marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

Și-a șantajat fosta iubită după ce a aflat că face videochat: tânărul a fost condamnat în instanță

Un tânăr a ajuns în fața instanței după ce și-a șantajat fosta iubită, amenințând că va dezvălui familiei acesteia faptul că face videochat, pentru a obține bani necesari reparării mașinii. Fosta iubită, șantajată pentru videochat Tânăra a acceptat inițial să îi trimită diferite sume de bani, de teamă ca apropiații să nu afle cu ce se ocupă, însă a decis să depună plângere când bărbatul și-a mărit pretențiile și i-a cerut încă 4.000 de lei. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Procurorii l-au trimis în judecată pentru șantaj, după ce ancheta a arătat că acesta intenționa să continue să îi ceară bani fostei partenere. Instanța l-a condamnat la un an și opt luni de închisoare cu suspendare, stabilind un termen de supraveghere de doi ani și șase luni. Continuarea, în Ziarul de Iași

Și-a șantajat fosta iubită după ce a aflat că face videochat: tânărul a fost condamnat în instanță
Șarpantele și mansardele, în vizorul autorităților: sute de construcții fără acte, risc major pentru siguranță
Eveniment

Șarpantele și mansardele, în vizorul autorităților: sute de construcții fără acte, risc major pentru siguranță

După furtuna puternică de la finalul lunii aprilie, care a smuls o șarpantă în zona Rondul Vechi Nicolina-CUG, Primăria Iași accelerează verificările privind legalitatea mansardelor și șarpantelor construite pe blocuri. Șarpantele și mansardele, risc pentru siguranță Autoritățile au identificat 471 de șarpante și 151 de mansarde fără toate actele în regulă, iar experții avertizează că multe dintre aceste construcții ridică probleme serioase de siguranță, mai ales în cazul blocurilor vechi din cărămidă. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Arhitectul Ionel Oancea susține că unele clădiri ar putea necesita lucrări complexe de consolidare, costisitoare și dificil de realizat, deoarece locatarii ar trebui evacuați temporar pe durata intervențiilor. Specialistul atrage atenția că refacerea acestor structuri este „complicată din punct de vedere tehnic, financiar, dar și estetic”, multe dintre ele afectând aspectul urban și fiind realizate de proprietari fără resurse pentru modernizare sau intrare în legalitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro
Eveniment

Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro

Realizatorul Dan Negru a scris, pe Facebook, că Bulgaria „și-au primit răsplata” la Eurovision fiindcă au adoptat euro. Postarea sa a devenit virală, în circa 10 ore a strâns peste 23.000 de like-uri și 1.700 de redistribuiri.  Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk Majoritatea celor care au comentat îi dădeau dreptate și insultau Republica Moldova fiindcă juriul de acolo a dat doar trei puncte României. „Noi le-am dat cazare la Ucraieni, ei au dat 12 puncte Maltei  Moldova nea (sic!) dat 3 puncte noi 10 lor..slavă”, a scris Fane Fane din Brăila. „Ne cerem scuze si ne pare rău ca juriul din Republica Moldova a hotărât asta,noi cetățenii de rând am susținut si am votat România, nu vrem sa fim puși intro oala cu juriul incompetent”, i-a explicat Romoica Țopa.  Dan Negru a mai spus că o știe pe Alexandra Căpitănescu de la 13 ani. Dan Negru, bucuros că Eurovisionul nu mai este progresist, dar se dă pe bază de euro „Pe Alexandra Căpitănescu o știu de la Next Star, show-ul meu cu copii. Avea doar 13 ani când am prezentat-o. Pe vremea aia ,«femeia cu barbă» câștiga Eurovision Bulgarii care au trecut anul ăsta la moneda euro și-au primit răsplata. Deci, Eurovisionu’ e în pixu’ lu’ Isărescu Dar după câțiva ani de exagerări, Eurovision pare că încearcă să revină la echilibru. Asta după ce concursul a fost prima scenă artistică a fenomenului WOKE, ăla cu cancel culture, dărâmarea statuilor și budă comună pentru băieți și fete   Am prezentat câteva preselecții Eurovision când cântecul era mai puternic decât ideologia. Apoi, Eurovision a vrut să arate că Europa este ca și concursul: ultra-progresistă, schimonosită ideologic și tolerantă fără limite. N-a funcționat !   Popper are un paradox al toleranței : «𝑫𝒂𝒄ă 𝒐 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒆𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒕𝒐𝒍𝒆𝒓𝒂𝒏𝒕ă 𝒇ă𝒓ă 𝒍𝒊𝒎𝒊𝒕𝒆, 𝒆𝒂 𝒗𝒂 𝒂𝒋𝒖𝒏𝒈𝒆 𝒔ă 𝒇𝒊𝒆 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒓𝒖𝒔ă 𝒄𝒉𝒊𝒂𝒓 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒐𝒍𝒆𝒓𝒂𝒏ț𝒊»   Adică,dacă ești tolerant cu lupul, el va mânca toate oile!   Ideologia a eșuat ! «Go Woke, Go Broke» (ești woke, ești faliment) a devenit între timp sloganul marilor corporații mondiale care s-au întors la normalitatea competenței, la «cel mai bun să câștige». O va face și Eurovision!   Pentru că Octavian Paler avea dreptate: «𝑷ă𝒄𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒄𝒆𝒍 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒂𝒍 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒆𝒕ăț𝒊𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒄ă 𝒇𝒂𝒄𝒆𝒎 𝒄𝒂 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒂𝒏𝒐𝒓𝒎𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔ă 𝒅𝒆𝒗𝒊𝒏ă 𝒏𝒐𝒓𝒎𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆»”, a scris Negru.    Un fan al lui acestuia comentează: „Bulgaria zero Moldova și Șerbia nații ordinare zdrențe de căcat”. Iar Negru îi răspunde: „Păi e geo-politic sau nu?”. 

Ce este îngrijorător la ultimele cazuri de hantavirus: capacitatea de transmitere între oameni - director medical pentru prevenirea infecțiilor la Stanford Health Care
Eveniment

Ce este îngrijorător la ultimele cazuri de hantavirus: capacitatea de transmitere între oameni - director medical pentru prevenirea infecțiilor la Stanford Health Care

„Această epidemie se distinge prin capacitatea sa neobișnuită de a se transmite de la o persoană la alta”, arată un articol de pe site-ul Stanford Medicine, care-l citează pe Jorge Salinas, director medical pentru prevenirea infecțiilor la Stanford Health Care. Însă acesta își nuanțează afirmația arătând că hantavirusul nu este ca gripa sau Covid-19: „Hantavirusul nu funcționează așa. Se poate transmite la câteva persoane în urma unui contact strâns cu o persoană infectată care prezintă simptome, dar nu ne așteptăm ca acesta să se răspândească pe o arie foarte largă”.  Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk El a dat ca exemplu o epidemie dintr-un sat din Argentina, în 2018, când au fost infectate 34 de persoane din care 11 au decedat.  Rată de deces uriașă, dar răspândire limitată O analiză a focarului din 2018 a arătat că acesta a început atunci când o persoană, infectată de la un rozător, a participat la o aniversare la care au fost prezente aproximativ 100 de persoane. În lunile următoare, doar trei persoane cu simptome — care au participat la alte evenimente sociale în timp ce erau bolnave — au fost responsabile pentru toate cele 34 de cazuri de infecție. În cele din urmă, focarul din 2018 a fost ținut sub control prin izolare și carantină. Peste 80 de lucrători din domeniul sănătății care au avut contact neprotejat cu pacienții nu au fost infectați „«Dacă m-ai fi întrebat luna trecută, nu aș fi prevăzut că vom asista la așa ceva pe un vas de croazieră. Aș spune în continuare că riscul de a contracta această infecție extrem de rară într-un avion sau pe un vas este foarte, foarte scăzut», a spus Salinas.  Focarul a necesitat o succesiune specifică și improbabilă de evenimente: un pasager a trebuit să fie expus la un rozător infectat în Argentina, apoi să se îmbarce pe un vas unde spațiul restrâns a permis răspândirea virusului. Salinas nu se așteaptă ca această succesiune să se repete. «Riscul de a contracta altceva într-o croazieră este mult mai mare», a subliniat el”, se arată in articolul Stanford Medicine.  Hantavirusul se găsește la rozătoare sălbatice, nu la șoarecii de casă. El poate fi transmis la om când se face curat în cabane care au fost pustii o vreme și au fost invadate de rozătoare. Dacă intenționați să petreceți timp în spații închise unde ar putea fi cuiburi de rozătoare — cum ar fi cabane vechi sau adăposturi de drumeție, de exemplu — aveți grijă să nu deranjați excrementele rozătoarelor. Dacă curățați o astfel de zonă, Salinas recomandă să deschideți ferestrele și să purtați o mască de protecție N95 — disponibilă în majoritatea magazinelor de bricolaj. În SUA, 35% din cei infectați cu hantavirus au decedat. Nu există vaccin împotriva acestui virus.   

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin
Eveniment

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin

Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, resimte tot mai puternic efectele războiului din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței și al alertelor repetate de drone. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a declarat recent că mesajele RO-Alert și apropierea conflictului au afectat grav turismul și industria HORECA, speriind turiștii români și străini. În unele zone din nordul Deltei, operatorii din turism au raportat scăderi dramatice ale numărului de vizitatori, iar pensiunile de pe brațul Chilia au pierdut peste jumătate dintre clienți. În timp ce autoritățile insistă că România este în siguranță sub umbrela NATO, hotelierii și antreprenorii locali spun că imaginea Deltei Dunării s-a schimbat profund în ultimii doi ani. Delta Dunării, între paradis turistic și vecinătatea războiului Poziția geografică a Deltei Dunării a devenit, după februarie 2022, una dintre cele mai sensibile din România. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Localități precum Chilia Veche, Plauru sau Periprava se află la doar câteva sute de metri de porturile ucrainene Izmail, Reni și Chilia Nouă, vizate frecvent de atacuri rusești asupra infrastructurii de transport de pe Dunăre. Ministerul Apărării Naționale a confirmat în repetate rânduri atacurile asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței românești: În acest context, județul Tulcea a devenit principalul teritoriu românesc afectat indirect de conflict. Potrivit datelor oficiale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis peste 70 de alerte RO-Alert pentru zona de frontieră de la începutul războiului, iar 11 incidente legate de fragmente de drone căzute pe teritoriul României au fost înregistrate exclusiv în județul Tulcea. Pentru turiști, aceste evenimente au schimbat radical imaginea unei destinații promovate până recent prin liniște, natură și izolare. Prăbușirea numărului de turiști și dispariția rezervărilor timpurii Primele efecte economice au fost resimțite rapid de operatorii din turism. Potrivit unui studiu privind impactul ostilităților din Ucraina asupra turismului din Delta Dunării, numărul turiștilor s-a prăbușit cu peste 40% în perioadele cele mai tensionate ale conflictului. Scăderea nu a fost uniformă. Cele mai afectate au fost localitățile aflate în apropierea directă a graniței cu Ucraina și a brațului Chilia, unde exploziile și mesajele de alertă au devenit aproape rutină. Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, declara în 2024 că pensiunile de pe brațul Chilia au înregistrat o scădere de aproximativ 65% a numărului de turiști. „Mai mult au fost afectaţi operatorii de pe braţul Chilia, 65%, iar mai puţin afectaţi au fost cei din zona cu acces auto, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ, Sarichioi, Jurilovca”, explica acesta pentru Agerpres. Pe lângă scăderea numărului de vizitatori, s-a schimbat și comportamentul turiștilor. Sistemul de rezervări timpurii, esențial pentru planificarea sezonului, aproape a dispărut. Mulți turiști preferă acum să decidă de la o săptămână la alta dacă merg sau nu în Deltă, în funcție de intensitatea alertelor și de știrile despre atacurile din apropierea graniței. Turiștii străini au dispărut aproape complet din unele zone Dacă turismul intern a reușit parțial să se adapteze noii realități, segmentul turiștilor străini a fost afectat mult mai sever. Operatorii din turism spun că numeroase rezervări au fost anulate după ce ambasadele unor state occidentale au emis avertismente privind proximitatea conflictului din Ucraina. În unele zone ale Deltei, numărul vizitatorilor străini s-a redus la mai puțin de jumătate față de perioada anterioară războiului. Problema nu este doar percepția asupra riscului real, ci și efectul psihologic al alertelor repetate. Pentru un turist străin, mesajele RO-Alert primite noaptea pe telefon, însoțite de sunete puternice și avertismente privind posibile căderi de obiecte din spațiul aerian, sunt suficiente pentru a anula ideea unei vacanțe liniștite. Controversa mesajelor RO-Alert Una dintre cele mai sensibile teme în relația dintre autorități și operatorii din turism este modul în care sunt transmise alertele RO-Alert. Hotelierii și organizațiile din turism susțin că mesajele trimise la nivelul întregului județ Tulcea au creat panică inclusiv în zone aflate la 80-100 de kilometri de graniță. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a vorbit public despre impactul acestor alerte asupra industriei HORECA și turismului local. „Situaţia aceasta afectează turismul şi industria HORECA. Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza”, a declarat edilul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea. Acesta a cerut autorităților centrale ca alertele să fie emise „într-un mod mai prietenos”, strict pentru zonele aflate efectiv în pericol. Solicitări similare au venit și din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Municipiul Tulcea. La începutul anului 2026, OMD Tulcea a transmis o scrisoare oficială către Prefectura Tulcea, cerând inițierea unui dialog privind impactul alertelor asupra turismului. Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, a declarat că mesajele actuale afectează grav afacerile locale și provoacă plecarea turiștilor chiar în timpul sejurului. În urma criticilor, autoritățile au început să delimiteze geografic mai strict zonele vizate de alerte, concentrând notificările în special asupra nordului județului Tulcea. Un paradox economic: războiul afectează turismul, dar accelerează infrastructura În ciuda dificultăților economice, conflictul a produs și efecte indirecte considerate pozitive de unele autorități locale. Primarul Ștefan Ilie susține că intensificarea traficului comercial către Ucraina a accelerat investițiile în infrastructură și modernizarea unor drumuri care înainte erau slab circulate. Traficul greu și formarea unor noi rute comerciale au generat presiune pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru atragerea unor investiții logistice și industriale. „Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunităţi pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere”, afirma edilul. În opinia sa, statul român ar trebui să acorde facilități speciale județelor aflate în apropierea conflictului, pentru a compensa pierderile economice și pentru a stimula investițiile locale.

Cum a încercat președintele Xi Jinping să-l umilească pe Trump în timpul vizitei la Beijing
Eveniment

Cum a încercat președintele Xi Jinping să-l umilească pe Trump în timpul vizitei la Beijing

Oficialii chinezi care au gestionat vizita președintelui SUA, Donald Trump, au avut grijă ca șeful lor, Xi Jinping, să pară într-o poziție de superioritate față de omologul să din SUA. Unul dintre detaliile atent aranjate de gazdele din Beijing: la discuția Trump-Xi Jinping, fotoliul pe care stătea liderul american era vizibil mai mic decât cel al șefului comuniștilor chinezi. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Xi pare a fi cel mai înalt, peste președintele SUA Acest detaliu a făcut ca Trump să pară mai mic decât Xi Jinping. Oficial, Trump are o înălțime 190-191 de centimetri - potrivit medicilor Casei Albe. Înălțimea lui Xi Jinping este estimată la 175-180 centimetri.  „Chinezii i-au jucat o festă lui Trump, oferindu-i un scaun mai mic decât cel pe care stă președintele chinez! Disconfortul de pe chipul lui Trump este evident, întrucât Xi pare să fie cu un cap mai înalt!”, consemnează, pe Twitter, Sprinter Press Agency.  „Un videoclip de la întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, care a avut loc la Beijing, a devenit viral pe internet, utilizatorii rețelelor sociale dezbătând dacă Trump a fost făcut intenționat să pară mai scund în timpul discuțiilor. În clip, Xi pare să stea pe o canapea puțin mai înaltă în timpul întâlnirii cu Trump, ceea ce a stârnit speculații pe X și pe alte platforme de socializare. «Canapeaua trebuie să fie făcută la comandă. Canapeaua pe care stătea Xi Jinping era clar mai înaltă decât cea a lui Trump, în timp ce Trump este cu 10 cm mai înalt decât Xi Jinping. Partidul Comunist Chinez nu se dă în lături de la nimic când vine vorba de a pune la cale astfel de detalii», a afirmat un utilizator al X în timp ce distribuia videoclipul”, scrie Economic Times.  Delegația SUA care l-a însoțit pe președintele SUA în vizita efectuată la Beijing a aruncat într-un tomberon aflat la scara avionului Air Force One absolut toate obiectele primite de la oficialii chinezi, plus telefoanele de tip „burner” folosite pe timpul vizitei. Membrii delegației și-au lăsat telefoanele folosite în SUA în avion, în pungi Faraday, cu ecranare electromagnetică - ambalaje speciale concepute pentru a bloca complet semnalele wireless, undele radio și interferențele electromagnetice (EMI/RFI).

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate
Eveniment

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate

Rectorul UAIC Iași, Liviu-George Maha, a vorbit despre transformările profunde prin care trece educația universitară din România, de la schimbarea mentalității studenților până la impactul inteligenței artificiale asupra sistemului academic. Nota de trecere, nu performanță academică În cadrul unei discuții despre relația dintre universitate și societate, acesta a abordat și problemele din învățământul preuniversitar, dar și dificultățile legate de finanțarea universităților. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit rectorului, tot mai mulți studenți nu mai urmăresc excelența academică și nota 10, ci își propun doar să promoveze examenele cu note precum 7 sau 8. „Din păcate, tot dinspre societate vine și faptul că tot mai puțini studenți țintesc nota 10”, a declarat Liviu Maha, subliniind schimbarea de atitudine a noilor generații față de performanța universitară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Toate obiectele primite de la oficialii chinezi de delegația SUA, aruncate la coș înainte de îmbarcarea în Air Force One. Delegația a folosit telefoane de tip „burner” la Beijing
Eveniment

Toate obiectele primite de la oficialii chinezi de delegația SUA, aruncate la coș înainte de îmbarcarea în Air Force One. Delegația a folosit telefoane de tip „burner” la Beijing

Delegația SUA care l-a însoțit pe președintele SUA în vizita efectuată la Beijing a aruncat într-un tomberon aflat la scara avionului Air Force One absolut toate obiectele primite de la oficialii chinezi, plus telefoanele de tip „burner” folosite pe timpul vizitei. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Membrii delegației și-au lăsat telefoanele folosite în SUA în avion, în pungi Faraday, cu ecranare electromagnetică - ambalaje speciale concepute pentru a bloca complet semnalele wireless, undele radio și interferențele electromagnetice (EMI/RFI). Nici un cadou de la comuniștii din China în Air Force One „Directiva era categorică: niciun obiect de origine chineză nu avea voie să fie urcat la bordul aeronavei. Măsurile de precauție nu se limitau doar la momentul plecării. Membrii delegației își lăsaseră toate dispozitivele electronice personale acasă înainte de a pleca în China și au folosit exclusiv telefoane cu cartelă preplătită pe toată durata călătoriei”, a arătat un jurnalist de New York Post.  „Înainte de a urca la bordul avionului Air Force One, membrii personalului Casei Albe și jurnaliștii au fost nevoiți să predea diverse obiecte colectate pe parcursul călătoriei, printre care telefoane de serviciu de unică folosință, ecusoane de acreditare și insigne emise de China. Cei care călătoreau cu Air Force One au aruncat aceste obiecte într-un coș de gunoi amplasat la baza scărilor avionului, potrivit unui jurnalist din grupul de presă al Casei Albe (...) Nu este deloc improbabil ca unele dintre cadourile primite să fi fost echipate cu dispozitive de ascultare, așa cum au mai procedat guvernele în trecut. De asemenea, este rezonabil să presupunem că telefoanele de unică folosință au fost probabil ținta unor acțiuni de spionaj pe durata călătoriei. Telefoanele de unică folosință sunt concepute ca dispozitive noi și dedicate, care pot fi utilizate în situații în care se presupune existența unor atacuri și care pot fi aruncate ulterior”, explică TechCrunch. 

PSD și AUR au făcut din Oana Gheorghiu cea mai înjurată femeie din România: abundă comentariile misogine și limbajul vulgar
Eveniment

PSD și AUR au făcut din Oana Gheorghiu cea mai înjurată femeie din România: abundă comentariile misogine și limbajul vulgar

Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan, a devenit ținta celor mai vulgare comentarii pe rețelele sociale în ultimele săptămâni. După ce a fost invitată la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Gheorghiu a fost potopită de sute de comentarii misogine, obscene și violente pe rețele sociale. Polarizare puternică online Comentariile apărute la postările de pe Threads ale DeFapt.ro (dar și pe alte rețele sociale) despre vicepremierul Oana Gheorghiu arată o polarizare puternică a publicului online.  În jurul intervențiilor sale publice – mai ales cele legate de companiile de stat, posibile sesizări penale și conflictul politic cu PSD – s-a format un val consistent de reacții negative, ironice sau agresive. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” O parte dintre comentatori contestă competența sa administrativă, alții îi atacă trecutul din zona ONG-urilor, iar unii merg spre acuzații conspiraționiste sau atacuri personale. Grindeanu a dat tonul  Tema dominantă din comentariile negative este ideea că Oana Gheorghiu ar fi „depășită” de funcția guvernamentală și că ar face „spectacol” politic. La postările despre verificările din companiile de stat și despre intenția de a sesiza procurorii, numeroși utilizatori au susținut că vicepremierul „face doar circ mediatic”, „se victimizează” sau „vânează adversari politici”. Formula „a venit să bage lumea la pușcărie” apare recurent în reacții, mai ales după disputa publică cu liderul PSD Sorin Grindeanu. În multe comentarii, criticile sunt formulate într-un limbaj extrem de dur. Utilizatori ai platformei Threads o descriu pe Gheorghiu drept „habarnistă”, „marionetă”, „influenceriță ajunsă vicepremier” sau „activistă fără experiență”. Alte comentarii sugerează că aceasta ar încerca să transforme instituțiile statului în instrumente politice. După declarațiile privind consultările cu procurorii pentru redactarea unor eventuale sesizări, au apărut reacții de tipul: „Ăștia caută dosare înainte să existe infracțiuni”, „justiție comandată politic”, „au început epurările”. „Dăruiește Viață”, temă de atac Un alt tip de comentarii negative vizează activitatea sa anterioară din societatea civilă și asocierea cu ONG-ul „Dăruiește Viață”. În multe reacții, utilizatori ostili susțin că notorietatea obținută prin construirea spitalului pentru copii ar fi fost „folosită politic”. Apar frecvent formulări precum „ONG-istă globalistă”, „activistă progresistă” sau „sorosistă”, etichete utilizate în spațiul online românesc împotriva persoanelor percepute drept apropiate de mediile reformiste sau pro-occidentale. ONG versus Guvern O parte dintre comentatori contestă inclusiv legitimitatea sa morală. La unele postări, utilizatori afirmă că „nu a fost aleasă de nimeni”, că „nu reprezintă electoratul” sau că „a intrat în guvern pe ușa din spate”. În jurul acestor teme apare și ideea că oameni veniți din ONG-uri „nu înțeleg administrația” și că guvernarea ar trebui lăsată „profesioniștilor politici”. Deși astfel de reacții sunt tipice polarizării online, ele sunt exprimate adesea într-un registru emoțional foarte puternic. Mai multe comentarii negative au apărut și după conflictul public cu PSD și cu Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a acuzat-o pe Oana Gheorghiu de „bolșevism”, după declarațiile despre colaborarea cu procurorii. Formularea a fost preluată și amplificată în comentarii, unde unii utilizatori au scris că vicepremierul ar avea „mentalitate securistă”, că „vrea dosare politice” sau că „visează arestări”. Alții au făcut comparații cu perioada comunistă sau cu „statul paralel”, expresii devenite frecvente în retorica politică online din România. Misoginism în termeni vulgari Se observă și o dimensiune misogină în multe dintre comentarii. Spre deosebire de criticile adresate unor politicieni bărbați, o parte dintre mesajele la adresa Oanei Gheorghiu fac referire la aspectul fizic, tonul vocii sau expresiile faciale. Unele comentarii folosesc diminutive ironice sau formule paternaliste de tipul „doamna să stea liniștită”, „să se întoarcă la ONG-uri” ori „nu e de guvernare”. Astfel de reacții apar frecvent în discuțiile politice online care implică femei aflate în poziții de putere. „Sistemul progresist” lovește din nou În alte comentarii apare suspiciunea că vicepremierul ar face parte dintr-o „rețea” politică sau ideologică. Utilizatori ostili vorbesc despre „oamenii lui Bolojan”, „rețeaua ONG-urilor”, „gruparea USR” sau „sistemul progresist”. De multe ori, aceste acuzații nu sunt susținute cu argumente concrete, ci funcționează mai degrabă ca sloganuri identitare, menite să delimiteze tabere politice antagonice. Sunt și critici moderate Pe lângă atacurile directe, există și numeroase comentarii ironice. Unii utilizatori fac glume despre „DNA-ul de pe Threads”, „procurorii TikTok” sau „justiția pe social media”. Alții postează meme-uri și emoji-uri menite să ridiculizeze mesajele vicepremierului.  Totuși, comentariile negative nu sunt uniforme. Unele exprimă critici politice articulate, legate de separația puterilor în stat sau de rolul unui vicepremier în raport cu anchetele penale. Există utilizatori care spun că declarațiile despre consultarea procurorilor pot crea impresia unei interferențe între executiv și justiție. Alte comentarii contestă eficiența unei campanii de reformă a companiilor de stat și susțin că asemenea inițiative sunt „doar PR”. Contraatacul comentariilor favorabile În același timp, multe dintre reacțiile negative sunt contrabalansate de comentarii favorabile. La postările despre conflictul cu PSD, numeroși utilizatori au apărat-o pe Oana Gheorghiu și au criticat dur conducerea social-democrată. În unele cazuri, comentariile pro-Gheorghiu au devenit chiar dominante. De exemplu, după atacurile lui Sorin Grindeanu, mai multe reacții populare de pe Facebook îl ironizau pe liderul PSD și o felicitau pe Oana Gheorghiu pentru inițiativele privind companiile de stat. Din punct de vedere sociologic, reacțiile de pe Threads reflectă dinamica actuală a discuțiilor politice online: polarizare accentuată, emoționalizare și personalizare a conflictului.  O Românie fracturată Comentariile negative de la postările DeFapt.ro nu sunt doar reacții spontane la o persoană publică, ci și indicatori ai unei fracturi politice și culturale mai largi. Pentru o parte a publicului, Oana Gheorghiu simbolizează ideea de reformă și luptă împotriva rețelelor politice tradiționale. Pentru adversarii săi online, ea reprezintă însă intrarea activismului civic în zona executivă și o amenințare la adresa unor echilibre politice deja existente. 

Greva generală din Educație, respinsă la vot: doar 19,2% dintre profesori au susținut protestul
Eveniment

Greva generală din Educație, respinsă la vot: doar 19,2% dintre profesori au susținut protestul

Greva generală anunțată în învățământul preuniversitar pentru data de 25 mai 2026 a fost amânată, după ce doar 19,2% dintre cadrele didactice din România au votat în favoarea protestului. Greva din Educație, respinsă de profesori Federațiile sindicale din educație au anunțat că procentul este insuficient pentru declanșarea grevei generale, în urma referendumului organizat la nivel național. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți În județul Iași, susținerea pentru protest a fost și mai redusă, doar 13,71% dintre profesori exprimându-se pentru grevă, potrivit datelor centralizate de USLIP Iași. Rezultatele votului au fost analizate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația „Spiru Haret”, care au concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea protestului generalizat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iașiul, potențial cultural uriaș, promovare insuficientă: orașul reatează topul marilor destinații turistice
Eveniment

Iașiul, potențial cultural uriaș, promovare insuficientă: orașul reatează topul marilor destinații turistice

Iașiul a lipsit complet de pe podiumul Galei Destinația Anului 2026, deși este considerat unul dintre cele mai importante centre culturale și religioase din România. Iașiul ratează topul destinațiilor turistice În timp ce orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu sau Oradea au dominat clasamentele turistice, Capitala Moldovei nu a reușit să se impună în nicio categorie majoră a competiției. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Fostul vicepremier și antreprenor în turism Dragoș Anastasiu susține că principala problemă a Iașiului este lipsa promovării, afirmând că ar fi nevoie de „cel puțin 5 milioane de euro” pentru a transforma orașul într-o destinație de top. Deși are repere importante precum Palatul Culturii, Mitropolia Moldovei și Bucovinei sau Teatrul Național, Iașiul pierde teren în competiția turistică națională în fața unor orașe care investesc constant în imagine și marketing. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți
Eveniment

Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți

Alex, băiețelul de numai cinci ani pierdut în pădure în zona Sebeșu de Jos din județul Sibiu, a supraviețuit două nopți fără să fie atacat de urși sau mistreți, animale sălbatice prezente în regiune. Cum a fost posibil că Alex să scape cu viață, singur? Urșii au dat târcoale zonei  Dan Popescu, șeful Salvamont Sibiu, a declarat că un urs a fost chiar în preajma echipelor de căutare în prima noapte: „Am fost atenționați în prima noapte, din dronă, ca deasupra noastră într-o poiană se află un urs la câteva sute de metri. Am început să facem un zgomot și după care ne-au confirmat din dronă că acesta s-a îndepărtat.” Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale George Pascaru, fost vânător de munte, în prezent organizator de tabere pentru copii, crede că o explicație este că Alex și-a găsit un adăpost: „Și-a găsit un loc, și-a găsit un culcuș unde a stat ghemuit, unde a avut un adăpost deasupra capului. E posibil ca să fi băut apă dintr-o baltă, unde a găsit el.” În mod normal, ursul evită contactul Există mai multe explicații plauzibile, susținute de etologi și specialiști în fauna sălbatică, pentru supraviețuirea lui Alex. Cea mai importantă concluzie din literatura de specialitate este că atacurile animalelor mari asupra oamenilor — mai ales asupra copiilor pierduți, care nu provoacă și nu urmăresc animalele — sunt mult mai rare decât percepția publică. În cazul urșilor, consensul specialiștilor este că ursul brun evită, în mod normal, contactul cu oamenii. Organizații și experți în comportamentul urșilor arată că majoritatea urșilor percep omul ca pe un potențial pericol și încearcă să se retragă înainte de contact direct. Un copil mic nu e perceput ca o amenințare În practică, un copil mic rătăcit într-o pădure poate să nu reprezinte pentru urs nici amenințare, nici concurență, nici pradă. Atacurile de urs apar cel mai frecvent în câteva situații specifice: surprinderea unui urs de foarte aproape; apropierea de o ursoaică cu pui; existența unei surse de hrană pe care ursul o apără; animale obișnuite cu oamenii și hrănite artificial; reacții umane agresive sau fugă panicată. Un copil pierdut, speriat și probabil nemișcat sau retras într-un loc ferit poate să nu declanșeze niciun comportament agresiv. Din contră, lipsa mișcărilor bruște și a zgomotului poate reduce probabilitatea unui contact apropiat. Mai există și un factor important: densitatea reală a întâlnirilor directe este mult mai mică decât cred oamenii. Chiar în zone cu populații mari de urși, animalele și oamenii folosesc pădurea diferit, la ore diferite și pe trasee diferite. Multe studii despre monitorizarea faunei arată că mamiferele mari detectează prezența umană înainte ca omul să le observe și se retrag discret. Când mistreții devin periculoși În cazul mistreților, situația este similară. Mistrețul poate deveni extrem de periculos, dar atacurile sunt de regulă defensive: când animalul este rănit; când este încolțit; când o femelă își apără puii; când apare contact foarte apropiat și brusc. Un copil mic, singur și tăcut are șanse relativ reduse să provoace o reacție defensivă a unui mistreț. În multe cazuri, animalul preferă să evite complet contactul. Cheia: comportamentul lui Alex Mai există și explicații legate de comportamentul concret al copilului: dacă a rămas într-un singur loc; dacă s-a ascuns; dacă a dormit; dacă nu a alergat prin vegetație densă; dacă nu a ajuns între animale și puii lor; dacă nu avea mâncare cu miros puternic. Toate acestea scad semnificativ riscul unei întâlniri agresive.

Averea uriașă a celor mai influenți procurori din Constanța, prinși că luau șpagă și reținuți de DNA
Eveniment

Averea uriașă a celor mai influenți procurori din Constanța, prinși că luau șpagă și reținuți de DNA

Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța, prinși că luau o șpagă pentru a salva o persoană și o firmă de problemele penale și sancțiuni ISU, au o avere neobișnuit de mare. Presa locală îi definește drept „cei mai influenți procurori” din Constanța.  Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Luptătorul cu gunoaiele era cam șpăgar Niță avea o prezență masivă în presă, fiindcă a organizat numeroase conferințe de presă direct în port, pe diguri sau în fața containerelor cu gunoaie confiscate. El a fost judecător, dar în 2000, pentru a evita sancțiuni disciplinare, a demsionat și a devenit avocat, iar ulterior a revenit în magistratură ca procuror. Ce avere declară Niță, în ultima declarație de avere publică, din 2024:  o casă în Constanța de 527 mp trei mașini, inclusiv un BMW 330XD, plus o motocicletă Honda, de 28.500 euro, donată de fratele său a vândut, în 2024, două apartamente, cu valoare totală de 225.000 euro. Ele îi fuseseră donate de mamă și de soacră, tot în 2024.  în anul fiscal 2023, a avut un salariu net de 220.000 de lei Celălat procuror reținut, Gigi Valentin Ștefan, originar din județul Călărași, a lucrat inițial ca ofițer de jandarmi. Ulterior, a făcut trecerea în magistratură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, ajungând în timp să ocupe cele mai înalte funcții de conducere, inclusiv cea de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, scrie Info Sud-Est. Bunurile imobile ale familiei sale includeau terenuri care au făcut parte din circuitele imobiliare devalizate sub mandatul fostului primar Radu Mazăre. Deși Mazăre a fost condamnat, procurorul nu a fost inculpat în acele dosare vechi.  Fiul magistratului conducea mașini extrem de scumpe prin Constanța, fiind văzut la volanul unor mărci de lux precum McLaren GT sau BMW M5.  Gigi Ștefan consemna în declarația de avere din 2024 - ultima care e publică - un BMW și un apartament de 155 mp. Salariul său net, în 2023, a fost de 267.964 lei.  Ce au anunțat procurorii Ce a anunțat Parchetul: „Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate, promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil un dosar penal. De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil  două cauze civile. Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale. În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice. Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”. 

Dosarul Flux ajunge în apel: Mihai Chirica, vizat de acuzații de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual
Eveniment

Dosarul Flux ajunge în apel: Mihai Chirica, vizat de acuzații de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual

Dosarul Flux intră în faza de apel la Curtea de Apel Iași, primul termen fiind programat pentru 17 iunie, după ce mai mulți inculpați și DNA au contestat decizia pronunțată pe fond în aprilie. Mihai Chirica, acuzații în dosarul Flux În dosar sunt inculpați, printre alții, primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fosta arhitectă-șefă Anca Nora Brândușescu și administratorul firmei Flux, Tudor Cheșcu, acuzațiile incluzând abuz în serviciu și fals intelectual. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Cazul a generat o situație rară în instanță, unde nu doar judecătoarele desemnate au formulat cereri de abținere, ci și alți magistrați care trebuiau să soluționeze aceste solicitări. Ancheta DNA, deschisă în urma unei investigații jurnalistice, vizează presupusa intabulare ilegală a unui imobil construit de firma Flux în cartierul Tătărași, cu încălcarea autorizației și a Planului Urbanistic Zonal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Au apărut primele cireșe în piețe: cât costă delicatesele de primăvară
Eveniment

Au apărut primele cireșe în piețe: cât costă delicatesele de primăvară

Primele cireșe ale sezonului au apărut deja în piețele din Iași, unde ieșenii s-au grăbit să guste fructele de primăvară, în ciuda prețurilor ridicate. Cât costă un kilogram de cireșe În piețele Alexandru și Nicolina, un kilogram de cireșe se vinde în această perioadă cu sume cuprinse între 25 și 50 de lei, în funcție de proveniență și aspect. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Comercianții spun că cererea este mare încă de la primele ore ale dimineții, mai ales în weekend, când numărul cumpărătorilor crește considerabil. Odată cu interesul crescut pentru primele fructe ale sezonului, și prețurile tind să urce de la o zi la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră