joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9785 articole
Eveniment

Fusese dat dispărut în septembrie 2025. A fost găsit în propria casă, mort, sub pat

Un bărbat în vârstă de 72 de ani, din comuna Ulmu, județul Brăila, dat dispărut în luna septembrie 2025, a fost găsit marți decedat în propria casă, sub un pat. Descoperirea a fost făcută de un localnic, care a alertat imediat autoritățile. Trupul neînsuflețit, găsit de un localnic Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Brăila, în data de 10 februarie, polițiștii au fost sesizați de un bărbat care a anunțat că a găsit o persoană decedată în locuința acesteia din comuna Ulmu. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În urma verificărilor preliminare, oamenii legii au stabilit că este vorba despre un bărbat de 72 de ani, din aceeași localitate, care figura ca dispărut din toamna anului trecut. Bărbatul locuia singur și avea probleme medicale Conform informațiilor transmise de IPJ Brăila, dispariția bărbatului a fost sesizată oficial la data de 18 septembrie 2025. Din cercetările efectuate la acel moment, s-a stabilit că acesta nu mai fusese văzut din 15 septembrie 2025. Ancheta a arătat că bărbatul locuia singur în comuna Ulmu, nu avea aparținători identificați și era cunoscut cu anumite afecțiuni medicale. La momentul dispariției, polițiștii au desfășurat activități specifice de căutare și investigație, însă fără rezultat. Polițiștii verifică împrejurările decesului În prezent, polițiștii din cadrul IPJ Brăila efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs decesul. Urmează să fie clarificate atât cauza morții, cât și intervalul exact în care aceasta s-a produs, în condițiile în care bărbatul era dispărut de mai multe luni.

Bărbat dispărut, găsit mort în propria locuință (sursa: Facebook/Poliția Română)
Pîslaru critică tertipul concediului paternal (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

România, singura țară unde un judecător constituțional își ia concediu paternal, spune Pîslaru

România a pierdut oficial 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile din PNRR, în urma unei noi amânări a Curții Constituționale și a unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a criticat dur situația și a vorbit despre o „zi neagră” pentru justiția română și pentru modernizarea țării. Suma pierdută era condiționată de îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A cincea amânare la CCR și acuzații de blocaj instituțional Ministrul Dragoș Pîslaru a reacționat pe Facebook, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis o nouă amânare în cazul modificărilor privind pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ”, a transmis acesta, subliniind că este a cincea amânare consecutivă în acest dosar. Potrivit ministrului, în ciuda eforturilor Guvernului și ale premierului Ilie Bolojan pentru a îndeplini condiționalitățile impuse prin PNRR, decizia de amânare a blocat reforma și a dus la pierderea fondurilor europene. Ce înseamnă 231 de milioane de euro pentru România Dragoș Pîslaru a explicat concret impactul sumei pierdute. Cu 231 de milioane de euro, România ar fi putut: cumpăra aproximativ 2.000 de ambulanțe noi; construi 100 de școli; inaugura 50 de kilometri de autostradă. Banii erau nerambursabili și ar fi putut fi investiți în infrastructură, sănătate și educație, domenii esențiale pentru dezvoltarea României. Termen-limită în PNRR: 11 februarie 2026 România are termen până la 11 februarie 2026 pentru îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, în caz contrar risca să piardă definitiv cele 231 de milioane de euro din PNRR. Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă una dintre condiționalitățile esențiale asumate de România în relația cu Comisia Europeană, pentru deblocarea fondurilor europene. CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru 18 februarie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Surse din cadrul CCR au precizat că amânarea a fost decisă pentru a analiza o cerere primită din partea instanței supreme privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară legată de proiectul legislativ. Înalta Curte consideră că măsurile propuse de Guvern ar putea conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Este pentru a cincea oară când judecătorii constituționali amână pronunțarea în acest caz, într-un context tensionat, cu implicații financiare și politice majore.

Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, revine la conducere Foto: Facebook Lorena Voican
Eveniment

Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova din funcția de director, revine la conducere, ca administrator special - ex-lider sindical

Clienta Olguței Vasilescu, Lorena Voican, care a îngropat Electrocentrale Craiova din funcția de director, revine la conducere, ca administrator special, a anunțat, la un post local de radio, Ion Vîlceanu, fost lider sindical la Termocentrala Craiova 2. Anunțul este surpinzător fiindcă, la 6 ianuarie 2026, Voican demisionase din funcția de director general.  Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, revine la conducere Însă pe site-ul Electrocentrale Craiova este imposibil de găsit structura conducerii. Site-ul ministerului Energiei, Aprindem Lumina, nu și-a mai actualizat informațiile privind această companie din 2025. AMEPIP, care ar trebui să monitorizeze activitatea întreprinderilor publice, nu și-a mai actualizat din august 2025 lista „indemnizatiilor fixe si variabile alea membrilor CA/CS si directori raportate de APT centrale la nivel national”, de unde se putea ști și numele celor care conduc companii de stat.  Teoretic, Electrocentrale Craiova este în subordinea ministerului Energiei - condus de pesedistul Bogdan Ivan - dar DeFapt.ro a arătat că clienții Olguței Vasilescu au fost plasați la conducerea companiei, care acum este în insolvență.  „Nu se poate să numești un administrator special care să repare ce? Ceea ce a făcut directorul general, fiind una și aceeași persoană. Vă dați seama că în această situație nu se găsește o explicație, în primul rând, și nici nu se vede vreo rezolvare vizavi de măsurile luate de… aici vorbim de Ministerul Energiei, dacă dânsul sau Ministerul în sine a pus-o pe doamna Lorena Voican înapoi în funcție ca administrator special, după câte am înțeles, pe patru ani de zile. Nici nu cred că Electrocentrale Craiova va mai exista patru ani de zile”, a spus ex-liderul sindical Ion Vîlceanu, citat de asingorj.ro.  Cine este Lorena Voican Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. „În 2021, Consiliul Local Craiova a aprobat înfiinţarea SC Termo Urban Craiova SRL, cu 398 de posturi, după ce SC Termo SRL, care avea datorii de peste 70 de milioane de euro, a intrat în faliment. Noua societate SC Termo Urban Craiova SRL a început activitatea de la zero, fără datorii, iar după 3 ani a ajuns la datorii de peste 26 de milioane de lei şi fără resurse financiare să poată continua furnizarea agentului termic în Craiova”, arăta Digi 24, în octombrie 2025.  În 2021, Voican este plasată în CA-ul Electrocentrale Craiova, iar în iulie 2024 ajunge director general. Indemnizația ei brută era, în august 2025, de 34.836 de lei.  Pe Facebook, ea publica fotografii în care purta tricou cu sigla PSD, alături de Olguța Vasilescu. 

Probleme tehnice pe Autostrada A7 (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Abia deschisă, Autostrada A7 are nevoie de lucrări în Buzău. Multe - minore, dar și tasări

Mai multe defecțiuni au fost semnalate pe Autostrada A7, pe tronsonul dintre Ploiești, Buzău și Focșani, unde zeci de balize antiorbire s-au desprins, au apărut tasări ale carosabilului, iar unele panouri fonoabsorbante au fost deplasate. Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău, cele mai multe probleme au fost identificate pe loturile 1 și 2, în sectorul Buzău–Vadu Pașii–Râmnicu Sărat. Defecțiunile vizează inclusiv marcajele rutiere, plăcile de beton din zona canalizării și sistemele de scurgere a apelor pluviale. Loturile afectate și tipurile de defecțiuni Pe Lotul 2 Ploiești–Buzău au fost raportate 25 de balize antiorbire desprinse și elemente căzute din sistemul de drenaj, iar pe Lotul 3 același tronson a înregistrat 35 de balize desprinse și un indicator rutier dislocat. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” De asemenea, pe Lotul 1 Ploiești–Buzău au fost semnalate sisteme de panouri fonoabsorbante deplasate. Tasări locale de până la 3 centimetri au fost constatate în zona nodului rutier Buzău Nord, dar și la pasajul DJ 220 și pe Lotul 4 Mândrești Munteni–Focșani, în special la rampele de racordare. Lucrări de remediere și restricții de trafic DRDP Buzău a transmis că toate defecțiunile au fost notificate constructorului, iar o mare parte dintre ele au fost deja remediate, lucrările fiind încă în perioada de garanție. În luna februarie au fost impuse restricții temporare de trafic, cu închiderea unor benzi pe raza județelor Buzău și Vrancea, pentru a permite intervențiile necesare. Autoritățile susțin că monitorizează în continuare situația pentru a preveni apariția altor probleme pe Autostrada A7.

Rețelele sociale transformă copiii în „narcomani” online (sursa: Pexels/Karolina Grabowska www.kaboompics.com)
Eveniment

„Drog de intrare” pentru tineri: rețelele sociale transformă copiii în „narcomani” online

Utilizarea rețelelor sociale este comparabilă cu un „drog de intrare” pentru adolescenți, a declarat psihiatrul american Anna Lembke, profesor la Universitatea Stanford, în cadrul procesului civil intentat împotriva YouTube și Meta la Los Angeles. Cazul o vizează pe Kaley G.M., o tânără de 20 de ani din California, care susține că a dezvoltat o dependență de platformele sociale, iar verdictul ar putea crea un precedent pentru procese similare în Statele Unite. Mărturia expertei este esențială pentru juriul care trebuie să decidă dacă Instagram și YouTube sunt parțial responsabile pentru depresia, anxietatea și problemele de imagine corporală reclamate de tânără. Rețelele sociale și efectul asupra creierului adolescentului Anna Lembke a explicat în fața juriului rolul crucial al cortexului prefrontal, zona creierului responsabilă pentru autocontrol, evaluarea consecințelor și gratificarea amânată. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Această regiune, care funcționează ca „frânele” creierului, nu este complet dezvoltată până în jurul vârstei de 25 de ani, ceea ce face adolescenții mai vulnerabili la comportamente adictive. Potrivit specialistei, expunerea timpurie la rețelele sociale poate remodela un creier aflat în dezvoltare, crescând riscul de dependență și de asumare a unor riscuri excesive. Conceptul de „drog de intrare” și ciclul dependenței Psihiatrul a invocat noțiunea de „drog de intrare”, termen utilizat anterior pentru tutun sau alcool, pentru a descrie prima expunere la un produs care modifică structura și funcționarea creierului. În cazul Kaley G.M., utilizarea intensă a YouTube încă de la șase ani, urmată de Instagram, TikTok și Snapchat, ar fi contribuit la dezvoltarea unui tipar adictiv. Anna Lembke a explicat și mecanismul toleranței, prin care organismul se adaptează la stimul, determinând utilizatorul să caute conținut nou sau alte platforme pentru a obține același nivel de satisfacție. În timp ce TikTok și Snapchat au ajuns la un acord confidențial înaintea procesului, YouTube și Meta contestă acuzațiile în instanță.

Piața imobiliară din România, semnale de scădere (sursa: Pexels/rescriptt rescriptt)
Eveniment

Un nou semn că piața imobiliară cade: mult mai puține apartamente scoase la vânzare

Piața imobiliară din Iași transmite noi semnale de scădere, pe fondul reducerii semnificative a numărului de apartamente noi scoase la vânzare și al creșterii ușoare a timpului necesar pentru tranzacționare. Piața imobiliară din România, semnale de scădere Potrivit datelor din Raportul Imobiliare.ro Market 360, oferta de locuințe noi s-a diminuat accelerat, în timp ce interesul cumpărătorilor rămâne moderat, indicând o etapă clară de ajustare a pieței rezidențiale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Chiar și în aceste condiții, Iașul performează mai bine decât orașe precum Cluj-Napoca și Brașov, unde proprietățile rămân listate mai mult timp pe piață. Deși ritmul vânzărilor încetinește, piața rezidențială ieșeană continuă să funcționeze fără blocaje majore, într-un context național marcat de prudență și reechilibrare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Românca din spatele gecilor olimpice (sursa: JO)
Eveniment

Gecile de la ceremonia de deschidere a JO, create de o româncă, fiica unui scriitor cunoscut

Designerul român Ilinca Lungu, fiica unui scriitor cunoscut din Iași, a creat gecile purtate la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026, proiect care i-a adus recunoaștere internațională. Românca din spatele gecilor olimpice Tânăra a ajuns să colaboreze cu brandul adidas pentru acest eveniment major, demonstrând că talentul său depășește granițele industriei locale de fashion. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Parcursul său profesional include și o colaborare cu Mojang Studios, unde a realizat costume digitale pentru popularul joc Minecraft. Într-un proiect inovator dedicat copiilor, Ilinca Lungu a creat piese vestimentare concepute să fie purtate atât în universul virtual al jocului, cât și în viața reală, îmbinând moda cu tehnologia digitală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefa DNA Iași vizează Parchetul General (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefa uneia din cele mai slabe structuri DNA din țară vrea să fie procuror general

Șefa uneia dintre cele mai slabe structuri teritoriale ale DNA, Cristina Chiriac, aspiră la funcția de procuror general, într-o competiție în care președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între un magistrat vocal și reformist, precum Bogdan-Ciprian Pîrlog, și un candidat aproape necunoscut la nivel național. Șefa DNA Iași vizează Parchetul General Deși DNA Iași a instrumentat dosare importante sub conducerea sa, inclusiv împotriva unor nume grele din administrația locală și centrală, activitatea structurii s-a situat constant la un nivel mediu comparativ cu celelalte servicii teritoriale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” În 2022, DNA Iași a ocupat locul șase din 14 la nivel național, cu 22 de rechizitorii și 38 de inculpați, majoritatea dosarelor fiind însă începute în anii anteriori. În contrast, DNA Oradea a condus clasamentul cu 51 de rechizitorii și 56 de inculpați, evidențiind diferențele de performanță dintre structurile anticorupție din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pontajul actorilor, proiect retras de ministrul Culturii (sursa: Facebook/Demeter András István)
Eveniment

Ministrul Culturii face un pas înapoi: retrage programul care obliga artiștii să ponteze activitatea

Demeter Andras, ministrul Culturii, a anunțat marți că retrage propunerea de program-pilot privind realizarea unor rapoarte zilnice de evidență a timpului de muncă în instituțiile publice de spectacol sau concert. Oficialul a precizat că vor fi căutate alte soluții, însă a subliniat că problema rămâne deschisă. „Fără implicarea celor vizați, soluțiile nu pot funcționa” Într-o declarație pentru Agerpres, ministrul a explicat că reacțiile vehemente din partea artiștilor au cântărit decisiv în retragerea proiectului. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Demeter Andras a amintit de poziția exprimată public de actorul Ioan Andrei Ionescu, care s-a declarat „cobai al Ministerului Culturii”. Ministrul a precizat că nu consideră artiștii drept „cobai” și că o reformă nu poate fi impusă fără acceptul și participarea activă a celor cărora li se adresează: „dragoste cu sila nu merge”, a spus Demeter Andras, adăugând că va fi încercată o altă abordare. Nu există încă o alternativă clară Demeter Andras a recunoscut că, deocamdată, nu există o soluție alternativă conturată. Programul retras fusese propus de un grup de lucru care a lucrat timp de câteva luni, însă aplicarea sa s-a dovedit imposibilă în lipsa acordului celor vizați. Ministrul a subliniat că vor fi căutate alte variante „împreună cu ei și cu alții”, reiterând că problema organizării și evidenței muncii în instituțiile de cultură rămâne una nerezolvată. Protest la Teatrul Național din București Decizia vine în contextul în care actorii Teatrul Naţional I.L. Caragiale din București au organizat marți un protest față de aplicarea programului-pilot propus de Ministerul Culturii. Proiectul a fost adus la cunoștința angajaților prin Circulara nr. 766/03.02.2026, intitulată „Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert”. „Munca de creație nu poate fi transformată în muncă de birou” Potrivit unui comunicat, atât actorii, cât și angajații din departamentele tehnic și de producție ale TNB au criticat faptul că circulara transformă munca artistică nenormată într-o activitate birocratică, obligându-i să raporteze zilnic, în scris, activitatea detaliată desfășurată în timpul orelor de lucru. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în scriitori de rapoarte zilnice”, au transmis actorii. Aceștia au subliniat că munca artistică nu se limitează la cele opt ore petrecute pe scenă, ci presupune un consum emoțional și creativ greu de cuantificat, desfășurat pe parcursul a zece luni pe an, șase zile pe săptămână.

CNA amendează România TV cu 150.000 de lei (sursa: Facebook/Consiliul Naţional al Audiovizualului)
Eveniment

România TV, amendată de CNA cu 150.000 de lei: sancțiuni pentru manipulare și acuzații fără probe

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancționat postul România TV cu amenzi în valoare totală de 150.000 de lei, în urma constatării unor încălcări repetate ale legislației audiovizuale privind informarea corectă, imparțialitatea, echilibrul și respectarea principiului audiatur et altera pars. Decizia a fost luată în ședință publică, după analizarea rapoartelor întocmite de Direcția Monitorizare, ca urmare a sesizărilor primite de instituție. Amendă de 100.000 de lei pentru titluri și dezbateri cu caracter manipulator Cea mai mare sancțiune, 100.000 de lei, a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) și b), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Raportul de monitorizare a vizat emisiuni de știri și dezbateri difuzate în 14 și 28 decembrie 2025, în cadrul cărora au fost afișate titluri considerate de CNA ca fiind dezechilibrate și lipsite de rigoare jurnalistică, precum: „Operațiune de tip paramilitar ca o lovitură de stat” „Criminali, drogați și interlopi – alături de reziști” „Documentul organizării pentru lovitură de stat” „Anaconda lui Coldea organizează atacul împotriva justiției” Amendă de 50.000 de lei pentru ediții informative din noiembrie 2025 O a doua sancțiune, în valoare de 50.000 de lei, a fost aplicată pentru emisiuni informative difuzate în 2, 16 și 29 noiembrie 2025, fără respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (2), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul audiovizualului. În ediția din 2 noiembrie 2025 a emisiunii „Știrile România TV”, CNA a semnalat titluri precum: „Lazarus concubinaj politic cu Ancuța trădătoarea” „Circarii care compromit mișcarea suveranistă” „Înregistrări: Anca și Simion îl fac nebun pe Georgescu” De asemenea, Consiliul a reținut afirmații ale moderatorului care prezentau o viziune unilaterală și acuzatoare asupra contextului politic, fără a oferi contrapuncte sau surse alternative. În ediția din 29 noiembrie 2025 au fost afișate titluri alarmiste precum: „Urmează: Naționalizarea proprietăților și a economiilor” „Documentul loviturii pregătite populației” Somație publică pentru emisiunea „România te vede” CNA a emis și o somație publică pentru emisiunea „România te vede”, difuzată la 1 noiembrie 2025, pentru încălcarea art. 82 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului. Printre titlurile sancționate se numără: „Scandalul debarcării lui Ilie Bolojan, gruparea ilegitimă zguduită” „Scandalul debarcării lui Bolojan, înregistrări de la Cotroceni” În aceeași ședință, CNA a decis emiterea unei decizii de intrare în legalitate, cu termen de 30 de zile, pentru un spot TV aferent campaniei de promovare a Dr. Max, care nu respectă prevederile art. 153 alin. (2) din Codul audiovizualului. Ordin CNA privind conținut ilegal pe TikTok Consiliul a hotărât, de asemenea, emiterea unui ordin de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru un material video de 4 minute și 15 secunde identificat pe platforma TikTok, publicat pe profilul rara444085. Materialul, care o viza pe jurnalista Emilia Şercan, încalcă dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și art. 43 alin. (5) din Codul audiovizualului. Amendă de 10.000 de lei pentru Olt TV În urma rapoartelor întocmite de Direcția Control, CNA a decis aplicarea unei amenzi de 10.000 de lei postului Olt TV, pentru încălcarea art. 43 alin. (2) din Codul audiovizualului. Sancțiunea vizează emisiunile „Reporter 24” (edițiile din 17 noiembrie, 15 decembrie și 22 decembrie 2025) și „Imperativ” din 4 decembrie 2025. Textele integrale ale deciziilor de sancționare, ale deciziei de intrare în legalitate și ale ordinului privind conținutul ilegal vor fi disponibile pe site-ul oficial al CNA, în secțiunea dedicată, după redactare și comunicarea acestora către părțile vizate.

Absolvenții de Medicină, muncă obligatorie în România (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Absolvenții de Medicină formați pe bani publici să lucreze câțiva ani în România, propune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor, în condițiile în care formarea lor este finanțată integral din fonduri publice. „Există o obligație față de țară”, susține premierul Șeful Guvernului a afirmat că statul român investește semnificativ în pregătirea medicilor, de la studiile universitare până la rezidențiat, iar acest lucru ar trebui să presupună o responsabilitate profesională față de sistemul medical românesc. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Dacă beneficiezi de o pregătire medicală făcută la buget, cu rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin doi, trei, patru sau cinci ani trebuie să lucrezi în România”, a declarat Ilie Bolojan, marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Dezechilibre majore între mediul urban și rural Premierul a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar este lipsa medicilor din zonele rurale și din orașele mici. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a personalului medical pe teritoriul țării. Bolojan a arătat că este nevoie de decizii curajoase, chiar dacă acestea pot genera controverse, pentru a acoperi zonele unde deficitul de medici este critic. Date îngrijorătoare despre absolvenții de Medicină Potrivit premierului, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, însă doar în jur de 1.000 dintre aceștia ajung să fie angajați în sectorul public. În același timp, un număr semnificativ de medici români aleg să profeseze în alte țări europene. „Nu este normal să avem mii de absolvenți și, după ani de rezidențiat, să rămânem cu doar aproximativ 1.000 de medici în sistemul public. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți”, a afirmat premierul. România, printre țările cu cei mai mulți medici care pleacă în străinătate Ilie Bolojan a atras atenția că România se află constant pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de medici care aleg să muncească în afara țării. În acest context, premierul consideră că o parte dintre medicii formați în România ar trebui să fie direcționați către zonele unde este cea mai mare nevoie de servicii medicale. Premierul a subliniat că nu este suficient ca aceste idei să rămână la nivel de declarații și a cerut ca soluțiile propuse să fie puse în practică, pentru a reduce deficitul de personal medical și pentru a asigura accesul populației la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural și în orașele mici.

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Piața imobiliară, la un pas de colaps: datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Acces aproape nelimitat al copiilor la internet (sursa: Facebook/Salvați Copiii România)
Eveniment

Aproape 80% dintre copiii din România au acces nelimitat la internet, fără control parental (studiu Salvați Copiii)

Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental se accentuează pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, arată rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Salvați Copiii România la finalul anului 2025. Profiluri publice și contact frecvent cu persoane necunoscute Potrivit datelor transmise de organizație, expunerea identității digitale a copiilor este îngrijorătoare. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Peste o treime dintre copiii cu vârste între 12 și 14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, fapt care facilitează contactul cu persoane necunoscute. Aproape jumătate dintre copii au fost abordați de străini în mediul online, iar circa 30% dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Conținut traumatizant și cyberbullying, fenomene larg răspândite Impactul emoțional al utilizării necontrolate a internetului este semnificativ. Peste două treimi dintre copii declară că au fost expuși unor conținuturi traumatizante sau înfricoșătoare, iar 60% spun că au fost martori ai unor episoade de cyberbullying. Cu toate acestea, în fața situațiilor de risc, majoritatea copiilor aleg să ignore problema, iar doar 5% apelează la sprijinul unui adult. Timp excesiv petrecut online și lipsa limitelor Studiul arată că peste 70% dintre copii petrec minimum trei ore zilnic pe internet, ceea ce crește riscul de expunere la situații periculoase. În același timp, 66% dintre copii nu au limite privind timpul petrecut online, iar aproape 80% au acces nelimitat la site-uri. Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate, iar 24% dintre copii recunosc că ascund sau au ascuns activitatea online de părinți. Publicitate nocivă și provocări periculoase Majoritatea copiilor sunt expuși publicității la substanțe interzise minorilor, precum alcoolul, nicotina sau anumite medicamente, în special adolescenții mai mari. Deși puțini declară că au achiziționat astfel de produse online, datele indică dificultăți reale de control al accesului. Totodată, 60% dintre copii spun că au văzut provocări periculoase („challenge-uri”) în mediul online, iar o parte dintre aceștia participă activ la astfel de trenduri riscante. Recomandări pentru autorități și platforme digitale Salvați Copiii România solicită măsuri legislative și administrative urgente, care să includă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru minorii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților. Organizația cere, de asemenea, sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie a educației digitale și a siguranței online în curriculumul școlar. Siguranța copiilor online, prioritate de politică publică Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie–decembrie 2025, pe un eșantion de copii cu vârste între 12 și 17 ani. Concluziile indică necesitatea tratării siguranței minorilor online ca o prioritate de politică publică. Salvați Copiii România solicită autorităților din domeniul educației, protecției copilului și reglementării mediului digital să dezvolte și să implementeze măsuri coerente de prevenție, educație digitală și intervenție, adaptate realităților actuale ale utilizării internetului de către copii. De asemenea, platformele sociale sunt îndemnate să își asume responsabilitatea pentru protecția minorilor, prin aplicarea efectivă a politicilor de siguranță, moderarea conținutului nociv și funcționarea reală a mecanismelor de raportare, astfel încât mediul online să nu normalizeze riscul ca parte a experienței digitale a copiilor.

Accident pe A1, camion cu sulfat de amoniu implicat (sursa: Facebook/ISU Hunedoara)
Eveniment

Accident grav pe autostrada A1: un camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune

Circulația pe Autostrada A1 Sibiu–Timișoara, în zona localității Șoimuș, a fost restricționată marți, timp de câteva zeci de minute, în urma unui accident rutier în care au fost implicate două camioane, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara. Camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune Potrivit autorităților, unul dintre camioanele implicate în accident transporta aproximativ 23 de tone de sulfat de amoniu. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În urma impactului, produs pe sensul de mers Sibiu–Timișoara, mai mulți saci care conțineau substanța chimică s-au deteriorat, iar o parte din încărcătură a ajuns pe carosabil. Măsuri de siguranță și restricții de trafic Pentru protejarea participanților la trafic, pompierii au instituit imediat un perimetru de siguranță de minimum 300 de metri. Circulația a fost restricționată temporar, iar la fața locului au fost create două dispozitive de protecție. Concomitent, a fost anunțată Garda de Mediu, iar autoritățile au analizat soluții alternative pentru preluarea și gestionarea în siguranță a încărcăturii de sulfat de amoniu. Șoferii nu au fost răniți Reprezentanții ISU Hunedoara au precizat că șoferii celor două camioane nu au fost răniți și nu se află în pericol. De asemenea, nu au fost semnalate scurgeri de combustibil pe carosabil. Intervenție amplă a pompierilor și echipajelor SMURD La locul accidentului au intervenit 24 de pompieri militari de la detașamentele Deva și Orăștie, cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială pentru munca operativă și două ambulanțe SMURD. Traficul rutier pe autostrada A1 a fost reluat pe ambele sensuri de mers în jurul orei 13:45, după finalizarea operațiunilor de curățare a carosabilului și îndepărtarea materialului împrăștiat pe drum.

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS - date MIPE

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră