duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

Stomatologul acuzat că a încercat să lovească poarta Ambasadei Rusiei, exonerat de procurori

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus clasarea dosarului deschis împotriva medicului stomatolog care, săptămâna trecută, ar fi intenționat să lovească poarta de acces auto a Ambasadei Rusiei din București. Ancheta a stabilit că bărbatul nu a consumat droguri sau substanțe psihoactive și că avea drept de circulație, deși permisul său era suspendat. Procurorii: faptele nu sunt prevăzute de legea penală Potrivit ordonanței emise pe 27 octombrie 2025, procurorul a decis clasarea cauzei pentru acuzațiile de conducere fără permis și conducere sub influența substanțelor interzise, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „Din probele administrate a rezultat că suspectul nu avea suspendat dreptul de a conduce, întrucât i se eliberase o dovadă cu drept de circulație. De asemenea, analizele toxicologice au confirmat că în organismul său nu existau substanțe psihoactive”, a transmis Parchetul. Medicul a negat orice intenție de a pătrunde în ambasadă Procurorii au mai precizat că șoferul nu are alte infracțiuni reținute în sarcina sa, ceea ce înseamnă că a reușit să-i convingă pe anchetatori că nu a dorit să lovească intenționat poarta ambasadei. Medicul a explicat că, în momentul incidentului, încerca doar să întoarcă mașina în dreptul imobilului și că nu a avut nicio intenție de a pătrunde forțat în curtea ambasadei. Potrivit declarațiilor sale, un jandarm aflat la postul de pază ar fi interpretat greșit manevra ca pe un posibil incident de securitate, l-ar fi somaț să se oprească, iar stomatologul, speriat, a coborât din mașină, fiind ulterior imobilizat de forțele de ordine. Cum s-a desfășurat incidentul din 23 octombrie Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul a avut loc pe 23 octombrie, în jurul orei 3:15 dimineața, când un bărbat ar fi încercat să lovească poarta auto a Ambasadei Rusiei. „Jandarmul aflat în postul de pază l-a somat, reușind să-l oprească. A solicitat sprijin, iar în scurt timp au sosit două echipaje de jandarmerie și un echipaj antiterorist al SRI. La vederea acestora, bărbatul a încercat să fugă, dar a fost blocat și imobilizat”, au transmis reprezentanții Jandarmeriei. Ulterior, Poliția Rutieră a constatat că șoferul avea permisul suspendat, însă, conform Parchetului, deținea o dovadă valabilă de circulație. Astfel, ancheta s-a încheiat fără acuzații penale, iar dosarul a fost închis definitiv.

Stomatologul acuzat că a încercat să lovească poarta Ambasadei Rusiei, exonerat de procurori
Postul public de televiziune german ZDF confirmă: un angajat al companiei, ucis în Gaza, era membru Hamas
Eveniment

Postul public de televiziune german ZDF confirmă: un angajat al companiei, ucis în Gaza, era membru Hamas

Postul public de televiziune german ZDF a anunţat luni că un angajat al organizaţiei partenere Palestine Media Production (PMP), ucis săptămâna trecută în Fâşia Gaza, era membru al mişcării palestiniene Hamas. Informaţia a fost confirmată de ZDF după ce Israelul a furnizat dovezi clare privind apartenenţa acestuia la gruparea considerată teroristă. Colaborarea cu PMP, suspendată după dezvăluiri ZDF a decis suspendarea completă a cooperării cu compania de producţie PMP, cu care colabora de mai multe decenii. Bărbatul lucra acolo ca inginer. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „ZDF salută faptul că armata israeliană respectă cererea de a clarifica identitatea angajatului ucis al companiei de producţie PMP în Gaza”, a transmis postul public german într-un comunicat. Incidentul din Deir al-Balah Angajatul PMP, în vârstă de 37 de ani, a fost ucis de armata israeliană în urmă cu o săptămână, la Deir al-Balah, în centrul Fâşiei Gaza. Potrivit informaţiilor furnizate de ZDF, şi un copil de opt ani – fiul unui alt angajat al PMP – a fost ucis în acelaşi atac. ZDF a cerut clarificări din partea armatei israeliene La scurt timp după incident, ZDF a solicitat explicaţii oficiale din partea armatei israeliene privind circumstanţele morţii angajatului. Ulterior, tabloidul german Bild a publicat informaţii din surse militare israeliene, potrivit cărora bărbatul făcea parte din aripa militară a Hamas şi a fost „ţintit în mod special”, nefiind o victimă colaterală. Rolul exact în Hamas, încă neclar Deocamdată, nu au fost oferite detalii suplimentare despre rolul concret al bărbatului în cadrul organizaţiei extremiste palestiniene. Nu se ştie nici dacă acesta a avut vreo implicare directă în atacul terorist comis de Hamas la 7 octombrie 2023, în sudul Israelului – atac care a declanşat actualul conflict armat în Gaza.

Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de Bolojan: bursier al Facultății de Teologie, absolvent al unei obscure universități
Eveniment

Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de Bolojan: bursier al Facultății de Teologie, absolvent al unei obscure universități

Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de premierul Ilie Bolojan: Bogdan Artagea, bursier al Facultății de Teologie, absolvent al unei obscure universități și deținător al unei frumoase averi, care include un Mercedes și un Harley Davidson. Artagea conduce acest aeroport din 2014.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” Aeroportul este pe pierdere din 2011. În 2024 a avut pierderi de 8,9 milioane de lei și datorii de 19,66 milioane de lei.  Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de Bolojan pentru că i-a „explodat” indemnizația „M-am uitat la trei companii, de exemplu, din zona de transporturi, la Aeroportul Kogălniceanu, la Aeroportul Otopeni şi cred că la Romatsa. Au explodat indemnizaţiile conducerii. Sunt nişte sume destul de robuste şi le-au crescut cu 40-50%. Credeţi că şi le-au redus? Nu, preferă să stea la limită până nu le mai poţi bloca bugetele, nu-i interesează asta, în loc să revină la nişte valori de indemnizaţii decente”, a spus premierul Ilie Bolojan la Digi 24.  Directorul aeroportului, Artagea Bogdan, născut în 1971, a absolvit obscura Academie de Management, în 2001, când avea 30 de ani.  Potrivit datelor AMEPIP, reiese că ar primi două indemnizații: una de 69.840 de lei și alta de 23.280 lei, brut, lunar. Datele sunt din august 2025.  Între 2019 și 2023 a studiat teologia la universitatea Ovidius din Constanța. În 2023 a primit, potrivit declarației de avere, o bursă de merit de 3.600 de lei.  Artagea este neobosit în urmarea unor cursuri de specializare, aproape toate la S.C.AVSEC GUARD CONSULT S.R.L. În 2022 a urmat 13 astfel de cursuri. Unul din cursurile absolvite este de „Etică și integritate-Implementarea SNA-Consilier de etică”, altul de „Raportarea stӑrii pistei şi a coeficientului de frânare” sau de „Pregătire de conștientizare în materie de securitate a aviației civile”, dar el are și un „Atestat de calificare profesională - Agent pază şi ordine”.   Artagea are în coproprietate cu soția un apartament de 113 mp achiziționat în 2017, iar soția figurează ca moștenitoare a unui apartament de 65 mp, a unui teren intravilan de 9,6 mp și a altor bunuri imobile cu suprafața de 4,69 mp. Familia mai deține bijuterii cu o valoare estimată de 18.000 de euro, dobândite între 2011 și 2023. În anul fiscal 2024 a încasat de la aeroportul Kogălniceanu puțin sub 540.000 lei, net, anualk, adică o medie de 9.000 europ pe lună. Aeroportul este pe locul IV de la coada clasamentului traficului aerian pe aeroporturile românești. În august a avut doar 12.782 de pasageri, adică puțin peste 400 pe zi. 

BREAKING Oficial: deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră
Eveniment

BREAKING Oficial: deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră

Ministerul de Finanțe a publicat datele oficiale ale execuției bugetare la final de septembrie, iar acestea arată: un deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, iar colectarea TVA este mediocră, deși ministerul susține că datele pot fi explicate prin avansul restiuirilor de TVA.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a anunțat premierul Ilie Bolojan la 24 septembrie.  Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Ce arată datele Finanțelor: deficit de 5,39% (față de 5,47% în perioada similară din 2024). În termeni nominali, deficitul din primele nouă luni din 2025 este cu 6,23 de miliarde de lei mai mare. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3%, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB.  cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - sunt cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2024 (7,1 miliarde de lei în plus) cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%, sunt la 39,9 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB încasările din TVA au crescut cu doar 7,7% din PIB, deși inflația a fost de 9,9%, iar TVA-ul a crescut cu 2%. În 2024, în septembrie s-au colectat cu circa 10,8 miliarde de lei mai mult decât în august 204. În septembrie 2025 s-a colectat cu circa 12,2 miliarde față de august 2024, o creștere de circa 12%.  Eximbank figurează în execuția bugetului general consolidat cu un deficit de 493 de milioane de lei. 

Nici TVA, nici alte taxe nu vor crește în 2026, promite premierul Bolojan
Eveniment

Nici TVA, nici alte taxe nu vor crește în 2026, promite premierul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică seara, la Digi 24, că taxa pe valoare adăugată nu va crește anul viitor și nici alte taxe nu vor fi majorate. Bolojan a subliniat însă că menținerea echilibrelor bugetare depinde de continuarea reducerilor de cheltuieli. Potrivit premierului, România are un deficit anual de 30 de miliarde de lei, iar soluția este una combinată – creșterea veniturilor și diminuarea cheltuielilor, inclusiv prin eșalonarea investițiilor. Reduceri de personal, o „necesitate” în administrația centrală și locală Ilie Bolojan a reiterat necesitatea reformei în administrația publică, afirmând că nu există altă soluție decât reducerea personalului atât la nivel local, cât și central. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Premierul a avertizat că, în lipsa acestor măsuri, dobânzile și datoriile acumulate pot împinge țara într-o situație financiară critică. „Indiferent cine va fi la guvernare, fără aceste ajustări se va ajunge din nou într-o poziție incomodă”, a declarat el. Măsuri cu efecte reale, nu doar „paliative” Premierul a insistat ca reformele să aibă efecte concrete și să nu se limiteze la tăieri de posturi vacante. El a subliniat că Guvernul trebuie să adopte soluții care produc rezultate reale, nu doar cosmetizări administrative. „Dacă facem doar paliative, n-am rezolvat nimic. Cât timp sunt în funcție, vreau să știu că am corectat lucrurile care s-au adunat în timp”, a afirmat Bolojan. Reforma pensiilor magistraților, prioritate în noiembrie Ilie Bolojan a anunțat că în luna noiembrie Guvernul va aborda și reforma pensiilor speciale ale magistraților. Premierul consideră că aceste măsuri sunt complementare și esențiale pentru corectarea nedreptăților acumulate de-a lungul anilor. „Dacă nu corectezi nedreptăți, nu ai legitimitatea să iei alte măsuri”, a conchis șeful Executivului.

Din Belize, la Iași pentru a studia medicina veterinară în limba română
Eveniment

Din Belize, la Iași pentru a studia medicina veterinară în limba română

Maite Acuna a venit tocmai din Belize, la peste 10.000 de kilometri distanță, pentru a studia Medicina Veterinară la Iași. Din Belize la Iași pentru Medicina Veterinară Fascinată de imaginile cu orașul văzut pe Google, a ales România pentru că i s-a părut „cel mai verde loc”. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Originară dintr-o țară tropicală din America Centrală, tânăra s-a adaptat rapid vieții din Moldova și învață în limba română la Universitatea de Științele Vieții. Povestea ei unește Caraibele și Iașiul, demonstrând că pasiunea pentru animale și educația nu au granițe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum se fac banii cu cutiile pentru pachetele firmelor de curierat
Eveniment

Cum se fac banii cu cutiile pentru pachetele firmelor de curierat

Rețelele de lockere pentru colete se extind rapid în marile orașe, transformând cutiile metalice în adevărate surse de profit. Cutiile de colete, noua afacere profitabilă Proprietarii de spații comerciale pot câștiga între 100 și 150 de euro lunar pentru găzduirea unui astfel de automat. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Pentru firmele de curierat, lockerele aduc eficiență și reduc presiunea livrărilor door-to-door, iar pentru clienți – libertatea de a ridica pachetele oricând. La Iași, aceste „cutii de metal” devin tot mai vizibile, semn că livrările automate sunt un business în plină expansiune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Medicii de familie de la țară, ca la război: de trei ori mai mulți pacienți decât la oraș
Eveniment

Medicii de familie de la țară, ca la război: de trei ori mai mulți pacienți decât la oraș

Medicii de familie din mediul rural se confruntă cu o presiune uriașă, având de trei ori mai mulți pacienți decât colegii lor din orașe. Medicii de la sat, copleșiți de numărul pacienților În județul Iași, un medic urban are în medie 838 de pacienți, în timp ce în satele județului numărul ajunge la 2.540, evidențiind un dezechilibru major în accesul la servicii medicale. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Deși media generală a scăzut la 1.351 de pacienți pe medic în 2024, cu 7,6% mai puțin decât în 2023, ruralul continuă să ducă greul sistemului sanitar. Diferențele dintre oraș și sat arată cât de profund inegal rămâne sistemul de sănătate românesc, chiar și în interiorul aceluiași județ. Continuarea, în Ziarul de Iași

Secretul protecției la cutremur a Catedralei Naționale, dezvăluit de consilierul Patriarhului
Eveniment

Secretul protecției la cutremur a Catedralei Naționale, dezvăluit de consilierul Patriarhului

Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, a dezvăluit cele mai mari provocări tehnice întâmpinate în realizarea Catedralei Naționale. Primele provocări: săparea fundației la 24 de metri adâncime „Cea mai mare parte din rezolvări le-am simțit ca pe un semn al prezenței divine, care ne-a ajutat să depășim problemele mari ale șantierului într-un mod aproape miraculos”, a declarat acesta. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Dificultățile au început încă din etapa de fundație, când s-a săpat la o adâncime de 24 de metri. Pentru a evita prăbușirea pereților, groapa a trebuit ranforsată cu beton armat, proces care necesita o cantitate uriașă de oțel. „Costa foarte mult, dar după mai multe studii și teste am reușit să reducem un nivel din cele patru prevăzute, economisind sume importante. A fost o mare încercare, dar și o mare izbândă inginerească”, a explicat Părintele Crîngașu. Fundația include cinci grinzi uriașe de beton armat, fiecare de 6 metri înălțime și 130 de metri lungime – o realizare de proporții în domeniul construcțiilor. Hidroizolație din plumb: o soluție tradițională cu durabilitate milenară Ultima etapă a fundației a adus o altă provocare – hidroizolația. Testele de laborator au arătat că foliile moderne oferă o durabilitate de aproximativ 60 de ani, insuficientă pentru o construcție gândită să dăinuie milenii. „Nouă ne trebuia pentru două-trei mii de ani, așa că am ales o soluție curajoasă și verificată de mii de ani: hidroizolația cu folie de plumb”, a explicat consilierul patriarhal. Sudura în plumb este extrem de complexă, însă echipa a reușit să finalizeze lucrările impecabil: „Am făcut hidroizolația catedralei de nota 10, exact așa cum trebuie”, a subliniat Părintele Crîngașu. Soluție unică pentru protecția la cutremur Cea mai spectaculoasă inovație tehnică a fost însă soluția de protecție seismică. Clădirile foarte mari, precum Catedrala Națională, necesită în mod normal rosturi seismice pentru a permite mișcarea independentă a structurilor. „Noi nu puteam tăia catedrala în mai multe segmente, așa că am conceput o soluție inginerească nouă, care asigură stabilitatea fără rosturi seismice”, a explicat Părintele Nicolae Crîngașu. Rezultatul a depășit așteptările: la un cutremur major, o clădire de aceleași dimensiuni ar avea o mișcare verticală de 120 cm, în timp ce Catedrala ar oscila doar 30 cm – de patru ori mai puțin. Montarea clopotelor și adaptarea structurii Turnului Clopotniță O altă etapă dificilă a fost pregătirea Turnului Clopotniță pentru instalarea celor șase clopote, dintre care cel principal cântărește peste 25 de tone și sună în gama Do. „Efectele vibrațiilor produse de dangătul clopotelor pot afecta pereții, așa că a trebuit să regândim întreaga structură de rezistență. A fost o muncă dificilă, dar necesară”, a declarat consilierul patriarhal. Catedrala Națională deține, astfel, cel mai mare clopot cu balans din Europa. „Utilizarea lui în timpul slujbelor ne-a adus și mari provocări, dar și o mare bucurie”, a adăugat acesta. Continuarea lucrărilor: apel la implicare și solidaritate Părintele Nicolae Crîngașu a vorbit și despre dificultățile financiare care au întârziat finalizarea lucrărilor. „De multe ori am început lucrările fără să știm dacă vom avea bani pentru continuare. Nu am vrut să comitem păcatul neplății muncitorilor. Dacă am fi avut un buget sigur, Catedrala ar fi fost gata de doi ani”, a mărturisit el.

Fascinanta Oltenie: un bălșean a furat o mașină de Poliție din satul Robănești și a condus până acasă
Eveniment

Fascinanta Oltenie: un bălșean a furat o mașină de Poliție din satul Robănești și a condus până acasă

Un incident neobișnuit a avut loc duminică, 26 octombrie, în județul Dolj. Un bărbat de 58 de ani, din orașul Balș, județul Olt, a sustras o autospecială de poliție din curtea Postului de Poliție Robănești și a condus-o până acasă, parcurgând peste 20 de kilometri. A furat cheia dintr-o anexă și a plecat cu mașina Poliției Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Dolj, bărbatul a pătruns în curtea Postului de Poliție Robănești în dimineața zilei de duminică, în jurul orei 10:00. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Dintr-o anexă, el ar fi sustras cheia unei autospeciale de poliție, pe care apoi a folosit-o pentru a pleca cu mașina instituției. Autospeciala, aparținând Secției 5 Poliție Rurală Pielești – Postul de Poliție Robănești, se afla parcată în curtea postului în momentul furtului. Depistat la Balș, la volanul autospecialei În jurul orei 11:00, la aproximativ o oră după furt, polițiștii din orașul Balș, județul Olt, au depistat mașina de poliție pe strada Petre Pandrea. La volan se afla bărbatul de 58 de ani, care nu are nicio legătură cu structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI). „Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a fost sesizat de către Poliția Orașului Balș cu privire la faptul că un bărbat din localitate conducea o autospecială de poliție. Din verificările efectuate s-a stabilit că acesta nu face parte din structurile MAI”, a transmis IPJ Dolj. Ancheta, preluată de Serviciul de Investigații Criminale Dolj Conducerea IPJ Dolj a dispus ca cercetările să fie preluate de o echipă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale. Polițiștii urmează să stabilească exact modul în care s-au desfășurat faptele și să ia măsurile legale corespunzătoare. Incidentul a stârnit uimire, atât în rândul localnicilor, cât și al polițiștilor, fiind extrem de rar ca o autospecială de poliție să fie sustrasă chiar din incinta unui post.

Cine a fost invitat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului: penalul suveranist Adrian Severin, pesediștii Ciolacu și Paul Stănescu, ex-sereistul Coldea
Eveniment

Cine a fost invitat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului: penalul suveranist Adrian Severin, pesediștii Ciolacu și Paul Stănescu, ex-sereistul Coldea

Cine a fost invitat la sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului: penalul suveranist Adrian Severin, pesediștii Ciolacu și Paul Stănescu, precum și dublul condamnat penal Gigi Becali, care a făcut și puțin spectacol, lipindu-se de patriarhii Bartolomeu și Daniel în timpul momentului liturgic central, din afara catedralei. Citește și: Sondaj Pieleanu: Băluță, favorit la primăria Capitalei, diferența față de Ciucu, în marja de eroare Potrivit site-ului știripesurse.ro, Becali nu avea ce căuta alături de cei doi patriarhi, în acel moment, fiind singurul „civil” între fețe bisericești.   Cine a fost invitat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului Ulterior, el s-a plâns că familia sa nu a primit invitație.  Patriarhia Română a interzis accesul presei în Catedrala Națională la evenimentul de sfințire a picturii și a decis că jurnaliștii vor sta într-un țarc în afara clădirii.  Adrian Severin - care apare în fotografiile din exteriorul clădirii, difuzate de Gândul - a fost ministru de Externe, dar a stat la pușcărie pentru fapte de corupție. În noiembrie 2022, la câteva luni după invadarea Ucrainei, el s-a prezentat la o recepție a Ambasadei Rusiei la București, alături de Diana Șoșoacă.  PSD a fost reprezentat la slujba de sfințire prin Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu, Paul Stănescu și Lia Olguța Vasilesu, primarul Craiovei. La ceremonie a sosit și fostul premier Victor Ponta. Nici unul dintre aceștia nu era însoțit de partenerul de viață. În imagini apare și fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici.  Realitatea TV consemnează și prezența lui George Simion. Însă acest post de televiziune l-a remarcat și pe Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, între invitați.  Potrivit news.ro, la ceremonie au fost 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de familie, premierul Ilie Bolojan, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu. 

Incendiu catastrofal lângă București, stins după patru zile. Cum a fost posibil să ardă zeci de tone de deșeuri
Eveniment

Incendiu catastrofal lângă București, stins după patru zile. Cum a fost posibil să ardă zeci de tone de deșeuri

După patru zile de luptă cu flăcările, incendiul izbucnit joi la o firmă de valorificare a deșeurilor nepericuloase din comuna prahoveană Ariceștii Rahtivani a fost stins duminică dimineață. Peste 100 de pompieri mobilizați în lupta cu flăcările Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova, incendiul a fost lichidat în jurul orei 7:00, duminică dimineață. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple La fața locului au intervenit, din momentul izbucnirii flăcărilor și până la stingerea completă, cinci ofițeri și peste 100 de subofițeri și soldați gradați profesioniști. Incendiul s-a întins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați Focul a izbucnit pe platforma de depozitare a deșeurilor a firmei, afectând o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Din cauza degajărilor masive de fum, autoritățile au emis mesaj RO-ALERT pentru populația din zonă, avertizând locuitorii să evite expunerea la fum și să țină ferestrele închise. După stingerea incendiului, Garda de Mediu Prahova a anunțat că va efectua un control la firma de valorificare a deșeurilor unde a izbucnit focul, pentru a stabili cauzele incidentului și eventualele nereguli privind depozitarea sau gestionarea deșeurilor.

Evenimentul secolului pentru BOR: se sfințește Catedrala Națională, participă și Nicușor Dan
Eveniment

Evenimentul secolului pentru BOR: se sfințește Catedrala Națională, participă și Nicușor Dan

Catedrala Națională din București va găzdui, duminică, un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română – sfințirea picturii interioare a edificiului, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Daniel. Citește și: Măsuri de securitate fără precedent la Sfințirea Catedralei Naționale. Ce reguli trebuie să respecte participanții Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române și va reuni demnitari de rang înalt din țară și din străinătate. Nicușor Dan și Maia Sandu, printre invitații de onoare Președintele României, Nicușor Dan, va participa duminică la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, potrivit Administrației Prezidențiale. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple De asemenea, luni, 27 octombrie, șeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unei ceremonii de decorare. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va fi prezentă la evenimentul religios, la invitația Patriarhului Daniel. În timpul vizitei sale la București, aceasta va avea și o întrevedere oficială cu președintele României. Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale Ceremonia de duminică va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul Daniel, înconjurați de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La eveniment sunt așteptați peste 100.000 de credincioși din toată țara, în timp ce în interiorul Catedralei vor avea acces doar 2.500 de invitați oficiali. Programul liturgic prevede: 07:30 – 10:00: Slujba Sfintei Liturghii 10:15: Sosirea Patriarhului Daniel și a Patriarhului Bartolomeu I 10:30 – 12:30: Slujba de sfințire a picturii Catedralei La final, va fi citit Actul de sfințire. Credincioșii vor putea urmări ceremonia pe ecrane montate în fața Catedralei și în zona exterioară a ansamblului. Accesul pentru închinare în Sfântul Altar va fi permis, în mod organizat, după ora 20:00, iar Catedrala va rămâne deschisă „zi și noapte” până la sfârșitul lunii octombrie. Un moment simbolic: Centenarul Patriarhiei Române Sfințirea picturii Catedralei Naționale reprezintă punctul central al evenimentelor dedicate Centenarului Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc, totodată, 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. „Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București dedicate Centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anterior Sanctitatea Sa Bartolomeu I. Istoria proiectului Catedralei Naționale Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru România a apărut după Războiul de Independență din 1877–1878, când s-a constatat lipsa unui lăcaș de cult suficient de mare pentru marile ceremonii naționale. Printre primii intelectuali care au susținut proiectul s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Primul act legislativ privind construirea unei catedrale ortodoxe în Capitală a fost Legea 1750, promulgată în 1884 de Regele Carol I. Însă construcția a fost amânată de crize, războaie și, ulterior, de regimul comunist. Proiectul a fost reluat în anii 1990 de Patriarhul Teoctist, iar amplasamentul actual – pe Dealul Arsenalului – a fost stabilit în 2005. Lucrările au început în 2010, iar altarul Catedralei a fost sfințit pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri. Arhitectură monumentală și simbolism religios Catedrala Națională atinge o înălțime de 120 de metri, iar clopotele sale cântăresc 33 de tone. Ansamblul arhitectural este proiectat în formă de potir, simbolizând Sfânta Euharistie. Accesul se face prin 27 de uși de bronz, fiecare cântărind circa 800 de kilograme și împodobite cu reliefuri ale sfinților și ale Maicii Domnului. Designul îmbină tradiția bizantină și stilul brâncovenesc, reflectând unitatea culturală a provinciilor românești – de la ocnițele moldave la turnurile transilvănene și pridvoarele muntenești. Mozaicuri, vitralii și icoane de proporții impresionante Mozaicurile Catedralei, realizate între 2019 și 2025, acoperă 25.000 de metri pătrați, reprezentând scene biblice din Vechiul și Noul Testament. Materialele provin din Veneția și Carrara, de la renumitul furnizor Orsoni. Iconostasul are o lungime de 23,8 metri, o înălțime de 17,1 metri și include 45 de icoane. Cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România, Platytera, măsoară 16 metri, iar icoana Pantocrator, din turla principală, are un diametru de 12 metri. Vitraliile au fost create de meșteri români coordonați de Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Arte. Cel mai mare vitraliu, „Înălțarea Domnului”, are 15 metri înălțime și 5,5 metri lățime, fiind realizat în doar trei luni. Turlele și clopotele Catedrala are opt turle, dintre care cea principală, Turla Pantocrator, atinge 120 de metri până la baza crucii. În aprilie 2025 a fost montată crucea principală de șapte metri și șapte tone, marcând finalizarea structurii. Turla-clopotniță adăpostește șase clopote turnate la Innsbruck de firma Grassmayr, dintre care cel mai mare cântărește 25 de tone. Fiecare clopot poartă inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României – Centenar 1918–2018”. Catedrala are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, și un al doilea ocrotitor – Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României. Prin monumentalitate, simbolism și participarea la sfințirea picturii a celor mai înalte fețe bisericești ortodoxe, evenimentul de duminică devine nu doar o celebrare religioasă, ci și un moment de reafirmare a identității spirituale românești.

Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple
Eveniment

Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple

Poliția Română pregătește un proiect major de reformă a legislației rutiere, care prevede transformarea camerelor video din orașe și de pe drumurile naționale în radare fixe capabile să calculeze viteza medie a vehiculelor. Inițiativa are scopul de a crește siguranța rutieră și de a simplifica modul în care sunt sancționate abaterile de viteză. Modificarea legii circulației, în dezbatere publică Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că, în perioada următoare, va fi lansat în dezbateri publice proiectul de modificare a OUG 195/2002, actul care reglementează circulația rutieră în România. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Schimbările vizează, în principal, integrarea tuturor camerelor video ale autorităților locale și ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) într-un sistem unic de supraveghere a traficului. Pentru prima dată în România, va fi introdus conceptul de „viteză medie”, folosit deja în mai multe state europene. Cum vor funcționa noile radare fixe În prezent, Poliția Română acționează pe trei direcții principale pentru combaterea abaterilor rutiere: controale directe efectuate de polițiștii din teren; monitorizarea traficului cu ajutorul celor 700 de radare mobile din programul e-SIGUR; procesarea sesizărilor venite din partea participanților la trafic. Noile modificări ar urma să extindă capacitatea de supraveghere, prin integrarea miilor de camere montate deja de primării și CNAIR în rețeaua națională de control automat al vitezei. e-SIGUR: sistemul național care va calcula viteza medie Potrivit șefului Poliției Române, chestorul-șef Bogdan Despescu, sistemul e-SIGUR a devenit operațional începând cu 1 ianuarie 2025 și urmează să fie extins semnificativ. „Creăm premisele integrării în sistemul e-SIGUR a camerelor administrației publice locale și CNAIR, pentru procesarea unui volum masiv de date”, a explicat acesta. Noul sistem va fi complet automatizat: imaginile vor fi analizate de un software care va calcula viteza medie de deplasare pe un sector de drum. Dacă media depășește limita legală, va fi emisă o alertă și o sancțiune automată. Ce înseamnă „viteza medie” și cum va fi calculată Conceptul de „viteză medie” presupune măsurarea timpului în care un vehicul parcurge distanța dintre două camere fixe. Dacă timpul de deplasare este mai scurt decât ar permite limita legală, sistemul stabilește cu cât a fost depășită viteza admisă. Exemplu: Autostrada București–Pitești are aproximativ 130 km. Dacă un șofer respectă limita de 130 km/h, durata minimă de parcurgere este de 60 de minute. Dacă ajunge în 40 de minute, viteza medie este de aproximativ 195 km/h — ceea ce duce la suspendarea permisului pentru 90 de zile, pentru depășirea vitezei legale cu 65 km/h. Amenzi automate pentru proprietarii vehiculelor Un alt element de noutate îl reprezintă simplificarea modului de sancționare. „Introducem un mecanism simplificat de constatare a sancțiunilor, atunci când proprietarul vehiculului este și conducătorul obișnuit. În această situație, procesul-verbal se consideră comunicat direct”, a explicat Bogdan Despescu. Astfel, proprietarul mașinii va primi amenda automat, fără a mai fi necesară identificarea șoferului la momentul faptei. Dacă proprietarul declară că altcineva conducea vehiculul, procesul-verbal inițial se anulează, iar sancțiunea se emite pe numele șoferului real. Pas înainte pentru siguranța rutieră Prin acest proiect, Poliția Română își propune să modernizeze infrastructura de supraveghere a traficului și să reducă semnificativ numărul accidentelor cauzate de viteză. Modelul urmează exemplele deja implementate în Austria, Țările de Jos, Spania și Bulgaria, unde sistemele automate de măsurare a vitezei medii au redus incidentele rutiere cu până la 30%. Proiectul de modificare a legislației rutiere urmează să fie pus în dezbatere publică în perioada următoare, urmând ca implementarea finală să depindă de aprobarea Guvernului.

Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE
Eveniment

Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE

Românii vor trece la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Este ultima duminică din octombrie, conform regulii aplicate în toate țările Uniunii Europene, pentru a sincroniza programele de lucru, transporturile și alte activități internaționale. Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, după perioada orei de vară, când ceasurile se dau înainte. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul acestei schimbări este alinierea activităților zilnice la lumina naturală, mai redusă în sezonul rece, pentru ca oamenii să poată profita de mai multă lumină dimineața. Deși inițial măsura a fost introdusă pentru economisirea energiei, specialiștii susțin că astăzi beneficiile sale sunt minime, în condițiile în care consumul de electricitate nu mai depinde semnificativ de orele de lumină naturală. Cum afectează trecerea la ora de iarnă somnul și rutina zilnică Trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, dar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. În primele zile, mulți oameni se confruntă cu: dificultăți de adormire sau treziri frecvente, somn neodihnitor, oboseală și scăderea capacității de concentrare. Aceste simptome apar din cauza perturbării ritmului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și dispoziția. Medicii numesc această stare „jet lag social”, comparabilă cu efectele traversării mai multor fusuri orare într-un timp scurt. Specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului înainte de schimbarea orei: culcarea cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se sincronizeze mai ușor. Va fi eliminată schimbarea orei în Europa? În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei și păstrarea unui fus orar unic pe tot parcursul anului. Deși sondajele arătau un sprijin majoritar al cetățenilor europeni, proiectul este, deocamdată, blocat în procesul decizional al Uniunii Europene. Până la o decizie finală, România și celelalte state membre continuă să aplice actualul sistem. Istoria schimbării orei: de la lumânări la criza petrolului Ideea de a modifica ora nu este nouă. Benjamin Franklin este adesea invocat drept primul care a deschis „Cutia Pandorei” a timpului. În 1784, în calitate de diplomat în Franța, Franklin publica în Journal de Paris un articol satiric în care îi îndemna pe parizieni să se trezească mai devreme pentru a economisi lumânările. El calcula că ora matinală ar putea salva zeci de milioane de lire anual și propunea chiar reglementări: taxarea obloanelor, limitarea consumului de lumânări și clopote sau tunuri trase dimineața pentru a-i trezi pe leneși. Deși intenția era mai degrabă umoristică, ideea a prins rădăcini. Prima propunere serioasă: „Irosirea luminii zilei” Conceptul real al orei de vară îi aparține britanicului William Willett, care în 1907 publica eseul „The Waste of Daylight”. El propunea mutarea ceasurilor înainte și înapoi în patru etape, pentru a folosi mai eficient lumina zilei. Ideea s-a concretizat în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus oficial ora de vară pentru a economisi cărbunele. România a urmat exemplul un an mai târziu, în 1917. Ora de vară în timpul războaielor și după În Statele Unite, ora de vară a fost aplicată între 1918–1919 și reintrodusă între 1942–1945. În Franța ocupată din 1940, diferențele de fus orar dintre zona liberă și cea controlată de Germania au creat haos în transporturi, astfel că regimul de la Vichy a decis în 1941 alinierea la ora germană. După război, sistemul a fost abandonat, dar a revenit în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului, când guvernele căutau soluții pentru economisirea energiei. Din 2001, Uniunea Europeană a standardizat schimbarea: ultima duminică din martie pentru ora de vară și ultima duminică din octombrie pentru ora de iarnă. Efectele asupra sănătății: mai mult stres, mai puțină odihnă În justificarea economică a schimbării orei s-a ignorat adesea impactul asupra sănătății. Potrivit Beth Ann Malow, profesor de neurologie la Universitatea Vanderbilt, efectele depășesc disconfortul temporar: trecerea la ora de vară perturbă sistemul nervos și crește riscul de infarct, accident vascular sau tulburări de somn. Această ajustare forțată face ca organismul să perceapă ora 8:00 ca pe ora 7:00, ceea ce generează stres și crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Un studiu publicat în American Economic Journal în 2017 arată că, între 2002 și 2011, tranziția la ora de vară a dus la peste 30 de decese suplimentare anual în accidente rutiere, cu un cost social estimat la 275 milioane de dolari. Studiile recente confirmă riscurile schimbării orei Cercetările publicate în 2020 în studiul „Measurable health effects associated with the daylight saving time shift” arată că, deși ideea economisirii energiei era relevantă în epoca lumânărilor și a lămpilor cu gaz, astăzi doar o mică parte din consumul energetic se mai datorează iluminatului. Totuși, peste un sfert din populația lumii este încă afectată de această schimbare de două ori pe an. Efectele observate includ: creșterea cu până la 30% a accidentelor rutiere în ziua schimbării orei, o creștere cu 5,7% a accidentelor la locul de muncă, o incidență mai mare a infarctelor miocardice (cu aproximativ 3,9%). Între tradiție, politică și sănătate Schimbarea orei rămâne un ritual controversat al societății moderne. De la gluma lui Benjamin Franklin la directivele europene, motivele economice s-au estompat, în timp ce efectele asupra sănătății au devenit tot mai evidente. Deși tot mai multe voci cer eliminarea schimbării sezoniere, decizia finală pare departe. Până atunci, românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în octombrie, iar organismul va continua să-și caute echilibrul între timpul natural și cel impus de convențiile omenirii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră