miercuri 30 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea offshore

Legea offshore, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea offshore, promulgată Actul normativ are ca obiect de reglementare un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere. "Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/ lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat La propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor onshore de adâncime cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării din partea titularului de acord petrolier", prevede legea, potrivit Agerpres. Potrivit prevederilor legii, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023. "Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/ sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea offshore
României i-a luat trei luni să se retragă din două bănci rusești, deși a anunțat că va face asta încă din februarie
Eveniment

României i-a luat trei luni să se retragă din două bănci rusești, deși a anunțat că va face asta încă din februarie

România iese din două bănci rusești. Țara noastră se va retrage oficial din Banca Internațională de Investiții, dar și din Banca Internațională de Colaborare Economică, două bănci controlate de la Kremlin, în cursul zilei de miercuri, după ce premierul Nicolae Ciucă va semna două proiecte lege promovate în acest sens. Decidenții politici de la București au anunțat la sfârșitul lunii februarie că vor retrage România din acționariatul celor două bănci, după ce Rusia a invadat Ucraina. România iese din două bănci rusești Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află două proiecte de lege prin care România urmează să se retragă oficial, nu doar la nivel declarativ, din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Colaborare Economică. Ambele proiecte de lege prevăd că eventualele cheltuieli legate de retragerea României din acționariatul celor două bănci să fie suportate de la bugetul de stat prin Ministrul Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Cele două proiecte de lege semnate de Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, în calitate de șefi ai Camerei Deputaților, respectiv Senatului României, urmează să fie adoptate în cursul zilei de miercuri de premierul Nicolae Ciucă. Memorandum aprobat de pe 3 martie Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunța la sfârșitul lunii februarie că „Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul celor două bănci cu capital majoritar rusesc. Datele oficiale arată că Rusia deține 43% din acțiunile Băncii Internaționale de Investiții (BII) și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică (BICE). România deține 7,5% din acțiunile BII, restul fiind deșinute de Bulgaria, Cuba Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam.

FOTO Iohannis, singurul președinte român care s-a întâlnit cu Igor Dodon
Eveniment

FOTO Iohannis, singurul președinte român care s-a întâlnit cu Igor Dodon

Iohannis și Dodon, întâlnire în SUA. Președintele Klaus Iohannis este singurul șef român de stat care, în timpul mandatului, s-a întâlnit cu Igor Dodon, președintele Moldovei. Iohannis și Dodon, întâlnire în SUA Întâlnirea celor doi a avut loc la New York pe 25 septembrie 2019, "în marja participării la segmentul de nivel înalt a celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite", potrivit Cotroceniului. "Președintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul întrevederii că, din perspectiva României, drumul european al Republicii Moldova, pe care Bucureștiul îl susține cu fermitate, este singura opțiune de natură să aducă prosperitate cetățenilor săi. Citește și: În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore Totodată, Președintele României a evidențiat importanța menținerii și dezvoltării Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, ca relație specială, strategică și care trebuie să aibă permanent substanță. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a subliniat sprijinul extrem de consistent pe care România l-a acordat și îl acordă Republicii Moldova prin proiectele strategice de interconectare și prin proiectele cu impact social pozitiv și asupra nivelului de trai al cetățenilor, finanțate și derulate de țara noastră. Dodon i-a retras cetățenia moldovenească lui Băsescu În același timp, Președintele României a făcut apel la valorificarea în plan pozitiv a patrimoniului comun de istorie, cultură și limbă română, care nu pot și nu trebuie în niciun caz să fie negate sau instrumentate politic în Republica Moldova. Președintele Klaus Iohannis a abordat și tema conflictului transnistrean, făcând trimitere la unele inițiative recente. Președintele României a arătat că țara noastră este direct interesată de evoluțiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate ale României. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că din perspectiva României, care sprijină soluționarea acestui conflict cu respectarea frontierelor internațional recunoscute ale Republicii Moldova, este important de evitat orice soluție care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă, care ar afecta vectorul său pro-european.", a mai arătat Administrația Prezidențială. În 2017, când era președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon i-a retras cetățenia moldovenească fostului șef de stat al României, Traian Băsescu.

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o
Eveniment

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o, arată datele economice colectate de Bloomberg. The Times scrie, azi, că situația este atât de gravă că marina militară britanică își pune problema să ofere protecție navelor care ar prelua grâu din Odesa sau alte porturi ucrainene pentru a-l exporta. Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare Astfel, Rusia a reușit să-și vândă grâul la un preț mult mai mare decât de obicei, găsind cumpărători. În 2022, ar putea avea o producție record. „Prețurile globale la grâu au crescut cu peste 50% în acest an, iar Kremlinul a încasat 1,9 miliarde de dolari în venituri din taxele la exportul de grâu, până acum, în acest sezon, potrivit estimărilor consultantului agricol SovEcon”, arată Bloomberg. Blocarea porturilor ucrainene a făcut ca această țară să poată exporta doar 25% din cantitatea obișnuită. „Eșecul de a deschide porturile ucrainene este o declarație de război la adresa securității alimentare globale”, a declarat David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, la Forumul Economic Mondial de la Davos, luni. Beasley a spus că lipsa accesului la alimente poate determina milioane de oameni să migreze. Fiecare creștere cu 1% a foametei are ca rezultat o creștere cu 2% a migrației, a spus el, menționând că 49 de milioane de oameni „bat la ușa foametei” în 43 de țări. „Acelea sunt cele 43 de țări de care trebuie să ne îngrijorăm extrem de mult, care vor duce la destabilizare și migrație în masă dacă nu anticipăm acest fenomen”, a mai arătat Beasley. Russia is using hunger and grain to wield power. Global cooperation is the antidote to this blackmail. 1) Europe is working hard to get grain to global markets 2) We are stepping up our own production ⁰3) We support Africa in boosting its production capacity too pic.twitter.com/P4KKst8S5G— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 24, 2022 Ucraina se află printre primii șase exportatori de porumb, pui și miere. În mod tradițional, a livrat milioane de tone de cereale pe an prin Marea Neagră, câștigând aproximativ 10% din produsul său intern brut din sectorul agricol și alimentar. Marina britanică ar putea oferi protecție pentru grâul Ucrainei În schimb, Rusia a profitat de blocarea porturilor ucrainene și a preluat piețe deservite anterior de această țară, precum Israelul. Exclusive satellite images from US company Maxar Technologies show Russian forces stealing grain from ports in Ukraine. CNN’s @MarquardtA reports. https://t.co/yzmHrhFSCt— CNN (@CNN) May 23, 2022 „Există temeri că nu mai este timp pentru a preveni o criză alimentară mondială, iar SUA au arătat că trimit rachete cu rază lungă de acțiune pentru a elimina navele rusești. Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian, care a discutat despre un coridor naval în Marea Neagră cu Liz Truss, ministrul britanic de externe, a declarat că o coaliție ar putea include unele țări NATO și alte țări care depind de cereale”, scrie The Times despre posibilitatea ca marina britanică să ofere protecție navelor care preiau grâu din porturile ucrainene.

Un propagandist rus spune la televiziunea rusă de stat că soldații ruși au fost primiți în Ucraina cu "flori"
Eveniment

Un propagandist rus spune la televiziunea rusă de stat că soldații ruși au fost primiți în Ucraina cu "flori"

Propaganda rusă prezintă o realitate paralelă. Propagandiștii Kremlinului continuă să-și mintă poporul cu televizorul. Prezentatorul TV rus Vladimir Soloviov, unul din cei mai înflăcărați propagandiști a lui Putin, a declarat în timpul emisiunii sale de luni seara că forțele armate ruse au fost primite cu flori în Ucraina. Soloviov își începe discursul prin a afirma că separatiștii pro-ruși din regiunile Luhansk și Donețk luptă pentru „pământurile lor”, întrebându-se apoi pentru ce luptă Forțele de Apărare Teritorială ale Ucrainei, alcătuite din batalioanele de voluntari înarmate de Kiev. Propaganda rusă prezintă o realitate paralelă Prezentatorul TV pune apoi sub semnul întrebării statalitatea Ucrainei și a limbii ucrainene, afirmând că Occidentul creează o istorie, religie și o limbă falsă pentru poporul ucrainean. „Amintiți-vă cine sunteți! Uitați-vă cine v-a cucerit. Amintiți-vă de trecutul vostru glorios”, îndeamnă el. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO https://twitter.com/JuliaDavisNews/status/1528949603797815297?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1528949603797815297%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.hotnews.ro%2Fstiri-razboi_ucraina-25575927-propagandistul-favorit-vladimir-putin-spune-rusii-primiti-flori-ucraina-nu-vom-pleca-niciodata.htm Soloviov subliniază apoi că din aceste motive ucrainenii țin partea forțelor de invazie. „Occidentalii spun că ucrainenii nu vă întâmpină cu flori'. Ba da, o fac, în masă. În pofida fricii lor, ei ne întâmpină cu drag și ne vor întâmpina și mai cu drag când înțeleg că nu vom pleca niciodată”, susține el. Vladimir Soloviov afirma că Rusia își va îndeplini obiectivele în Ucraina dacă Putin ordonă ca „operațiunea militară specială” să accelereze la maximum.

Schimbare a echilibrului de forțe în Marea Neagră: Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, portul Odesa ar putea fi deblocat
Eveniment

Schimbare a echilibrului de forțe în Marea Neagră: Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, portul Odesa ar putea fi deblocat

Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, cu o rază de acțiune de 70 de mile marine, iar portul Odesa ar putea fi deblocat, apreciază analiștii militari. Danemarca va furniza un singur sistem de lansare, arată Maritime Executive. Acesta ar putea fi însă suficient pentru a ține navele rusești departe de portul Odesa. Rachete pentru un astfel de sistem dețin mai multe țări, deci Kievul ar avea de unde să fie aprovizionat. Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II „Harpoon Block II are suficientă rază de acțiune pentru a ajunge de la Odesa până la Herson (...) sau de la granița ucraineană-română până la Insula Șerpilor (...) Deși ar putea fi folosită pentru a apăra liniile maritime de comunicație către și dinspre Odesa, raza de acțiune a rachetei nu ar fi suficientă pentru a ajunge în Crimeea sau Kerci”, arată Maritime Executive. Pregătirea forțelor ucrainene pentru a folosi acest tip de rachete ar putea fi de doar 14 zile. „De la începutul războiului, flota rusă de la Marea Neagră a instituit o blocada navală în zona porturilor Ucrainei, în special Odesa. Această blocada a întrerupt accesul Ucrainei la Marea Neagră, oprind exporturile de cereale, sufocând principala industrie de export a țării și ducând prețurile la alimente la nivel mondial la niveluri record”, explică Naval News. Forțele ruse au atacat mai multe nave comerciale în primele săptămâni ale invaziei, iar marina ucraineană susține că ocupanții ruși continuă să emită amenințări la adresa navelor comerciale din zona Insulei Șerpilor. Area blocadei ruse din Marea Neagră Grafica: Naval News Totuși, sistemul oferit Ucrainei nu este din ultima generație de rachete anti-navale. Statele Unite ar încerca însă să obțină, pentru Ucraina, și un sistem norvegian, mult mai performant, care identifică ținta pe baza semnăturii infraroșii și are o rază mult mai mare. Citiți și: În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore

Un lider mondial în tehnologia auto a cumpărat o firmă de IT românească (care nu e din Cluj)
Eveniment

Un lider mondial în tehnologia auto a cumpărat o firmă de IT românească (care nu e din Cluj)

Clujul, vânat de Iași pe IT. Tranzacţie importantă pe piaţa IT din Iaşi. Clujul, vânat de Iași pe IT Thagora Technology SRL, o firmă din Iaşi, înfiinţată în urmă cu doi ani, a fost cumpărată de Lear Corporation, liderul mondial în tehnologia auto în domeniul scaunelor şi al sistemelor electronice. Aceasta este cea de-a doua mare tranzacţie în IT-ul ieşean, după ce, anul trecut, Lectra, un jucător important la nivel mondial pe pieţele de modă, automobile şi mobilier, anunţa semnarea unui acord de achiziţie a companiei Gemini CAD Systems. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Tranzacţia s-a finalizat săptămâna trecută, pe 18 mai, dată de la care antreprenorul ieşean Mihai Mitrică, fondatorul Thagora, a ieşit din acţionariatul societăţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arafat: 172 de persoane au fost evacuate din garnitura de metrou de la Piața Romană
Eveniment

Arafat: 172 de persoane au fost evacuate din garnitura de metrou de la Piața Romană

172 de persoane evacuate. 172 de persoane au fost evacuate din garnitura de metrou la care s-a produs un incendiu la Piaţa Romană, a declarat, marţi, şeful DSU, Raed Arafat. El a adăugat că, dintre acestea, 25 de persoane au fost asistate medical. 172 de persoane evacuate "Incendiul a avut loc în tunel, motiv pentru care au trebuit să intervină pompierii şi să evacueze persoanele respective după întreruperea curentului la şinele metroului. La acest moment, toate persoanele sunt evacuate, din fericire victime nu sunt", a declarat Arafat. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO El a precizat că au fost persoane care au fost asistate de echipajele SMURD înainte de a ieşi de la metrou, persoane care au fost expuse la fum sau persoane care au suferit atac de panică, potrivit Agerpres. Traficul rutier este restricţionat între Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, ambele sensuri de deplasare şi pe bulevardul Lascăr Catargiu, dinspre Piaţa Victoriei către Piaţa Romană, pentru a permite intervenţia pompierilor la metrou. "Având în vedere intervenţia pompierilor la staţia de metrou Piaţa Romană, Brigada Rutieră recomandă participanţilor la trafic să evite zona, să respecte semnalele şi indicaţiile poliţiştilor rutieri şi să circule cu prudenţă", informează Brigada Rutieră. De asemenea, au fost aplicate restricţii de trafic şi din intersecţiile apropiate, pe străzile ce converg către bulevardul Gheorghe Magheru.

Incident la metrou cu degajări mari de fum, în staţia Piaţa Romană. Pompierii intervin de urgență
Eveniment

Incident la metrou cu degajări mari de fum, în staţia Piaţa Romană. Pompierii intervin de urgență

Incident cu degajări de fum pe Magistrala 2. Circulaţia trenurilor de metrou pe Magistrala 2 se desfăşoară cu dificultate, începând cu ora 8:50, din cauza unei defecţiuni tehnice identificată la un tren care a plecat din staţia Piaţa Romană către Berceni, informează marţi Metrorex. Incident cu degajări de fum pe Magistrala 2 Potrivit reprezentanţilor companiei, la trenul respectiv a avut loc o defecţiune cu degajare de fum, din cauza frânării. Trenul este pe tunel, la o distanţă de aproximativ 20-30 m de peron, potrivit Agerpres. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO "În urma defecţiunii, trenul va fi retras din circulaţie pentru analiză şi remediere. Între timp se iau toate măsurile pentru ca circulaţia pe Magistrala 2 să se reia în condiţii normale. Metrorex prezintă scuze călătorilor pentru disconfortul creat", spune compania. La faţa locului acţionează 8 autospeciale de stingere, ambulanţe SMURD. De asemenea, sunt echipaje şi la staţiile de metroul Ninversităţii şi Piaţa Victoriei.

Au fugit din faţa a trei rânduri de tancuri. Sunt fugăriţi acum şi de statul român
Eveniment

Au fugit din faţa a trei rânduri de tancuri. Sunt fugăriţi acum şi de statul român

De la război cu tancuri la război cu statul. "Ziarul de Iaşi" publică astăzi drama unei familii care a petrecut ultimii 80 de ani numai prin pribegii, ca refugiaţi, din cauza războaielor şi a rapturilor teritoriale. De la război cu tancuri la război cu statul În 1940, când România pierdea Basarabia în faţa tancurilor ruseşti fără un foc de armă, familia Tureţchi a fost nevoită să fugă din Sculeni-Târg, de peste Prut, unde aveau o avere funciară considerabilă. Neinspiraţi, s-au stabilit în nordul Ardealului, în partea pierdută de România prin Dictatul de la Viena. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul În 1941, trupele române intrate din nou acolo cu tancurile i-au izgonit înapoi în Basarabia, la Sculeni-Târg. Peste trei ani au trebuit iar să fugă de aici, de data asta definitiv, de teama comuniştilor sovietici care au preluat iar Basarabia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Proiectul Sălii Polivalente Iaşi, preluat la Guvern. Investiţia a ajuns la 340 milioane lei
Eveniment

Proiectul Sălii Polivalente Iaşi, preluat la Guvern. Investiţia a ajuns la 340 milioane lei

Proiectul noi Săli Polivalente Iași, mutat la CNI. Propunerea de preluare a acestuia de la Primăria la Compania Naţională de Investiţii (CNI) este concluzia întâlnirii viceprimarului Daniel Juravle cu oficiali guvernamentali, săptămâna trecută. Proiectul noi Săli Polivalente Iași, mutat la CNI Ar mai fi însă nevoie de câţiva paşi procedurali până la preluarea oficială, moment în care s-ar putea lansa licitaţiile de execuţie pe bani de la bugetul naţional. Acest moment este prevăzut pentru august. Valoarea investiţiei ar fi acum, după ultimele scumpiri, de 340 milioane lei. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Proiectul noi Săli Polivalente de la Iaşi va fi preluat de către Compania Naţională de Investiţii (CNI). Aceasta este concluzia întâlnirii de săptămâna trecută a oficialilor Primăriei cu şefii CNI. Potrivit viceprimarului Daniel Juravle, este de aşteptat ca CNI să lanseze licitaţia de execuţie în cursul lunii august. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un antrenament cu muniţie reală a creat panică într-un sat din județul Iași
Eveniment

Un antrenament cu muniţie reală a creat panică într-un sat din județul Iași

Bubuituri în miez de noapte. După plângerile sătenilor din Şorogari, IPJ a anunţat că a avut două nopţi de antrenament cu muniţie reală în condiţii de vizibilitate redusă şi condiţii speciale. Contextul actual, cu război la graniţă, a produs însă panică în sat. Bubuituri în miez de noapte Locuitorii din Şorogari care reclamaseră zilele trecute autorităţilor bubuituri pe timpul nopţii care i-au trezit din somn şi i-au speriat au primit răspunsul oficial: poliţiştii au efectuat trageri cu armamentul din dotare. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Mai mulţi cetăţeni din satul Şorogari, comuna Aroneanu, s-au plâns în timpul săptămânii trecute despre faptul că, timp de mai multe nopţi, au auzit bubuituri specifice armelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CE anunță un sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală
Eveniment

CE anunță un sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

Comisia Europeană a propus o măsură excepţională finanţată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor şi întreprinderilor agroalimentare afectate de creşteri semnificative ale costurilor de producţie, informează un comunicat al Executivului comunitar. Astfel de creşteri ale preţurilor, în special la energie, îngrăşăminte şi hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol şi comunităţile rurale, generând probleme de lichiditate şi de flux de lichidităţi pentru fermierii şi micile întreprinderi rurale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme ale fluxurilor de lichidităţi, contribuind astfel la menţinerea viabilităţii lor, sprijinul va atenua perturbările pieţei şi va contribui astfel la securitatea alimentară mondială. Finanțare pentru dezvoltare rurală "Fermierii, sprijiniţi în cadrul politicii agricole comune, continuă să îşi demonstreze în mod susţinut valoarea producând alimente în condiţii dificile. După pandemia de COVID-19, ei sunt în prezent puternic afectaţi de consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supravieţuirea lor economică. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie de măsuri aplicate în cadrul PAC, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să îşi îngrijească terenurile şi familiile", a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul După adoptarea măsurii de către colegiuitori, ea va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5% din bugetul lor din cadrul FEADR pentru perioada 2021 - 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor şi IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Măsura reprezintă un buget potenţial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE, potrivit Agerpres. Statele membre trebuie să direcţioneze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectaţi de criza actuală şi care sunt implicaţi în economia circulară, în gestionarea nutrienţilor, în utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producţie ecologice şi nepericlitante pentru climă. Fermierii şi IMM-urile selectate ar putea primi până la 15.000 de euro şi, respectiv, 100.000 de euro. Plăţile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepţională, statele membre vor avea obligaţia să transmită o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură. 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE Propunerea urmează pachetului de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE, adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind "Garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare". "Prin aceste două măsuri, Comisia încurajează statele membre să sprijine fermierii implicaţi în practici sustenabile", se spune în comunicat. În plus, în acest context, Comisia intensifică monitorizarea principalelor pieţe agricole afectate de război. Statele membre vor avea obligaţia să notifice Comisiei nivelul lor lunar de stocuri de cereale, seminţe oleaginoase, orez şi seminţe certificate ale acestor produse, care sunt deţinute de producători, angrosişti şi operatori relevanţi. Comisia Europeană a lansat şi un tablou de indicatori specifici care prezintă statistici detaliate şi actualizate privind preţurile, producţia şi comerţul cu grâu pentru morărit, porumb, orz, rapiţă, ulei de floarea-soarelui şi boabe de soia la nivelul UE şi la nivel mondial. El oferă operatorilor de pe piaţă o imagine exactă şi actualizată a disponibilităţii mărfurilor esenţiale din sfera alimentelor şi a hranei pentru animale.

Cel puțin șapte morți într-un incendiu izbucnit la bordul unui feribot din Filipine
Eveniment

Cel puțin șapte morți într-un incendiu izbucnit la bordul unui feribot din Filipine

Incendiu la bordul unui feribot. Cel puţin şapte persoane au murit şi aproximativ 100 au fost salvate luni în Filipine, după declanşarea unui incendiu pe un feribot, pasagerii fiind nevoiţi să sară peste bord, au declarat paza de coastă şi martori, relatează AFP. Incendiul a izbucnit pe Mercraft 2 în timp ce transporta 124 de pasageri de pe insula Polillo spre Real, provincia Quezon, pe insula principală Luzon. Incendiu la bordul unui feribot Şapte persoane au murit şi 120 au fost salvate, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă din Filipine, Armando Balilo. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul La bord se aflau în total 134 de pasageri şi membri ai echipajului. Operaţiunile de căutare pentru găsirea supravieţuitorilor sunt în desfăşurare, potrivit Agerpres. ''Am reuşit să salvăm 40 de persoane. Avem două victime'', a afirmat căpitanul Brunette Azagra, a cărui navă se afla la 500 de metri de Mercraft când a izbucnit incendiul. Cel puţin 21 de persoane au fost internate în spital, a precizat Ricky Poblete, responsabil cu gestionarea dezastrelor în oraşul Real.

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb (Bloomberg)
Eveniment

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb (Bloomberg)

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb, scrie agenția de presă Bloomberg. Agenția descrie prăbușirea acestei companii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aeroflot reușise să se transforme dintr-o structură comunistă într-o companie aeronautică premiată. Acum, mai zboară în 13 țări, din 56, înainte de invazie. Maldive este ultima destinație în care Aeroflot a revenit. “The #sanctions imposed on the Russian Federation today have almost broken all logistics in our country. And we are forced to look for new logistics corridors.” ~ former Aeroflot CEO and transport minister Vitaly Savelyev https://t.co/nvcnQCIFrY #Ucraina #Ukraine #war #economy— The Ghost of Dr Carl Jensen (@Cecalli_Helper) May 22, 2022 Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane „Marea majoritate a celor peste 350 de avioane ale grupului sunt modele Airbus sau Boeing și se profilează un deficit de piese în creștere. Specialiștii (...) estimează că companiile aeriene ruse au rezerve pentru trei luni și apoi ar putea începe să canibalizeze propriile avioane pentru piese. Rusia ar putea avea nevoie de jumătate din avioanele sale pentru piese de schimb, arată și publicația Kommersant. Înlocuirea importurilor cu avioane de pasageri construite în Rusia, propunere susținută de Putin încă de la primul mandat, nu poate compensa deficitul. Sukhoi Superjet, care a avut două accidente mortale în ultimul deceniu, se bazează pe un motor realizat în parteneriat cu Safran SA din Franța. Termenul pentru producția în masă a Irkut MC-21 a fost amânat cu circa doi ani, deoarece urmează să se aprovizioneze cu piese produse intern, a declarat viceprim-ministrul Iuri Borisov la televiziunea de stat”, arată Bloomberg. ⚡️State-owned "Aeroflot", Russia’s largest airline, "Ural Airlines" and "Rossiya Airlines" will now be unable to sell their unused, lucrative landing slots at #UK airports – preventing #Russia from cashing in on an estimated £50 million.https://t.co/yuj8hqyM5h— NEXTA (@nexta_tv) May 19, 2022 Rusia speră să relanseze producția de Tu-214, un avion definit de experți drept „necompetitiv” și care a livrat doar cinci aparate în ultimii cinci ani. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților Aeroflot nu și-a publicat rezultatele financiare la finalul primului trimestru din 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră