miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Iran trage de timp pentru a obține arma nucleară, s-a apropiat periculos de mult de cantitatea necesară de uraniu îmbogățit

Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit. Iranul și-a intensificat producția de uraniu înalt îmbogățit, potrivit unui nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Informația vine în contextul în care Teheranul continuă negocierile cu Statele Unite pentru evitarea unei escaladări nucleare. Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit Raportul AIEA arată o creștere semnificativă a uraniului îmbogățit la 60%, un nivel apropiat de cele 90% necesare pentru fabricarea unei arme nucleare. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale La data de 17 mai, stocul ajunsese la 408,6 kg, în creștere cu 133,8 kg față de perioada precedentă. Conform aceluiași raport, Iranul deține în prezent 9.247,6 kg de uraniu îmbogățit, o cantitate de 45 de ori mai mare decât limita stabilită prin acordul nuclear din 2015 încheiat cu marile puteri. AIEA avertizează că această acumulare ridică "o puternică îngrijorare", în special pentru un stat care oficial nu deține arme nucleare. Israelul acuză Iranul că urmărește înarmarea nucleară Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm: „Iranul este total hotărât să-și finalizeze programul de înarmare nucleară, în pofida avertismentelor internaționale”. Israelul rămâne principalul opozant al programului nuclear iranian și consideră escaladarea actuală drept o amenințare directă. Iranul neagă intenția de a produce arme nucleare Într-o declarație televizată, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a catalogat armele nucleare drept „inacceptabile”, subliniind că Iranul nu urmărește dezvoltarea acestora: „Suntem de acord cu americanii asupra acestui punct”. Negocierile SUA-Iran, blocate de problema îmbogățirii uraniului În ciuda discuțiilor în desfășurare, negocierile dintre Washington și Teheran sunt în impas. Statele Unite solicită renunțarea completă la îmbogățirea uraniului, în timp ce Iranul refuză, invocând dreptul suveran de a dezvolta capacități nucleare civile. Statele occidentale, în special SUA, alături de Israel – considerat de experți singura putere nucleară a Orientului Mijlociu – suspectează că Teheranul își dezvoltă în secret un program militar nuclear, în ciuda declarațiilor oficiale.

Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit (sursa: IRNA)
Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz va fi primit de Trump la Casa Albă. Tarifele și Ucraina, principalele subiecte pe agendă

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Cancelarul federal german Friedrich Merz, aflat la început de mandat, va avea joi prima întrevedere oficială cu președintele american Donald Trump, în cadrul unei vizite de lucru în Statele Unite, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump Întâlnirea va avea loc la Casa Albă și va include o discuție bilaterală, un prânz comun și un eveniment de presă. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Merz în SUA de la preluarea funcției, pe 6 mai. Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global Potrivit guvernului german, cei doi lideri vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și despre relațiile comerciale bilaterale și războiul tarifar lansat de SUA Merz și Trump au avut anterior mai multe convorbiri telefonice, însă aceasta este prima întâlnire față în față între cei doi. Tensiuni comerciale și preocupări economice pentru Germania Germania, a cărei economie este puternic dependentă de exporturi, privește cu îngrijorare măsurile tarifare impuse sau amenințate de administrația Trump. Aceste politici au contribuit la stagnarea economiei germane, aflată în recesiune din 2018. Susținerea pentru Ucraina, un punct sensibil al discuției Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA. Friedrich Merz a declarat recent că Berlinul va sprijini Kievul inclusiv în producerea de rachete cu rază lungă de acțiune, atât pe teritoriul ucrainean, cât și german. În timp ce Uniunea Europeană vrea să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, Donald Trump adoptă o poziție ambiguă: declară că dorește încheierea rapidă a conflictului, dar evită să ia măsuri ferme, agitând periodic amenințări fără a le concretiza.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin care intră în vigoare în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului (sursa: Facebook/Zaqy Mohamad)
Internațional

Sunt semne clar că China se pregătește să invadeze Taiwan, dar SUA vor reacționa, spune secretarul american al Apărării

SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului. Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că amenințarea militară reprezentată de China este „reală și posibil iminentă”. Oficialul a vorbit în cadrul Dialogului Shangri-La de la Singapore, cel mai important forum regional de securitate. SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului Potrivit lui Hegseth, China își dorește să domine Asia-Pacific și „se antrenează zilnic” pentru o posibilă invazie a Taiwanului. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Ministrul a acuzat regimul comunist că pregătește „în mod clar și credibil” utilizarea forței pentru a modifica echilibrul strategic regional. Indo-Pacific, teatru prioritar pentru SUA SUA își reorientează strategia de apărare spre această regiune, consolidând cooperarea cu Japonia, Filipine și India. „America este mândră să se întoarcă în Indo-Pacific și suntem aici pentru a rămâne”, a afirmat Hegseth. Apel către aliați: investiții mai mari în apărare Ministrul american le cere aliaților din Asia să își crească rapid capacitățile defensive, dând drept exemplu Europa, unde țări precum Germania au majorat bugetele militare la 5% din PIB. El a recunoscut că „descurajarea nu este ieftină” și a lăudat presiunea pusă de Donald Trump pentru întărirea apărării europene. China absentează de la forum Dialogul Shangri-La, ajuns la a 22-a ediție, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron – o premieră pentru un lider european. În mod inedit, China nu a trimis niciun oficial de rang înalt la eveniment, într-un context tensionat internațional.

Musk părăsește DOGE, rămâne consilier prezidențial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Musk a părăsit poziția oficială de la Casa Albă. A primit o cheie de aur de la Trump

Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui. Miliardarul Elon Musk a anunțat că va continua să fie „prieten și sfătuitor” al președintelui Donald Trump, chiar dacă și-a încheiat oficial activitatea în executivul SUA. Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui Declarația a fost făcută în Biroul Oval, unde cei doi au apărut împreună în fața presei. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Donald Trump a subliniat că Musk a adus „o schimbare colosală” în administrație prin reducerea cheltuielilor publice. Președintele a denunțat „atacurile și calomniile” la adresa lui Musk, în cele 130 de zile cât a condus Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE). 160 de miliarde economisite Musk a declarat că DOGE va continua activitatea și că eficiența va crește. În timpul mandatului său, s-au realizat economii de circa 160 de miliarde de dolari, cu o țintă apropiată de 200 de miliarde. Desființarea USAID și reducerea finanțării media Printre măsurile luate de Musk se numără desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și reducerea fondurilor pentru Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Acesta a susținut că instituțiile respective erau implicate în promovarea unor cauze ideologice și angajau „extremiști de stânga”. Neînțelegeri fiscale cu Trump Înainte de plecare, Musk a criticat planul fiscal al lui Trump, susținând că va crește deficitul bugetar și va compromite rezultatele DOGE. Totuși relația cu președintele rămâne apropiată.

Musk critică legea bugetară a președintelui (sursa: CBS News)
Internațional

Musk critică legea "mare și frumoasă" a lui Trump: Sunt dezamăgit, sunt cheltuieli masive care majorează deficitul bugetar

Musk critică legea bugetară a președintelui. Miliardarul american Elon Musk s-a declarat dezamăgit de legea bugetară propusă de Donald Trump, criticând deficitul uriaș pe care aceasta îl va genera. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru CBS News. Musk critică legea bugetară a președintelui Legea, numită de Trump „marea și frumoasa lege”, urmărește implementarea unor promisiuni-cheie din campanie, inclusiv prelungirea creditelor fiscale adoptate în primul mandat. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Conform unei analize parlamentare, această inițiativă ar putea crește deficitul federal cu 3.800 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În stilul său direct, Elon Musk a declarat: „Cred că o lege poate fi mare sau frumoasă. Dar nu știu dacă poate fi ambele.” Retragerea lui Musk din comisia DOGE Musk a confirmat că s-a retras din comisia DOGE, creată de Trump pentru a reduce cheltuielile statului, motivând că trebuie să se ocupe de Tesla și SpaceX. El a descris birocrația federală ca fiind „mult mai rea decât credea”. Deși comisia a dus la destituirea a mii de funcționari și la reducerea unor agenții, Musk a recunoscut că obiectivele inițiale nu au fost îndeplinite în totalitate. Într-un interviu acordat Washington Post, Musk a spus că va continua colaborarea cu DOGE, concentrându-se însă pe modernizarea sistemelor IT ale statului federal, nu pe concedieri.

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA amenință oficiali europeni care "cenzurează" X, Facebook și alte companii americane că nu vor mai primi vize

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE. Administrația de la Washington a anunțat miercuri noi restricții de viză pentru oficialii străini care cenzurează cetățeni americani pe rețelele sociale. Măsura ar viza protejarea libertății de exprimare. X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există acțiuni flagrante de cenzură împotriva companiilor americane în afara SUA. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Deși nu a nominalizat direct persoane, săptămâna trecută l-a indicat pe judecătorul brazilian Alexandre de Moraes, care a blocat temporar platforma X (fostul Twitter) în Brazilia în 2024. Aliați acuzați de limitarea discursurilor online Rubio a menționat și aliați precum Germania și Marea Britanie, acuzați că limitează accesul la discursuri pe care le consideră incitatoare la ură, ceea ce administrația Trump vede ca o formă de cenzură. Noua politică de viză anunțată de Rubio vizează responsabilii străini și complicii la cenzură. Potrivit oficialului american, guvernele externe nu au autoritate asupra libertății de exprimare a cetățenilor americani. „Nu vom tolera nicio încălcare a suveranității americane”, a subliniat Rubio. Rubio a afirmat că a revocat mii de vize, majoritatea acordate studenților care au protestat împotriva ofensivei Israelului în Gaza.

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

Frații Tate, 21 capete de acuzare (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Frații Tate, acuzați de 21 de infracțiuni (viol, abuzuri fizice, trafic de persoane ș.a.) în Marea Britanie, țară care a cerut extrădarea lor

Frații Tate, 21 capete de acuzare. Controversatul influencer Andrew Tate și fratele său, Tristan Tate, vor fi judecați în Regatul Unit pentru o serie de infracțiuni grave, inclusiv viol, abuz fizic și trafic de persoane. Informația a fost confirmată miercuri de Parchetul britanic (CPS). Frații Tate, 21 capete de acuzare Procurorii britanici au autorizat un total de 21 de capete de acuzare penală împotriva celor doi frați. Andrew Tate va trebui să răspundă la 11 acuzații, printre care viol, abuzuri fizice și trafic de persoane. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Potrivit CPS, acuzațiile formulate împotriva sa au fost autorizate înaintea emiterii mandatului de extrădare din România în 2024 și sunt legate de o singură persoană reclamantă. Fratele său, Tristan Tate, va fi judecat pentru 10 capete de acuzare, care includ: viol, abuzuri fizice, trafic de persoane și control asupra prostituției în scopul obținerii de câștiguri financiare. Aceste acuzații sunt formulate în baza plângerilor a trei reclamante. Extrădarea, amânată din cauza anchetei din România Parchetul britanic a precizat că extrădarea fraților Tate a fost aprobată de instanțele românești în 2023, însă aceasta a fost amânată din cauza procedurilor penale aflate încă în desfășurare în România. „Totuşi, trebuie soluţionate întâi chestiuni penale interne din România”, a declarat un purtător de cuvânt al CPS. Proces separat în România În România, frații Andrew și Tristan Tate, care au dublă cetățenie britanică și americană, au fost trimiși în judecată de DIICOT în 20 iunie 2023. Ei sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sisteme informatice, lovire sau alte violențe. Rechizitoriul DIICOT, anulat de instanță în decembrie 2024 La finalul anului 2024, instanțele din România au anulat rechizitoriul întocmit de procurori, solicitând refacerea urmăririi penale. Dosarul s-a întors astfel la DIICOT pentru completarea anchetei. Mandat european de arestare Extrădarea în Marea Britanie va avea loc după încheierea procedurilor judiciare din România. Poliția din Bedfordshire a obținut un mandat european de arestare, bazat pe acuzații privind fapte comise în perioada 2012-2015. Atât Andrew, cât și Tristan Tate neagă fără echivoc acuzațiile formulate împotriva lor.  

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” (sursa: Facebook/Sabīne Kazaka)
Internațional

Belgia și Turcia se alătură coaliției internaționale pentru drone în sprijinul Ucrainei

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor”. Belgia și Turcia s-au alăturat oficial „coaliției dronelor”, o inițiativă internațională care sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei prin furnizarea și dezvoltarea de drone de luptă și supraveghere. Odată cu aceste două noi aderări, numărul statelor membre a ajuns la 20, a anunțat miercuri ministrul leton al Apărării, Andris Spruds. Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” Anunțul a fost făcut în deschiderea unei reuniuni internaționale desfășurate la Riga, capitala Letoniei, care a reunit peste 1.500 de participanți din peste 20 de țări. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Printre aceștia se numără reprezentanți ai forțelor armate, oficiali guvernamentali, companii din domeniul apărării, startup-uri și universități. Ministrul Andris Spruds a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei este, totodată, o formă de protejare a valorilor democratice și a securității colective. „Ajutând Ucraina, apărăm valorile comune și investim în industria noastră de apărare”, a declarat acesta. O inițiativă lansată de Letonia și Marea Britanie Coaliția dronelor a fost creată în februarie 2024 la inițiativa Letoniei, care copreșidează formatul împreună cu Regatul Unit. Până în prezent, statele membre au alocat aproximativ două miliarde de euro pentru livrarea și dezvoltarea de drone destinate Ucrainei. Letonia, un contributor important în sprijinul Ucrainei Ministerul leton al Apărării a anunțat că a livrat până acum circa 5.000 de drone Ucrainei. În plus, în 2023, Letonia a contribuit cu 20 de milioane de euro pentru sprijinirea coaliției. „Laborator” de inovație în domeniul dronelor Conflictul militar din Ucraina a devenit un teren de testare pentru noile tehnologii în materie de drone. Ambele părți implicate folosesc roiuri de drone pentru atacuri în spatele liniilor inamice, încercând să saboteze infrastructura și logistica adversarului. Tactici, contra-tactici și teamă pe front Rusia și Ucraina își îmbunătățesc constant tacticile, dezvoltând noi tipuri de drone și metode inovatoare de utilizare. Totodată, ambele armate caută soluții de contracarare, de la arme ușoare la bruiaj electronic care destabilizează traiectoria dronelor. Soldații din ambele tabere recunosc că trăiesc sub amenințarea permanentă a acestor aparate, folosite intens și în propaganda de război.

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul condiționează o întâlnire Trump–Putin–Zelenski: aceasta ar fi posibilă doar după acorduri între Rusia și Ucraina

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin. O posibilă întrevedere între președintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump ar putea avea loc doar după încheierea unor acorduri concrete între Rusia și Ucraina, a transmis miercuri Kremlinul. Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de reuniune trilaterală ar trebui să fie „rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegații”. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Afirmația a fost făcută în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la propunerea formulată de Zelenski. Propunerea lui Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, într-o conferință de presă, că este deschis unei întâlniri în format trilateral: Trump–Putin–Zelenski. „Sunt gata pentru orice format. Dacă Putin nu dorește o întâlnire bilaterală, nici formatul trilateral nu mă deranjează”, a spus liderul ucrainean. Negocieri blocate între Rusia și Ucraina Deși în luna mai au avut loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul, acestea nu au produs rezultate concrete. Deocamdată, nu a fost confirmată o nouă rundă de discuții, deși ea este anticipată. Kremlinul evită comentariile lui Trump Președintele american Donald Trump a declarat că vrea să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cât mai curând posibil. Deși a oscilat între critici și gesturi de deschidere față de Vladimir Putin, în ultimele zile Trump a adoptat un ton mult mai dur. El a acuzat că președintele rus „a înnebunit complet” în urma atacurilor aeriene masive asupra Ucrainei. „Dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei. El se joacă cu focul!”, a afirmat Trump marți. Dmitri Peskov a refuzat să comenteze declarațiile recente ale lui Donald Trump, însă i-a mulțumit pentru „eforturile de mediere”, reiterând că Rusia va continua să își apere „propriile interese”.

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia critică dur planurile Germaniei de consolidare militară: intenții „foarte îngrijorătoare”

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „foarte îngrijorătoare” intențiile recente ale Germaniei de a-și consolida forțele armate. Comentariile au fost făcute miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Moscova, și reflectă temeri legate de istoria militară a Europei. Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane Lavrov a reacționat la declarațiile noului cancelar german, Friedrich Merz, care a afirmat că dorește ca Germania să devină principala putere militară din Europa. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Șeful diplomației ruse a amintit de momentele din secolul trecut în care Germania a ocupat această poziție și a provocat „nenorociri”, referindu-se la Primul și Al Doilea Război Mondial. Friedrich Merz: „Germania va avea cea mai puternică armată” La începutul lunii mai, Friedrich Merz a subliniat că Germania trebuie să facă față unei amenințări crescânde din partea Rusiei și unei protecții americane incerte în cadrul NATO. În acest context, el a declarat că „prioritatea este consolidarea Bundeswehr-ului” și că Germania va construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Răspunsul Germaniei la ofensiva rusă Cancelarul german a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina, subliniind că o victorie rusească sau anexarea unor teritorii nu ar fi suficiente pentru ambițiile Kremlinului. Din acest motiv, Berlinul consideră esențială întărirea capacităților sale de apărare. O schimbare de paradigmă după decenii de pacifism După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a menținut o politică profund pacifistă și a subfinanțat apărarea, bazându-se pe protecția SUA în cadrul NATO. Totuși, atacul Rusiei asupra Ucrainei, declanșat în februarie 2022, a provocat o schimbare strategică majoră la Berlin. Deși guvernul precedent, condus de Olaf Scholz, a inițiat o creștere semnificativă a bugetului apărării, armata germană se confruntă în continuare cu provocări serioase. Rapoartele indică lipsuri majore în ceea ce privește echipamentele, infrastructura și eficiența birocratică.

Studenții străini (SUA), verificați la postări (sursa: BBC)
Internațional

Tuturor studenților străini din SUA le sunt verificate postările din social media pentru a li se reînnoi sau nu vizele

Studenții străini (SUA), verificați la postări. Administrația americană a anunțat marți suspendarea temporară a procesării vizelor pentru studenții străini, în așteptarea unor noi instrucțiuni privind verificarea postărilor de pe rețelele sociale. Studenții străini (SUA), verificați la postări Decizia survine în contextul unei ofensive mai largi a administrației Trump împotriva mediului academic, în special a Universității Harvard. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Casa Albă a anunțat că intenționează să rezilieze toate contractele federale cu Harvard, o instituție cu 162 de laureați ai Premiului Nobel. În paralel, președintele Donald Trump dorește interzicerea înscrierii studenților străini la Harvard, care în prezent reprezintă 27% din totalul populației universitare. Proteste masive au avut loc marți în fața campusului, unde sute de studenți americani și internaționali au cerut oprirea acestor măsuri. Studenți arestați, universități străine pregătite să intervină În ultimele luni, mai mulți studenți străini au fost arestați sau expulzați după ce au participat la manifestații pro-palestiniene, iar vizele lor au fost revocate. Între timp, Hong Kong și Japonia au anunțat că sunt dispuse să primească studenții excluși de universitățile americane. Universitățile din Tokyo și Kyoto analizează măsuri de sprijin pentru aceștia. Acuzații de propagandă „woke” și legături cu China Administrația Trump acuză Harvard că ar fi permis răspândirea antisemitismului în campus și că promovează ideologia progresistă, etichetată peiorativ drept „woke”. De asemenea, universitatea este suspectată că ar avea legături cu Partidul Comunist Chinez, potrivit unor oficiali americani. Finanțarea federală a universităților a fost redusă deja cu peste 2 miliarde de dolari, iar Harvard ar putea pierde contracte în valoare de 100 de milioane de dolari. Mai puțini absolvenți LGBT+, mai mulți muncitori Purtătoarea de cuvânt a președintelui, Karoline Leavitt, a declarat pentru Fox News că Trump preferă direcționarea fondurilor publice către instituții care promovează valorile americane și formează specialiști pentru economie. „Avem nevoie de mai puține diplome LGBT+ de la Harvard și de mai mulți muncitori calificați”, a spus ea. În replică, președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a îndemnat universitățile americane să rămână ferme în fața atacurilor politice.

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea că cumpere Canada cu 61 de miliarde de dolari, cât ar costa-o protecția "Domului de aur" dacă își păstrează independența

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei. Președintele american Donald Trump a reiterat marți propunerea ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA, la scurt timp după un discurs ferm al regelui Charles al III-lea, care a apărat suveranitatea canadiană. În schimbul aderării, liderul de la Casa Albă a promis Canadei acces gratuit la sistemul său antirachetă „Domul de Aur”. Donald Trump insistă cu anexarea Canadei „Am spus Canadei, care își dorește cu adevărat să facă parte din fabulosul nostru «Dom de Aur», că o va costa 61 de miliarde de dolari dacă rămâne o națiune separată, dar că nu o va costa NIMIC dacă devine cel de-al 51-lea stat american”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare El a adăugat că „Ei studiază oferta!”, sugerând că discuțiile ar fi în desfășurare. Regele Charles: „Canada este puternică și liberă” În replică, regele Charles al III-lea a declarat marți la Ottawa că autodeterminarea este o valoare esențială pentru canadieni, într-un moment în care amenințările lui Trump generează o criză fără precedent. Suveranul a reafirmat atașamentul Canadei față de valorile democratice, pluralism, supremația legii și libertate, subliniind că „Canada este puternică și liberă”. Premierul Carney respinge anexarea Mark Carney, noul premier canadian, care l-a înlocuit pe Justin Trudeau în martie, a respins constant ideea anexării, inclusiv în cadrul unei întâlniri recente în Biroul Oval. Cu toate acestea, el a confirmat că Ottawa poartă discuții la nivel înalt cu Washingtonul privind o posibilă participare la sistemul „Domul de Aur”, un proiect strategic american menit să protejeze SUA de rachete balistice, hipersonice, drone și alte amenințări moderne.

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice (sursa: X/Johann Wadephul)
Internațional

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza, prin acuzații inventate de antisemitism

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice. Ministrul adjunct de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a transmis un mesaj clar guvernului israelian: acuzațiile de antisemitism nu trebuie folosite pentru a constrânge Germania politic, în contextul criticilor tot mai ferme formulate la adresa campaniei militare israeliene din Fâșia Gaza. Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice „Sprijinul nostru pentru lupta împotriva antisemitismului și pentru dreptul Israelului de a exista nu trebuie exploatat pentru a justifica războiul din Gaza”, a declarat Wadephul într-o conferință de presă susținută la Berlin. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Oficialul german a subliniat că, în ciuda complexității situației din regiune, Guvernul federal nu va accepta să fie supus unei „solidarități forțate”. „Nu vom permite să fim împinși într-o poziție în care să fim obligați la o susținere necondiționată”, a afirmat Wadephul. Critici la adresa duratei și intensității acțiunilor Israelului Ministrul german a recunoscut dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a acționa împotriva grupării Hamas, mai ales în contextul în care aceasta ține în continuare ostatici israelieni. Cu toate acestea, a adăugat că „durata, severitatea și consistența” operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea. Aprovizionarea populației din Gaza, o preocupare majoră Wadephul a condamnat situația umanitară din Gaza, subliniind că este „complet inacceptabil” ca civilii să nu aibă acces la alimente de bază și medicamente. „Germania are o responsabilitate specială față de Israel, dar suntem de asemenea alături de populația civilă din Fâșia Gaza”, a punctat oficialul german. Posibilă limitare a livrărilor de arme către Israel Referindu-se la viitoarele livrări de arme către Israel, Wadephul a afirmat că există o „linie roșie” pe care Germania nu o va depăși. „Acolo unde Guvernul german vede un risc de încălcare a dreptului umanitar internațional, vom interveni și nu vom livra arme”, a declarat ministrul adjunct. În încheiere, Wadephul a anunțat că ministrul israelian Gideon Saar va efectua în curând o vizită oficială în Germania, context în care aceste teme vor fi discutate la cel mai înalt nivel diplomatic.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră