marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD

Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD, care au stat timp de aproape o săptămână în această țară. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Oficial, cei doi s-au dus cea de-a noua ediție a Conferinței Mondiale a Tinerilor Parlamentari. Ana Maria Cătăuță are 38 de ani, iar colegul ei de partid și de delegație, Florin Mircea, are 43 de ani. Foto: Facebook Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam Cătăuță și-a început cariera politică din funcția de consilieră a lui Mircea Geoană, pentru care a lucrat din 2006, înainte de a termina, în 2008, facultatea de științe politice. Florin Mircea, cu studii de economist la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” - Piteşti, a avut diverse funcții în administrația Brăilei, iar din 2016 este deputat. Potrivit informațiilor economice publicate pe site-ul Camerei Deputaților, deplasarea celor doi a costat exact 65.190 de lei și a durat 6,5 zile. Reuniunea a avut loc la Hanoi, în perioada 14-17 septembrie. Cătăuță a susținut un discurs la această reuniune, afirmând: „Atunci când sunt eficient folosite, atât noile tehnologii, cât și rețelele sociale, pot ajuta la încurajarea curiozității tinerilor față de cultură și diversitatea culturală. Mai mult, ca legislatori, avem responsabilitatea de a crea politici publice care să sprijine tinerii”. Citește și: VIDEO Filmare absurdă în Palatul Parlamentului: zeci de găleți sunt plasate pe podeaua unei săli fiindcă apa picură prin acoperiș Nu este clar care a fost rolul lui Florin Mircea în această delegație, nefiind menționată vreo intervenție a acestuia în informarea prezentată Camerei Deputaților. El a punctat însă, pe Facebook, această vizită: „Peste 300 de participanți din 160 de țări au discutat despre transformarea digitală, start-up-uri, inovare dar și continuarea tradițiilor culturale care sunt o punte între generații dar și între diferite națiuni. La final va fi adoptată o rezoluție privind «Rolul tinerilor în accelerarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă prin transformarea digitală și inovare»”.

Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD
Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă
Eveniment

Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA. Recentele teste PISA (Program for International Student Assessment) au indicat o scădere globală fără precedent a rezultatelor educaționale, între 2018 și 2022. Potrivit OCDE, spațiul european a cunoscut o „scădere fără precedent a performanței școlare”. După publicarea rezultatelor, guvernele statelor din Uniunea Europeană au intrat în panică: majoritatea au luat deja măsuri, anunțând schimbări majore. Europa, panicată de dezastrul testelor PISA Franța va adopta de anul viitor modelul educațional din Singapore (statul-oraș cu cele mai ridicate competențe școlare, potrivit testelor PISA). Germania a convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Țările UE cu cele mai slabe rezultate au fost Bulgaria, România și Grecia. Dintre acestea, Bulgaria și Grecia și-au denunțat incapacitatea sistemului educațional, anunțând totodată implementarea primelor reguli de redresare. Grecia a cerut ajutorul specialiștilor în educație din cadrul OCDE. Doar România, plasată pe penultimul loc în clasamentul PISA al Uniunii Europene, cu doar puțin înaintea Bulgariei, și după Grecia, nu a anunțat nici o măsură, găsind rezultatele satisfăcătoare. Franța vrea un "șoc educațional" Franța a înregistrat la testele PISA un punctaj de 474, la matematică și lectură, și de 487, la științele naturii. Rezultatele sunt cele mai scăzute măsurate vreodată în Franța în toate domenile investigate: performanțele elevilor francezi au scăzut, în patru ani, cu 21 de puncte la matematică, 25 de puncte la înțelegerea cititului și șase puncte la științe. În ce privește înțelegerea unui text citit și matematică, trendul descendent s-a înregistrat încă din 2012, accentuându-se din 2018 (când a înregistrat 493 de puncte, față de 474 în 2022). Una dintre cauzele acestei scăderi este imigrația puternică: copiii imigranților tind să obțină rezultate mai scăzute. Alte cauze depistate: violența din școli, folosirea excesivă a telefonului și lipsa acută de profesori. Imediat după publicarea rezultatelor PISA, ministrul Educației, Gabriel Attal, a reacționat, propunând un „Șoc educațional”. Pe 5 decembrie, ministrul Attal a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024. Un tânăr german din trei nu poate converti euro în altă monedă În ceea ce privește punctajul înregistrat la testele PISA, Germania se încadrează cam în același punctaj ca Franța: 475 de puncte la matematică, 480, la înțelegerea unui text și 492, la științe ale naturii. Potrivit studiului, aproape o treime dintre tinerii testați nu pot converti prețurile într-o altă monedă. 23% nu pot recunoaște și explica fenomene științifice binecunoscute și 25% dintre tinerii de 15 ani citesc cu greutate și nu înțeleg în întregime mesajul unui text de lungime medie. Doar 8% dintre elevi citesc deosebit de bine, înțelegând texte lungi, și fiind în stare diferențieze faptele de opinii. Germania a mai experimentat și în 2000 o cădere a performanțelor școlare, luând însă imediat măsuri de redresare. Rezultatele au fost vizibile începînd cu 2006. Însă declinul a reînceput în Germania în 2015, la fel cum s-a întâmplat în marea parte a țărilor OCDE. În 2015, în urma crizei siriene, Germania a primit un număr mare de imigranți. Proporția elevilor proveniți din imigrație a crescut de la 13 la 26% între 2012 și 2022. Potrivit studiilor, copiii imigranților obțin la testele școlare, în medie, cu 59 de puncte mai puțin decât copiii nativilor germani. Cauzele țin de sărăcie, dar și de faptul că aceștia nu vorbesc limba germană în familie. Copiii imigranților trag testele în jos După publicarea rezultatelor testelor PISA 2022, Guvernul a convocat o întâlnire de urgență a miniștrilor educației din landurile germane. Karin Prien, ministrul Educației din Schleswig-Holstein și vicepreședinte federal al CDU, a cerut mai multe investiții în educație și o educație mai inclusivă, precum locuri la grădinițe de calitate pentru copiii imigranților. Același lucru l-a suținut și senatorul pentru Educație al Hamburgului, Ties Rabe, purtătorul de cuvânt al ministerelor educației din Germania. "Numărul elevilor din medii defavorizate a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Numărul copiilor proveniți din migrație în Germania a crescut cu aproximativ 50% din 2002 (de la 25,8 la 38,7 la sută). Doar mai puțin de jumătate dintre ei vorbesc germană acasă. Proporția copiilor deosebit de defavorizați din prima generație de imigranți a crescut chiar de două ori și jumătate, până la aproape 10%", a argumentat acesta. Bulgaria scoate mobilele din sălile de clasă Potrivit rezultatelor PISA, Bulgaria este țara UE cu cele mai slabe rezultate la nivelul competențelor școlare: 417, la matematică, 404, la citit, 421, la științe ale naturii. În urma rezultatelor, ministrul Educației, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant. „Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (...) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Periodic, lipsa competențelor școlare este o știre bombă, dar apoi, ca societate, uităm de ea”, a declarat ministrul Educației. Întrebat ce urmează, Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”. Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă. Măsura a fost luată ca urmare a unui studiu care a conchis că 46% dintre elevii bulgari sunt distrași de dispozitivele digitale în clasă, în timp ce procentul mediu pentru țările OCDE este de 30%. Grecia, schimbări radicale Rezultatele Greciei la testele PISA o situează pe antepenultimul loc în clasamentul UE: 430, matematică, 438, citire, 441, științele naturii. Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar. În România e mulțumire Cu un scor egal, la toate domeniile investigate, 428 de puncte, România s-a situat pe penultimul loc în topul țărilor UE. Înainte de Bulgaria și după Grecia. Pe toate planurile, elevii din România au obținut scoruri mai mici decât media OCDE la matematică, lectură și științe, menținându-se proporția de jumătate dintre elevi care nu înțeleg ceea ce citesc. La matematică, 51% dintre elevi au atins nivelul 2 de competență, mult mai puțin decât media țărilor OCDE (media OCDE: 69%). La citire și interpretare a unui text, aproximativ 58% dintre elevii români au atins nivelul 2 (media OCDE: 74%). În ceea ce privește științele, aproximativ 56% dintre elevi au atins nivelul 2 în ceea ce privește capacitatea de a recunoaște și a explica fenomene științifice simple (media OCDE: 76%). Ministrul român al Educaţiei, Ligia Deca, nu a anunțat nici o măsură de reabilitare, declarându-se mulțumită de recentele rezultate ale elevilor români la testele PISA. Aceasta a declarat că, spre deosebire de alte state, ţara noastră nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor, și că e bine că ne menținem la același nivel ca în 2018. În 2018, rezultatele testelor PISA au arătat că 44% dintre elevii români erau analfabeţi funcţional.

VIDEO Filmare absurdă în Palatul Parlamentului: zeci de găleți sunt plasate pe podeaua unei săli fiindcă apa picură prin acoperiș
Eveniment

VIDEO Filmare absurdă în Palatul Parlamentului: zeci de găleți sunt plasate pe podeaua unei săli fiindcă apa picură prin acoperiș

Filmare absurdă în Palatul Parlamentului: zeci de găleți sunt plasate pe podeaua unei săli din uriașa clădire fiindcă apa picură prin acoperiș. Fimarea a fost distribuita pe Facebook de jurnalista Ionela Arcanu. Nu este clar în ce parte a clădirii - administrată de Camera Deputaților, dar împărțită între mai multe instituții - plouă. Președintele interimar al Camerei Deputaților este pesedistul Alfred Simonis. El este interimar întrucât premierul Ciolacu nu a abandonat funcția de președinte al Camerei Deputaților. Foto: Declic Joi, în București, a fost burniță și ninsoare iar acoperișul clădirii nu pare să fi rezistat. Filmare absurdă în Palatul Parlamentului: zeci de găleți pe podeaua unei săli „Literalmente plouă în camera superioară a Parlamentului în timp ce Ciolacu se ceartă cu ambasadori prin Statele Unite. De acolo, ne spune foarte senin că nu avem de ce să ne facem griji. Există suficienți bani pentru toate”, a scris, pe Facebook, senatorul Raoul Trifan. În septembrie 2018, Digi 24 scria: „Mai multe excavatoare şi utilaje grele au apărut pe acoperiş. Apa începe să se inflitreze şi să ude pereţii din sălile unde fac şedinţe deputaţii. Cum acoperişul are în unele zone şi un metru grosime şi este izolat cu plumb, bătălia cu aceasta clădire a dictatorului Nicolae Ceauseşcu este foarte dură”. Citește și: Șeful Antenei 3, fostul turnător Dan Voiculescu, vrea să devină preot „În momentul în care plouă, apa se prelinge pe acest perete, trece pe lângă această membrană, pe zona dintre membrană şi perete şi ajunge la etajul inferior, acolo unde sunt grupul PNL, grupul UDMR şi comisia de sănătate”, relata acest post. „Acoperișul Casei Poporului va fi reparat cu 10 milioane de euro. Mai multe birouri și săli de ședință au fost afectate de igrasie”, anunța și Fanatik, în vara anului trecut.

Șoșoacă îl înghite pe Simion: sondajele INSCOP arată că intenția de vot pentru lidera SOS România a crescut cu 4%, iar a președintelui AUR a scăzut cu aceste procente
Eveniment

Șoșoacă îl înghite pe Simion: sondajele INSCOP arată că intenția de vot pentru lidera SOS România a crescut cu 4%, iar a președintelui AUR a scăzut cu aceste procente

Diana Șoșoacă îl înghite pe George Simion: sondajele INSCOP arată că intenția de vot, la prezidențiale, pentru lidera SOS România a crescut cu 4%, iar a președintelui AUR a scăzut cu aceste procente. Însă Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO domină detașat intenția de vot pentru turul I al prezidențialelor. Șoșoacă îl înghite pe Simion O situație relativ asemănătoare se înregistrează și la intenția de vot la alegerile parlamentare, potrivit sondajelor CURS: SOS România a reușit să treacă pragul electoral, în timp ce AUR este la un nivel staționar, în foarte ușoară scădere. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Pe de altă parte, sondajul INSCOP arată că Mircea Geoană, dacă ar candida, l-ar depăși fără probleme pe Marcel Ciolacu, fiind pe locul I, ca intenție de vot - ceea ce explică atacurile în valuri ale liderilor PSD împotriva sa, în ultimele zile. Potirivt datelor INSCOP, publicate azi, intenția de vot la prezidențiale, pentru Diana Șoșoacă este peste cea a lui George Simion. Adjunctul secretarului general al NATO Mircea Geoană se situează pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile prezidenţiale, cu 26,2%, urmat de Marcel Ciolacu, Diana Şoşoacă, George Simion şi Nicolae Ciucă, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Dacă Geoană nu candidează, primul loc îi revine lui Ciolacu, cu 27,4% din voturi, urmat de Şoşoacă, Simion şi Ciucă. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Pe de altă parte sondajele CURS arată că SOS România era la o intenție de vot de 4% în iulie 2023 și a ajuns la 6%, la final de noiembrie 2023. AUR era la 12% în noiembrie 2022, 20% în iulie 2023 și 19% în noiembrie 2023.

Ciolacu, promisiune mincinoasă: „Din anul 2025 vom putea călători în SUA fără vize”. Fapte: rata de refuz a solicitărilor de viză trebuie să fie sub 3%. Acum, este de patru ori mai mare
Eveniment

Ciolacu, promisiune mincinoasă: „Din anul 2025 vom putea călători în SUA fără vize”. Fapte: rata de refuz a solicitărilor de viză trebuie să fie sub 3%. Acum, este de patru ori mai mare

Premierul Marcel Ciolacu a făcut o promsiune mincinoasă, în cadrul vizitei în SUA: „Din anul 2025 vom putea călători în SUA fără vize”, a spus el la Prima TV, dar și la alte posturi. Dar ridicarea vizelor nu este o decizie strict politică, ci mai degrabă una tehnică, condițiile fiind clar înscrise în legea americană: cea mai importantă condiție este că rata de refuz a solicitărilor de viză trebuie să fie sub 3%. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Ultimele date publicate de Departamentul de Stat, pentru anul fiscal 2022, arată că rata de refuz este de patru ori mai mare și este puțin probabil ca în doar doi ani să scadă spectaculos. Ciolacu, promsiune mincinoasă: „Vom călători în SUA fără vize” „E o consolidare a Parteneriatului strategic, am vorbit foarte mult de eliminarea vizelor şi lucrul acesta mai mult ca sigur anul viitor va fi anunţat, şi din anul 2025 vom putea călători în Statele Unite fără vize. Va fi un efort comun, am făcut apel şi la diaspora şi o să se implice foarte mult şi românii şi statul român şi statul american astfel încât să îndeplinim această condiţie”, a susținut Ciolacu la Prima TV. La Antena 3 el a pomenit, în treacăt, de îndeplinirea criteriului privind rata de refuz de 3%, dar știrea de pe site-ul postului nici măcar nu menționează acest fapt. Liderul PSD a mai afirmat că „am vorbit cu fiecare congresman în parte, absolut toată lumea ne susține”, dar nu este clar cu câți membri ai Legislativului de la Washington s-a întâlnit el, de fapt. Codul SUA prevede clar, la Titlul 8, Capitolul 12, Subcapitolul II, Partea II, 1187, care reglementează condițiile pentru programul Visa Waiver: „O astfel de rată de refuz pentru resortisanții țării respective în cursul întregului an fiscal precedent a fost mai mică de 3,0 %”. Legea prevede și alte condiții, precum deținerea unui pașaport biometric și să nu fi călătorit, după 2011, în țări precum Siria, Iran sau Coreea de Nord. Citește și: Dezastrul din spionajul german: o „cârtiță” a vândut Moscovei zeci de pagini de documente secrete. Gruparea Wagner, avertizată că germanii i-au interceptat comunicațiile Rata de refuz în cazul României a fost extrem de mare, în ultimii ani: peste 17% în anul fiscal 2021(13% - Serbia, doar 9,30% Muntenegru) și 12,61% în anul fiscal 2022 (Serbia - 19,45%, Muntenegru - 34,03%, dar Bulgaria a ajuns la 10%).

Dezastrul din spionajul german: o „cârtiță” a vândut Moscovei zeci de pagini de documente secrete. Gruparea Wagner, avertizată că germanii i-au interceptat comunicațiile
Eveniment

Dezastrul din spionajul german: o „cârtiță” a vândut Moscovei zeci de pagini de documente secrete. Gruparea Wagner, avertizată că germanii i-au interceptat comunicațiile

Dezastrul din spionajul german: Carsten Linke, o „cârtiță” din interiorul serviciului de spionaj al Berlinului, Bundesnachrichtendinest (BND), a vândut Moscovei zeci de pagini de documente secrete, arată ancheta procuraturii germane. Linke, care avea rang de locotenent-colonel în BND, va fi trimis în judecată săptămâna viitoare sub acuzațiile de spionaj și de înaltă trădare. Este cel mai grav caz de spionaj din Germania din ultimii zeci de ani. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El lucra inițial în departamentul de „recunoaștere tehnică” - spionajul electronic - iar în septembrie 2022 a fost promovat în fruntea departamentului de securitate internă, care verifica angajații Dezastrul din spionajul german Potrivit The Times, Linke a luat legătura cu FSB, serviciul rusesc de spionaj, la mijlocul anului trecut și a transmis Moscovei zeci de pagini de documente secrete, în schimbul a 100.000 de euro. Bruno Kahl, șeful spionajului german, a încercat să minimalizeze dezastrul generat de trădarea lui Linke, arată un reportaj din Der Spiegel. „Der Spiegel susține că cele 73 de pagini de documente pe care Linke le-ar fi înmânat rușilor ar fi inclus dovezi că BND și alte agenții occidentale au reușit să acceseze serviciul intern de mesagerie al Wagner, o companie militară privată rusă care conducea în acel moment un atac asupra orașului Bakhmut din estul Ucrainei. Der Spiegel a afirmat că, după ce Linke a informat FSB, Wagner și-a mutat cele mai sensibile comunicații pe o altă platformă, dincolo de privirea spionilor occidentali. Linke trecuse de verificările de securitate internă efectuate de BND în iulie anul trecut, în ciuda dovezilor că avea un resentiment puternic față de guvernul german, susținea partidul de dreapta Alternativa pentru Germania și avea opinii foarte naționaliste, potrivit știrilor din presa germană”, scrie The Times. FSB l-ar fi rugat pe Linke să obțină amplasamentele sistemelor de rachete occidentale furnizate Ucrainei și, în schimb, ar fi primit încă 100.000 de euro.

De două ori mai multe femei în Poliția Română decât în polițiile europene. Colegii bărbați se bucură, dar nu când vine vorba de bătaie
Eveniment

De două ori mai multe femei în Poliția Română decât în polițiile europene. Colegii bărbați se bucură, dar nu când vine vorba de bătaie

Un sfert din polițiștii români, femei. Numărul femeilor care lucrează în structurile instituţiilor de forţă din România a crescut în ultimii ani. Un sfert din polițiștii români, femei În Poliţie, colegii de sex masculin văd diferit acest lucru, mai ales că sunt multe activităţi care presupun folosirea forţei pentru a “clarifica” unele situaţii, de exemplu în cazurile patrulelor stradale, de ordine publică. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate În armată, lucrurile sunt şi mai complexe, deoarece este folosită forţa brută, unde femeile nu excelează. Ce spun angajaţii din armată şi cei din Poliţie despre aceste aspecte? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid
Eveniment

Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid

Într-o intervenție la Antena 3, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu (USR) arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Antena 3 a subliniat că Voiculescu „a refuzat să îi acuze explicit pe Baciu, Gheorghiță și Cîțu”, dar a subliniat că „responsabilitățile rămân". Baciu, Cîțu și Gheorghiță Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță „Ce vă pot eu spune foarte clar - și am spus-o de vreo 100 de ori până acum, dar o repet până la a mia oară - este că toate contractele au fost semnate de către CNCAV (Comitetul Național pentru Coordonare Activităților de Vaccinare), de reprezentantul CNCAV (Valeriu Gheorghiță, ulterior de Andrei Baciu, n.r.), cu mandat de la premierul Cîțu. Ministerul Sănătății și eu personal nu eram implicați nici la nivel de decizie, eu nici măcar nu eram informat. Deci, contractele, și dacă citiți referatul procurorului, se spune foarte clar, contractele erau semnate cu acordul premierului, numai cu acordul premierului, fără acordul meu. Mai târziu, veneau la mine acele fișe de comandă, care erau o chestiune administrativă”, a spus fostul ministru al Sănătății, citat de Antena 3. Document în care Gheorghiță și Baciu mai cer opt milioane de vaccinuri Potrivit relatării Antenei 3, el a citat un document din dosar în care președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu (secretar de stat în Ministerul Sănătății, succesorul lui Gheorghiță la CNCAV) i-au solicitat premierului de atunci, Florin Cîțu, să analizeze oportunitatea achiziționării suplimentare a peste 8 milioane de doze de vaccin. Memorandumul respectiv, trimis în ianuarie 2021, a fost aprobat de Cîțu în luna februarie, același an. „Eu nu consider vinovat pe nimeni. Eu consider că cei care au fost responsabili sunt și acum responsabili. Nu se poate schimba responsabilitatea pentru că au trecut doi ani și jumătate de atunci (...) Repet, nu a fost niciodată decizia mea dacă să cumpărăm o cantitate anume de doze de vaccin sau altă cantitate. Niciodată n-a fost asta decizia mea. Într-un mod ironic, mă regăsesc în situația de a spune ceva în favoarea lui Florin Cîțu. Nu cred că mă puteți bănui de vreo simpatie deosebită pentru dumnealui. Dar România nu este nici măcar în primele, este sub media europeană la nivelul de vaccinuri achiziționate”, a mai afirmat Vlad Voiculescu.

Judecătorii, "maimuțoi de la tribunal" care "emit inepții", potrivit unor funcționari publici care și-au văzut interesele lezate de o hotărâre de instanță
Eveniment

Judecătorii, "maimuțoi de la tribunal" care "emit inepții", potrivit unor funcționari publici care și-au văzut interesele lezate de o hotărâre de instanță

Funcționarii CNSC îi înjură pe judecători. Magistrații sunt "maimuțoii de la Tribunalul Brașov", decizia lor este "o inepție" și "o aberație". Funcționarii CNSC îi înjură pe judecători Prin urmare, "avem de luat o decizie care să combată efectele hotărârii judecătorești", spun niște funcționari din cadrul CNSC – Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, arată spotmedia, care publică și înregistrări audio. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” CNSC este, potrivit Regulamentului aprobat prin HG 1.037 din 12 octombrie 2011, un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care soluționează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică înainte de încheierea contractelor.

ANALIZĂ Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: Ciolacu, trei interviuri într-o zi, nici o întrebare despre afacerile legate de feblețea sa, Sorina Docuz
Eveniment

ANALIZĂ Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: Ciolacu, trei interviuri într-o zi, nici o întrebare despre afacerile legate de feblețea sa, Sorina Docuz

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: premierul Marcel Ciolacu, aflat în vizită în SUA, a dat trei interviuri într-o zi, dar nu i s-a pus nici o întrebare despre afacerile legate de feblețea sa, Sorina Docuz. Presa a relatat, în ultimele săptămâni, despre relația fostei soții a lui Robert Negoiță, Sorina Docuz, cu liderul PSD, despre sinecurile primite de sora ei de la miniștrii PSD, precum și despre o afacere de zeci de milioane de lei pe care apropiații ei ar urma să o încheie cu primăria Sectorului 3. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Însă, deși sunt tot mai multe publicații care compară ascensiunea Sorinei Docuz cu cea a Elenei Udrea, televiziunile de știri evită să dezbată acest subiect, ba chiar își autoimpun să nu îl chestioneze pe Ciolacu. Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri” Marți, premierul PSD a dat trei interviuri televizate: la Prima TV, la Digi, plus o „intervenție” și un interviu la Antena 3. În toate aceste interviuri, el a abordat, în afara de previbilele declarații despre relația cu SUA, și teme interne, precum calendarul alegerilor, despre necesitatea ca România să achiziționeze o aeronavă pentru zborurile oficialilor sau despre deficit. În toate interviurile, el l-a atacat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. Însă nici una din întrebările jurnaliștilor care l-au intervievat nu s-a referit la controversata sa relație cu Sorina Docuz și implicațiile acestei relații în spațiul public. La Digi 24, premierul a fost întrebat de ce nu a fost primit măcar de vicepreședintele SUA, Kamala Harris, dar la Prima TV și Antena 3 a lipsit această discuție. Toți ceilalți premieri care au vizitat Washingtonul din 2001 - Adrian Năstase, Victor Ponta și Dacian Cioloș - au fost primiți fie de președintele SUA, fie de vicepreședinte. Victor Ponta a fost de două ori în capitala SUA pe vremea când era premier și la ultima vizită a avut discuții doar la nivel de membri ai guvernului american. Viorica Dăncilă a participat la o reuniune AIPAC și s-a fotografiat cu vicepreședintele Mike Pence în acest cadru. În ceea ce privește problema vizelor, premierul Ciolacu nu a adus nici o noutate: el a spus, la Antena 3, că ele vor fi ridicate când rata de refuz va fi sub 3% - criteriu clar stabilit de mai mulți ani. Cu toate acestea, Ciolacu s-a lăudat că ele vor fi ridicate în 2025. Însă rata de respingere a vizelor românilor pentru SUA a fost 17% în 2022. Potrivit legislaţiei americane, ţările care doresc să adere la Programul Visa Waiver (scutire de vize) trebuie să înregistreze o rată de refuz mai mică de 3%. Citește și: Ciolacu? Care Ciolacu? Presa americană a ignorat complet vizita premierului român la Washington, nu au apărut nici măcar știri „de coloană” pe subiect Nici un trust media american nu a acordat atenție vizitei premierului român. În arhivele Fox News, NBC, sau Time, numele premierului român nu există.

Ciolacu? Care Ciolacu? Presa americană a ignorat complet vizita premierului român la Washington, nu au apărut nici măcar știri "de coloană" pe subiect
Eveniment

Ciolacu? Care Ciolacu? Presa americană a ignorat complet vizita premierului român la Washington, nu au apărut nici măcar știri "de coloană" pe subiect

Ciolacu, ignorat total de presa americană. Prima vizită oficială a unui premier român în SUA, din 2016 încoace, nu a avut nici un ecou peste ocean. Mass media din SUA sunt puțin interesate de România și chiar deloc de recenta vizită a premierului Marcel Ciolacu. Singurele mărturii americane ale trecerii acestuia prin SUA sunt câteva postări seci, pe conturile oficiale de X (fost Twitter) ale oficialilor care l-au primit. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Pe de altă parte, contul de X al premierului român debordează de postări de la întâlniri: toate, scrise în limba engleză, deși, la întâlnirea cu secretarul de stat american Antony Blinken, Ciolacu a preferat să vorbească în limba română. Obiective vagi, la plezneală Pe 2 decembrie, Palatul Victoria anunța vizita premierului Marcel Ciolacu în Statele Unite. Prima vizită oficială a unui premier român, din 2016. Însă obiectivele anunțate ale acestei vizite erau vagi: avansarea unor proiecte economice comune, creşterea investiţiilor americane în România şi consolidarea sprijinului politic şi de securitate. Printre înalții oficiali americani cu care acesta avea întâlniri programate s-au numărat secretarul de stat american, Antony Blinken, secretarul apărării, Lloyd Austin, și secretarul pentru energie, Jennifer Granholm. Citește și: După eșecul de a fi primit la Casa Albă sau de către vicepreședintele SUA, Ciolacu și Mihai Tudose își varsă nervii pe ambasadorul României la Washington Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, nu a fost disponibilă, cum s-a întâmplat în 2016, când Dacian Cioloș a fost întâmpinat de Joe Biden (pe atunci, vicepreședinte). Motivul invocat de Executivul român pentru absența Kamalei Harris: aceasta a trebuit să plece la Dubai, la COP28. Însă vizita lui Harris la COP28 a durat două zile: 1 și 2 decembrie. Iar vizita premierului român s-a încheiat miercuri, 6 decembrie. Ciolacu, ignorat total de presa americană Nici un trust media american nu a acordat atenție vizitei premierului român. Puținele știri ale CNN din ultima perioadă, care au avut cât de cât legătură cu România, au fost un scurt interviu cu Dragoș Tudorache, deputat român în Parlamentul European, despre legislația UE în ceea ce privește Inteligența Artificială și evenimentele din tribune de la meciul de fotbal dintre România și Kosovo, din luna septembrie. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA În arhivele Fox News, NBC, sau Time, numele premierului român nu există. Washington Post îl menționează, pe scurt, în trei articole, care fac referire la problema tranzitului cerealelor din Ucraina și la vizitele sale în Kiev și Israel. Meloni, primită triumfal de Biden Presa americană a relatat însă pe larg întâlnirea dintre Joe Biden și premierul Italiei, din luna iulie. Giorgia Meloni se afla, precum Marcel Ciolacu, la prima ei vizită oficială în SUA, de când preluase mandatul. O întâlnire „surprinzătoare” pentru observatori. Deși predecesorii lui Meloni, Mario Draghi și Giuseppe Conte, au fost invitați în mod frecvent la Casa Albă, atât de Biden, cât și de Donald Trump, actualul premier era privită cu scepticism, din cauza înclinațiilor sale pentru extrema dreaptă și poziția de șef al unui partid cu rădăcini neofasciste. Totuși, întâlnirea a fost un succes, politic și mediatic. Potrivit Time, „De la preluarea mandatului în octombrie, liderul italian a depășit cu mult așteptările occidentale și chiar a primit laude pentru pozițiile sale puternice atlantiste. În Meloni, Biden nu va vedea doar un partener pentru a se confrunta cu o Rusie dornică de putere, ci și cu o China în ascensiune”. Harris l-a refuzat pe Ciolacu, s-a întâlnit cu prim-ministrul din Papua Noua Guinee CNN a comentat că „prim-ministrul Italiei este un partener puternic în efortul de a ajuta Ucraina”. În plus, discuțiile dintre Biden și Meloni au avut și alte mize importante: situația din Africa de Nord, China și viitoarea președinție a G7 a Italiei. Printre premierii invitați de Joe Biden la Casa Albă anul acesta s-au numărat prim-ministrul indian, Narendra Modi, prim-ministrul Regatului Unit, Rishi Sunak, și Mette Frederiksen, premierul danez. În luna noiembrie, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, s-a întâlnit cu prim-ministrul din Papua Noua Guinee, James Marape, pentru discuții despre cooperarea economică din zona pacifică a Asiei. Fumurescu vorbește de un "handicap" diplomatic „Vizita premierului în SUA nu este o știre bombă”, a comentat Alin Fumurescu, profesor asociat la Departamentul de Științe Politice al Universității din Huston, referindu-se faptul că presa americană a ignorat complet această vizită. Excluderea ambasadorului României în SUA, de la întâlnirile politice pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut cu oficialii americani a fost, din punct de vedere diplomatic, o mare greșeală, crede Fumurescu: „Domnul Ciolacu s-a împușcat singur în picior”. Cât despre faptul că premierul nu a vorbit în limba engleză la întâlnirea sa cu Antony Blinken, Alin Fumurescu comentează că, la nivel înalt, demonstrează un soi de „handicap” diplomatic și lingvistic care „nu dă bine”. Ciolacu, nici măcar pe X-urile tuturor oficialilor americani Dacă presa a ignorat total vizita premierului român, câțiva dintre oficialii americani care l-au primit pe Marcel Ciolacu au avut scurte reacții pe conturile X (fost Twitter), de serviciu. Astfel, secretarul Apărării, Lloyd Austin a comentat: „Mulțumesc premierului român, Marcel Ciolacu și ministrului apărării, Tîlvăr, pentru vizita la Pentagon. Am discutat o serie de chestiuni bilaterale și regionale și ne-am împărtășit viziunea asupra securității din Marea Neagră”. Antony Blinken a fost mai sec: „M-am întâlnit cu premierul român pentru a discuta parteneriatul strategic dintre SUA și România și despre implicarea noastră de a întări cooperarea în ceea ce privește prioritățile de siguranță, economie, și energie, inclusiv în regiunea Mării Negre.” Jennifer Granholm, secretarul pentru energie al SUA, nu a menționat în nici un fel întâlnirea sa cu premierul Ciolacu.

A "căzut" un turn de 50 de etaje pe care un om de afaceri voia să-l ridice fără toate documentele necesare
Eveniment

A "căzut" un turn de 50 de etaje pe care un om de afaceri voia să-l ridice fără toate documentele necesare

Turn uriaș, căzut înainte de construire. Proiectul turnului de 155 de metri din Elena Doamna a fost îngropat definitiv de judecători. Turn uriaș, căzut înainte de construire La trei luni după ce putea deschide sticla de șampanie, omul de afaceri Cristin Zămosteanu a pierdut lupta cu municipalitatea. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Curtea de Apel i-a respins cererea ca Primăria să fie obligată la prelungirea valabilității certificatului de urbanism aferent investiției. Dacă la intersecția cu strada Anastasie Panu se va construi ceva, va fi o clădire mult mai modestă, mai ales că o parte a terenului pe care trebuia ridicat turnul aparține municipalității. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuieli de 7,5 milioane de euro, secretizate. Banii au fost folosiți pentru organizarea în România a Campionatului Mondial de Esports
Eveniment

Cheltuieli de 7,5 milioane de euro, secretizate. Banii au fost folosiți pentru organizarea în România a Campionatului Mondial de Esports

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate. Primăria Iaşi păstrează o tăcere suspectă privind modul în care au fost cheltuiţi 7,5 milioane euro din bani publici. Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate Această sumă a fost alocată pentru Campionatul Mondial de Esports din luna august. Municipalitatea a încălcat Legea privind accesul liber la informaţii de interes public. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Se împlinesc 90 de zile de când au fost solicitate informaţii privind cheltuielile legate de Esports. Primăria a încălcat flagrant legislaţia în vigoare. În cele 90 de zile, instituția nu a oferit nici un răspuns, motiv pentru care singura opţiune rămasă este acţiunea în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Efectul campaniilor antivacciniste duse de Șoșoacă, Simion și o parte din PSD: Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional
Eveniment

Efectul campaniilor antivacciniste duse de Șoșoacă, Simion și o parte din PSD: Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional 

Efectul campaniilor antivacciniste duse Șoșoacă, Simion și o parte din PSD: ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional. Sunt aproape 2.000 de cazuri în 29 de judeţe. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Senatoarea Diana Șoșoacă a fost cercetată penal de procurorii DIICOT pentru zădărnicirea combaterii pandemiei COVID-19 după ce a blocat activitatea unui centru de vaccinare. În august 2023, AUR a organizat un protest antivaccinist în fața ministerului Sănătății. Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional „Având în vedere creşterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum şi numărul mare de spitalizări în secţiile de pediatrie şi boli infecţioase al copiilor infectaţi, Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 şi 11 luni, precum şi recuperarea celor nevaccinaţi sau cu schema de vaccinare incompletă”, a anunţat, marţi seară, Ministerul Sănătăţii. Sursa citată a precizat că, în acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel naţional, în 29 de judeţe. De asemenea, Ministerul Sănătăţii va derula o campanie de informare a părinţilor, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderenţă la programul de vaccinare. „Menţionăm că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel naţional, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani”, a mai transmis Ministerul Sănătăţii. Potrivit instituţiei, recenta adoptare a Strategiei Naţionale de Vaccinare are în vedere tocmai eliminarea acestor riscuri pentru sănătatea publică, produse de bolile prevenibile prin vaccinare.

Moș Schengen Crăciun ar putea veni pentru România și Bulgaria până la finalul acestui an, spune comisarul european Ylva Johansson
Eveniment

Moș Schengen Crăciun ar putea veni pentru România și Bulgaria până la finalul acestui an, spune comisarul european Ylva Johansson

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră