent un proiect de lege denumit „Legea transparenței vieții publice”, care oferă prerogative extinse Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH). Acesta poate investiga orice organizație suspectată că influențează negativ opinia publică în domenii precum: statul de drept, identitatea națională, familia și valorile creștine, migrația sau politica de gen. ONG-urile critice vor fi trecute pe listă neagră Organizațiile vizate de această lege vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului. Vor fi supuse legislației anti-spălare de bani. Vor trebui să declare fiecare transfer bancar extern și vor risca amenzi de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite, precum și posibila scoatere în afara legii. Orban, în conflict deschis cu Bruxelles-ul Premierul ungar Viktor Orban este într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, care îl acuză de: limitarea drepturilor comunității LGBT și control asupra justiției și presei. De asemenea, Orban este criticat pentru respingerea migranților și contestarea supremației Curții de Justiție a UE (CJUE). Fonduri europene suspendate deja parțial În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Ungariei. Până la finalul lui 2023, doar aproximativ o treime din aceste fonduri au fost deblocate, în contextul negocierilor privind ajutorul UE pentru Ucraina. PNRR-ul Ungariei, blocat integral Pe lângă fondurile structurale, Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei (PNRR) rămâne blocat, deși prevede granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană refuză aprobarea sa din cauza încălcării statului de drept și a lipsei reformelor angajate.

Trump jr, candidat pentru Casa Albă (sursa: YouTube/Qatar Economic Forum)
Internațional

Trump junior ar putea candida la prezidențiale, spune că "există chemarea"

Trump jr, candidat pentru Casa Albă. Fiul cel mare al președintelui american Donald Trump, Donald Trump Jr., a declarat miercuri, în cadrul unei discuții la Forumul Economic din Qatar, că nu exclude o eventuală candidatură la președinția Statelor Unite, menționând că simte „chemarea”. Trump jr, candidat pentru Casa Albă Întrebat în timpul panelului dacă va „prelua frâiele” după ce tatăl său își va încheia cariera politică, Trump Jr. a ezitat inițial, răspunzând: Citește și: Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS i-a furat 1,6 milioane de voturi „Așadar. Ei… ah”, replică urmată de aplauze slabe din sală. Ulterior, a completat: „Poate într-o zi. Chemarea există. Voi fi întotdeauna un susținător vocal al acestor idealuri.” Referința a fost clară la mișcarea Make America Great Again (MAGA), ideologie promovată intens de Donald Trump și susținută public de fiul său. Figură influentă în cadrul mișcării MAGA Donald Trump Jr., în vârstă de 47 de ani, a devenit deja o voce puternică în politica americană, influențând din umbră decizii importante în cadrul Partidului Republican. În perioada tranziției politice, el a fost considerat cel mai influent membru al familiei Trump, având un rol activ în alegerea sau eliminarea unor candidați la funcții-cheie în administrație. L-a susținut pe JD Vance ca partener de candidatură al lui Trump și l-a blocat pe Mike Pompeo să revină în guvern, arătând puterea sa de influență în echipa tatălui său. „Tatăl meu a schimbat Partidul Republican” În cadrul aceleiași intervenții, Don Jr. a subliniat transformarea suferită de partidul republican sub conducerea lui Donald Trump: „Cred că tatăl meu a schimbat cu adevărat Partidul Republican. Acum este partidul America First, partidul MAGA.” El a făcut aceste declarații alături de Omeed Malik, fondatorul firmei de investiții 1789 Capital, în cadrul căreia Trump Jr. este partener. Precizări privind afacerile din Golf În ceea ce privește activitatea economică a Organizației Trump, unde ocupă funcția de vicepreședinte executiv, Donald Trump Jr. a ținut să precizeze că aceasta nu încheie contracte cu entități guvernamentale. Totuși, familia Trump a realizat în trecut tranzacții de miliarde de dolari în statele din Golf, aspect care a atras critici din partea democraților, ce sugerează posibile riscuri de influențe externe asupra deciziilor prezidențiale.

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

Papa Leon a confirmat că este dispus să găzduiască negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Giorgiei Meloni

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat marți seară că Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat disponibilitatea ca Vaticanul să găzduiască viitoarele negocieri de pace privind conflictul din Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice directe între cei doi lideri. Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri Potrivit unui mesaj oficial, discuția cu Papa a avut loc ca urmare a unei convorbiri telefonice între Meloni și lideri internaționali, printre care președintele american Donald Trump. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” „Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuții dintre părți, premierul Meloni i-a mulțumit Papei pentru angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, precizează mesajul. Liderii mondiali susțin implicarea Vaticanului Premierul italian a menționat că în cursul serii de luni a discutat telefonic, împreună cu Donald Trump, cu mai mulți lideri europeni și internaționali: Volodimir Zelenski (Ucraina), Emmanuel Macron (Franța), Alexander Stubb (Finlanda), Friedrich Merz (Germania), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) Aceștia au salutat deschiderea Vaticanului și și-ar fi exprimat susținerea pentru un cadru neutru de negocieri. Consultări diplomatice pentru armistițiu Marți, Giorgia Meloni a continuat seria consultărilor, purtând noi discuții cu președinții Zelenski, Macron, Stubb, dar și cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. Scopul acestor convorbiri a fost acela de a menține o coordonare strânsă între partenerii occidentali în vederea unei runde de negocieri axate pe un posibil armistițiu și un acord de pace durabil pentru Ucraina. „Sfântul Scaun este disponibil pentru pace” Papa Leon al XIV-lea, învestit oficial duminică, și-a reiterat angajamentul pentru pace în fața reprezentanților Bisericilor creștine din Orient. Suveranul Pontif s-a oferit să medieze conflictele internaționale, într-un apel adresat tuturor beligeranților. „Sfântul Scaun este disponibil pentru ca dușmanii să se întâlnească și să se privească în ochi, pentru ca popoarele să regăsească speranța și demnitatea păcii.” În discursul său, Papa a evocat conflictele din: Ucraina, Pământul Sfânt, Liban și Siria, Regiunea Tigre din Etiopia, Caucaz Papa Leon al XIV-lea a deplâns persistența violențelor armate și a cerut acțiune diplomatică imediată pentru instaurarea păcii, subliniind misiunea Vaticanului de a media între părți și a readuce demnitatea umană în centrul discursului internațional.

Partidul AfD nu poate fi interzis (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Partidul de extrema dreaptă AfD nu poate fi interzis, nu sunt îndeplinite condițiile legale, spune noul ministru de Interne german

Partidul AfD nu poate fi interzis. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că decizia recentă a serviciului de informații interne de a clasifica partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept organizație extremistă de dreapta confirmată nu este suficientă pentru a justifica o interzicere oficială a formațiunii politice. Partidul AfD nu poate fi interzis Dobrindt a reamintit că, în sistemul constituțional german, simpla exprimare a unor opinii anticonstituționale nu este suficientă pentru interzicerea unei formațiuni politice. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Pentru ca un partid să fie scos în afara legii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să urmeze în mod activ scopuri anticonstituționale și să existe o posibilitate reală, în opinia instanței, ca partidul să-și poată atinge aceste obiective AfD, reclasificată oficial ca organizație extremistă de dreapta Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne, a anunțat la începutul lunii că a modificat statutul partidului AfD de la „caz suspect de extremism” la „entitate extremistă de dreapta confirmată”. În motivarea sa, agenția a afirmat că partidul: „Desconsideră demnitatea umană” și „Amenință democrația”. Această reclasificare ar fi permis BfV să sporească nivelul de supraveghere a partidului, însă aplicarea măsurii a fost suspendată temporar, în așteptarea unei decizii în instanță, după ce AfD a contestat legal decizia. Controverse și relansarea dezbaterii privind interzicerea AfD Noua evaluare a partidului a reactivat o veche dezbatere în spațiul politic german: este justificată interzicerea AfD? Potrivit legislației în vigoare, o astfel de solicitare poate fi formulată doar de către Guvernul federal sau de una dintre cele două camere ale Parlamentului. Reclasificarea nu oferă suficiente temeiuri juridice Alexander Dobrindt a subliniat că susținătorii interzicerii AfD se înșală dacă cred că raportul serviciilor de informații oferă suficiente dovezi în acest sens. Ministrul a explicat că documentul se concentrează în principal pe chestiunea legată de încălcarea demnității umane, însă aceasta nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. „Mai sunt două criterii esențiale: dacă formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. Raportul nu atinge acest aspect.”

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Cum a reușit Italia să își reducă datoria publică: stabilitatea guvernamentală oferită de Meloni, unul dintre factorii decisivi

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia. Deși rămâne una dintre cele mai îndatorate țări din Europa, Italia înregistrează progrese remarcabile în mai mulți indicatori economici-cheie. Sub conducerea premierului Giorgia Meloni și a ministrului de Finanțe Giancarlo Giorgetti, țara își recapătă treptat stabilitatea financiară. Unul dintre factorii decisivi: stabilitatea guvernamentală oferită de Meloni. Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia În 2024, Italia a înregistrat un excedent primar de 0,44% și un deficit bugetar de doar 3,4% din PIB, față de 3,8% cât era prevăzut inițial. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Totodată, datoria publică, care în 2020 era de 155% din PIB, a fost redusă semnificativ până la 135,3% în 2024. Această evoluție pozitivă este atribuită unei gestionări riguroase a finanțelor publice și unei serii de măsuri economice coerente. Unul dintre factorii decisivi în această redresare este stabilitatea politică. În timp ce alte state, precum Franța, au trecut prin instabilitate guvernamentală, cu patru premieri între 2022 și 2025 și o dizolvare a parlamentului, guvernul condus de Giorgia Meloni se menține la putere de 32 de luni – o performanță rară în politica italiană recentă. Măsuri economice eficiente și venituri neprevăzute Guvernul italian a implementat o serie de reforme menite să stimuleze veniturile și să reducă presiunea fiscală asupra populației. A scăzut taxele pentru gospodăriile cu venituri mici Au fost recuperate miliarde de euro din evaziunea fiscală Au fost create locuri de muncă stabile, cu contracte pe durată nedeterminată Vânzarea masivă de titluri de stat către populație Potrivit lui Marco Fortis, vicepreședinte al Fundației Edison, „veniturile statului în 2024 au fost mult peste așteptări”. Titlurile de stat italiene pe 10 ani (BTP) oferă randamente printre cele mai atractive din zona euro, atrăgând investitori străini. Drept consecință, agențiile de rating și-au îmbunătățit evaluările. Agenția S&P a crescut ratingul datoriei Italiei de la BBB la BBB+, cu perspectivă stabilă Moody’s urmează să publice o nouă evaluare pe 23 mai, care ar putea confirma această tendință pozitivă Prognoze optimiste: cel mai mare excedent primar din Europa? Fondul Monetar Internațional estimează că Italia ar putea înregistra, până în 2030, cel mai mare excedent primar din Uniunea Europeană – până la 1,8% din PIB. Acest lucru ar consolida și mai mult încrederea internațională în economia italiană. Totuși, rămân provocări majore: o demografie în declin și o creștere economică modestă, care pot influența pe termen lung sustenabilitatea progreselor actuale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră