Epidemie de violență împotriva femeilor în toată Uniunea Europeană. Statisticile groazei arată creșteri la toți indicatorii: violență domestică, hărțuire, viol, crimă. Toate datele din UE, pe țări
Epidemie de violență împotriva femeilor (UE). În ultimii ani, în UE, o femeie din trei a fost victima unor violențe fizice sau sexuale. Epidemie de violență împotriva femeilor (UE) În unele țări membre ale Uniunii, guvernele au reacționat imediat. Legi noi, pedepse, însăprite, alocarea de fonduri suplimentare pentru combaterea violenței și ajutorarea victimelor. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În alte țări UE, violența contra femeii este încă un tabu. Nu există statistici oficiale. Datele, obținute de presă de la Poliție, nu sunt luate în seamă. Cazurile de viol sunt rar anchetate. Există și țări UE în care 85% dintre femei se tem să iasă seara din casă. Pentru acestea, "share location" este singura protecție. UE dublează Convenția de la Istanbul În luna februarie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind un act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică. Noua lege va incrimina, printre altele, mutilarea genitală feminină, căsătoriile forțate, distribuirea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică, hărțuirea cibernetică, instigarea cibernetică la ură sau violență Până acum, singurul instrument la nivel european de combatere a violenței contra femeilor a fost Convenția de la Istanbul. Convenția obligă statele să ia măsuri pentru a preveni violența împotriva femeilor, pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a urmări penal și a aduce făptuitorii în fața justiției. Toate formele de violență împotriva femeilor, psihologică, sexuală și fizică, trebuie pedepsite. De asemenea, trebuie să existe suficiente adăposturi pentru victimele violenței domestice. Convenția de la Istanbul include și obligația de a dezvolta politici naționale eficiente și coordonate care să acopere toate formele de violență împotriva femeilor. Convenția a fost ratificată de 21 de state: Austria, Belgia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovenia, Spania și Suedia. Cele care nu au ratificat-o sunt: Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Austria abia a descoperit problema În Austria, violența împotriva femeilor este discutată ca o problemă structurală a societății. Victima nu mai este învinovățită, nu mai sunt comentate îmbrăcămintea sau comportamentul femeilor. Instituțiile media nu mai trivializează un act de violență contra unei femei. Totuși, în 2022, o statistică șoca Austria: 34,51% dintre femei, expuse violenței fizice și/sau sexuale; 15,25% amenințate cu violența fizică; 8,70%, violate. Din 2018, în medie, trei femei sunt ucise în fiecare lună, din cauza violenței domestice. Guvernul austriac a reacționat. Au fost mobilizate Ministerul de Interne, Justiției și Ministerul Femeii. Au fost implementate măsuri suplimentare de protecție a femeilor. O sumă de 12 milioane de euro a fost investită în locuințe de protecție și tranziție. S-a decis majorarea bugetului centrelor de consiliere pentru femei cu 67%, (până la 13,6 milioane de euro). A fost suplimentat numărul ofițerilor de poliție care anchetează cazurile de violență: de la 500 la 1.200. Alte măsuri sunt în curs de implementare: un nou instrument de evaluare a riscurilor, testat în prezent de către Poliția din Viena, campanii de conștientizare, înființarea de "Clinici de violență". Acestea vor fi ambulatorii și vor oferi examene gratuite celor afectați de violență fizică sau sexuală. Leziunile, documentate în timp util, vor putea fi folosite ca probe într-un caz ulterior în instanță. Acest lucru ar putea duce la o rată mai mare de condamnare. Alarmă anti-agresor în Belgia În 2022, Belgia a înregistrat 24 de femicide. Pe 29 iunie 2023, Parlamentul belgian a adoptat legea numită "Stop femicidul". Legea definește femicidul și prevede un set de măsuri suplimentare de protecție, precum o calificare superioară a ofițerilor de poliție în ceea ce privește actele de violență contra femeilor. Totodată a fost lansată "Alarma anti-agresor". Un dispozitiv care, contectat la telefon, permite intervenția rapidă a poliției prin geolocalizare. Alarma poate fi obținută printr-o cerere depusă la Poliție. Cazul șocant al unei tinere tăiată cu cutter-ul în Bulgaria În iunie, 2023, cazul unei tinere de 18 ani agresate din Stara Zagora, Deborah Mihailova, a stârnit proteste naționale. Tânăra fusese tăiată pe tot corpul cu un cutter, de partenerul ei, și rasă în cap. La spital, a avut nevoie de peste 400 de copci. Peste 70% dintre bulgari au cerut modificări legislative împotriva violenței domestice. Presiunea publică i-a forțat pe politicienii bulgari să ia măsuri. Din 13 septembrie 2023, în Direcția Generală a Poliției Naționale, funcționează o unitate specială axată special pe violența în familie. Parlamentul de la Sofia s-a întrunit de urgență pentru a elabora modificări legislative. A fost redefinită violența domestică, astfel încât să cuprindă și victimele care nu sunt căsătorite, dar au o legătură intimă cu agresorul. S-a luat în calcul și participarea activă a statului la prevenirea violenței domestice, prin monitorizarea și evaluarea celor însărcinați să prevină și să intervină. Potrivit unui proiect de lege, martorii unui act de violență vor fi obligați să raporteze autorităților. De la 1 ianuarie, 2024, violența domestică este pedepsită penal. Strategie națională în Cipru În perioada 2015-2019, au fost raportate Poliției 4.680 de incidente de violență domestică. 70% dintre victime au fost femei. În perioada 2019–2020, au avut loc 13 femicide. În aceeași perioadă, 22% dintre femeile cipriote au fost victime ale violenței fizice sau sexuale din partea partenerului lor. În 2023, guvernul cipriot a aprobat "Strategia națională și Planul național de acțiune pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor". În școli va fi introdusă educația obligatorie care promovează drepturile omului. Instituțiile și ONG-urile care intră în contact cu o potențială victimă au obligația să o îndrume pe aceasta către Serviciile de Asistență Socială. Iar acestea din urmă au responsabilitatea de a informa celelalte autorități. Vor fi constituirea de echipe specializate pentru investigarea incidentelor de violență în familie. În cadrul Poliției, vor fi training-uri speciale pentru ofițeri, iar în prima jumătate a anului 2024 vor fi formate echipe specializate și în domeniul sănătății. Cehia, foarte conservatoare, vrea "roluri tradiționale" La începutul anului, senatul ceh a susținut un vot pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Ratificarea a fost respinsă. Potrivit oponenților, Convenția distruge "roluri tradiționale" pentru bărbați și femei în societate. În Cehia, rata violenței contra femeilor a crescut în ultimii ani. În 2022, polițiștii au înregistrat 430 de cazuri de violență domestică, majoritatea victimelor fiind femei. În primele luni ale anului 2023, fuseseră înregistrate deja 274 de cazuri. A crescut și numărul violurile: în 2022, 880 de cazuri de viol au fost raportate la poliție. În prima jumătate a anului 2023, au fost raportate 535. Reprezentanții Guvernului au declarat că intenționează că implementeze un plan de acțiune pentru prevenirea violenței domestice și de gen pentru anii 2023-2026. Planul prevede o legislație mai bună, un sistem de protecție consolidat, mai multe adăposturi și o linie telefonică gratuită. Parlamentul a condiționat aprobarea planului: să nu aducă costuri suplimentare bugetului de stat. Femeile din adăposturile croate, expuse La fiecare 15 minute în Croația, o femeie este agresată. Croația se află în topul țărilor UE în ceea ce privește numărul de femei ucise de partenerii lor. În primele luni ale anului 2022, au fost omorâte 13 femei, pe fondul violenței domestice. Violența domestică ocupă locul șase în ceea ce privește numărul de sesizări de infracțiuni. Față de 2022, aceasta a crescut cu 45%. În Croația, nu există sancțiune pentru dezvăluirea adresei unei victimei refugiate la un adăpost. Femeile din adăposturi trebuie mutate periodic în alte adăposturi sau chiar în alte orașe, pentru că de foarte multe ori adresele centrelor sunt dezvăluite agresorilor. La sfârșitul anului trecut, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, a anunțat o modificare istorică a codului penal: femicidul va deveni o infracțiune de sine stătătoare, pedepsită cu închisoarea începând de la zece ani. Danemarca înăsprește legislația În 2024, Ministerul Justiției din Danemarca a dat publicității un raport privind omuciderile din 2017-2021. Potrivit acestui raport, majoritatea victimelor sunt femei. În iunie 2023, guvernul a prezentat un plan de acțiune împotriva violenței contra femeilor și a feminicidului. Planul prevede o finanțare sporită a poliției și constituirea de echipe specializate. Se urmărește și o reformă penală. Măsurile luate contra agresorilor să fie mai dure, înăsprirea pedepsei pentru violență și viol. În Danemarca, pedeapsa pentru violență domestică este închisoare până la șase ani. Pentru viol, pedepsele pot ajunge până la 12 ani de închisoare. Hărțuire generalizată în Estonia În Estonia, 73% dintre femei sunt hărțuite când ies noaptea în baruri sau se plimbă pe stradă. Datele sunt din ianuarie, 2024 și provin din sondajul agenției guvernamentale Consiliul pentru Siguranță Socială. Hărțuirea sexuală este ignorată în Estonia. Atitudinea majoritară stigmatizează victimele. Potrivit Ministerului Justiției, 64% dintre femeile estoniene au fost victime ale violenței fizice, în ultimii ani. 17% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 17 și 74 de ani au suferit violență sexuală din partea unui adult după ce au împlinit vârsta de 15 ani. Yana Toom, europarlamentar, a afirmat că mentalitatea din Estonia în ceea ce privește violența contra femeilor nu s-a schimbat de mai bine de 30 de ani. Susținătoare a legii UE privind combaterea violenței contra femeilor, Toom a fost admonestată de un jurnalist eston: "Ascultă, cucoană, n-ai lucruri mai bune de făcut la Bruxelles?". Finlanda, a doua cea mai violentă cu femeile țară din UE În 2014, Finlanda era considerată a doua cea mai violentă țară din Uniunea Europeană pentru femei. Un studiu al Statistics Finland arăta că, în perioada 2021-2023, 57% dintre femei au suferit o formă de violență, inclusiv violență fizică, amenințări sau violență sexuală. Oficiali ai Poliției au declarat că numărul violențelor sexuale a crescut constant în ultimii ani. În 2021, au fost 5.000 de cazuri, în 2022 - în jur de 6.000. Din 2023, legislația Finlandei privind criminalitatea sexuală a suferit o reformă semnificativă. Definiția violului a fost schimbată: un act sexual trebuie să se bazează pe consimțământ verbalizat. Hărțuirea sexuală poate implica hărțuirea verbală și/sau trimiterea de mesaje fotografii. Pedeapsa pentru viol este de la unu la zece ani de închisoare și nu mai există posibilitatea suspendării. Abaterile sexuale, precum hărțuirea, sunt pedepsite cu închisoare de la patru luni la patru ani (inițial, era amendă sau închisoare până la trei ani) În 2023, aproximativ două femei pe lună au fost ucise de fostul sau actualul partener. Numărul infracțiunilor sexuale înregistrate de poliție a fost de aproximativ 7.000. 15 femei ucise lunar în Franța În 2022, 118 femei au fost ucise de partener sau fostul partener. Dintre acestea, 31% au fost victime ale violenței anterioare. În primele unsprezece luni ale anului 2023, au fost înregistrate 121 de femicide. Ministerul de Interne a publicat, pe 16 noiembrie 2023, cifrele privind violența în familie înregistrate în 2022: 244.301 de victime, marea majoritate, femei. O creștere de 15% față de 2021. Guvernul francez a inițiat în 2023 o serie de măsuri pentru combaterea violenței și susținerea victimelor. Asistență financiară de urgență pentru victimele violenței: 250 și 1.300 de euro, timp de șase luni. Decretul de punere în aplicare a legii a fost votat în februarie 2023 în Parlament, însă a apărut în Monitorul Oficial pe 25 noiembrie. Au fost create trei noi posturi de asistenți sociali în secțiile de poliție și jandarmi din trei orașe și un laborator de combatere a violenței domestice în districtul Valenciennes. Misiunea laboratorului e de a "defini acțiunea publică coordonată și concertată în teritoriu". A fost vizată și siguranța în transportul public. O campanie de conștientizare, derulată în luna noiembrie, a costat statul francez un milion de euro. În 2024, în lunile ianuarie și februarie, în Franța au fost înregistrate 31 de femicide. Tinerii germani, concepții de secol al XIX-lea O treime dintre tinerii din Germania consideră că violența împotriva partenerului lor este "acceptabilă". Potrivit unui sondaj din 2023, 52% dintre tinerii germani consideră că rolul lor e să câștige suficienți bani, astfel încât femeia să se poată ocupa de gospodărie. Unul din doi tineri germani nu vrea să intre într-o relație cu o femeie, dacă aceasta a avut deja mulți parteneri sexuali. Sondajul a avut loc o dată cu lansarea celui mai recent raport guvernamental privind violența contra femeii. În 2022, actele de violență contra femeilor au crescut cu 8,5% față de 2021. Potrivit ministrul federal al Familiei, Lisa Paus, în Germania, o femeie e victimă a violenței domestice aproape la fiecare două minute. Peste 14 femei sunt agresate de partener în fiecare oră. Aproape în fiecare zi, un partener sau un fost partener încearcă să omoare o femeie. În 2022, în Germania au fost ucise 454 de femei. Peste 40 de mii de femei au fost victime ale amenințărilor și hărțuririlor. În Germania, centrele de consiliere și adăposturile pentru femei sunt subfinanțate. Femeile care nu au dreptul la prestații sociale trebuie să plătească ele însele pentru șederea lor în adăpostul pentru femei. Buton de panică în Grecia Din 2020, în Grecia s-a raportat o creștere rapidă a actelor de violență contra femeilor. Dacă în 2020 poliția a înregistrat 5.413 incidente, în 2023 au fost raportate, până în luna octombrie, 9.860 de incidente. Majoritatea victimele au fost femei: peste 8.000. Potrivit oficialilor Poliției, cifrele nu indică neapărat mai multe incidente de abuz, ci că tot mai multe femei își fac curaj să depună plângere. În 2021, Poliția a decis să înființeze birouri teritoriale pentru violența domestică. În prezent, există 72 de astfel de birouri teritoriale și 18 birouri operaționale în Atena și Salonic. Toți ofițerii de poliție care activează în aceste birouri urmează programe special de pregătire. Personalul este alcătuit, în principal, de femei. Acestea dețin, în mare parte diplome în studii umaniste, precum psihologie și sociologie. În 2023 a fost lansată și aplicația "Butonul de panică". Aplicația este instalată pe telefoanele mobile ale femeilor care au fost victime ale abuzurilor și au depus o plângere relevantă la Poliție. Îndată ce o femeie îl apasă, se transmite un mesaj Poliției, care ajunge la victimă în câteva minute. Criză în Irlanda Violența împotriva femeilor a atins niveluri de criză în Irlanda, a declarat anul trecut Comisia irlandeză pentru drepturile omului și egalitate (IHREC). Comisia a indicat o "creștere alarmantă a numărului de femei ucise în Irlanda" în 2022: 11 femicide. În 2023, până în luna octombrie, au fost înregistrate șapte femicide. În februarie, 2024, prim-ministrul Michelle O’Neill a spus că unul dintre primele acte ale noului Executiv trebuie să fie introducerea unui nou cadru privind violența împotriva femeilor. Aceasta a făcut referire la o "epidemie" de violență împotriva femeilor. A criticat inaccesibilitatea femeilor la sistemul de protecție și neîncrederea în sistemul de justiție. În Irlanda, există doar 144 de locuri de refugiu pentru femei și copii, nouă orașe neavând nici un adăpost. Numărul de locuri este semnificativ sub standardul Convenției de la Istanbul, care a stabilit un obiectiv de 472 de locuri. Legi dure în Italia, dar prevenție mai deloc Potrivit Poliției italiene, în 2023, 106 femei au fost ucise. Dintre acestea, 87 au fost victime ale violenței domestice. Legislația italiană privind actele de agresiune contra femeilor este una dintre cele mai dure în Uniunea Europeană. Violența domestică e pedepsită cu închisoare de la patru la nouă ani; dacă rezultă o vătămare corporală gravă, închisoare de la șapte la 15 ani; dacă rezultă moartea, închisoare de la 12 la 24 de ani. Infracțiunea de violență sexuală se pedepsește cu închisoare de la șase la 12 ani. Din 2013, guvernele italiene au aprobat, în medie, aproape o măsură pe an pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Însă majoritatatea legilor se concentrează pe acțiuni de represiune și pedeapsă. Cele care vizează prevenirea sunt foarte puține, iar proiectele rămân blocate în comisii. În 2023, au fost propuse 48 de proiecte de legi noi care să amendeze violența împotriva femeilor. Acestea vizau educația și conștientizarea pentru prevenirea formelor de violență. Din acestea, doar patru au devenit legi. Însă au rămas blocate în Parlament O letonă din trei, agresată de partener Letonia este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene unde violența împotriva femeilor și violența domestică sunt la ordinea zilei. Potrivit Ministerului Protecției Sociale, în Letonia, în 2021, au fost ucise 19 femei ca urmare a violenței domestice. În 2023, secretarului de stat al Ministerului Bunăstării, Diana Jakaite, a declarat că violența împotriva femeilor și violența domestică sunt, pe de o parte, acceptate în Letonia, pe de alta, ascunse. Femeilor le e adesea frică să raporteze violența sau să caute ajutor din cauza dependenței economice și mentalității sociale. 30% dintre femeile din Letonia care au fost într-o relație au suferit violență din partea partenerului. Fiecare a nouă femeie a suferit hărțuire sexuală la locul de muncă. Anul trecut, Ministerul Asistenței Sociale a cerut ajutorul societății. Au fost derulate o serie de campanii sociale care să informeze publicul despre violența împotriva femeilor. În același timp, oamenii au fost îndemnați să ia măsuri în cazul în care observă violența împotriva femeilor. Legislație nouă în Lituania Cazurile de violență sunt din ce în ce mai multe în Lituania. În 2022, s-a înregistrat o creștere de 26,6% față de 2021. Numărul femicidelor a crescut cu 25%, iar numărul cazurilor de agresiune sexuală, cu 29% Activiștii pentru drepturile femeilor cer o lege clară care să definească violența domestică. Președintele Parlamenului Lituanian, Viktorija Čmilytė-Nielsen, a invocat un prim pas în ajustarea legilor: intrarea în vigoare a ordinului de protecție împotriva violenței în familie, din 2023. Din iulie până la sfârșitul lunii octombrie 2023, aproape 18.000 de cazuri au fost deja înregistrate la poliție. De anul trecut, în școli au fost introduse cursuri de educație sexuală. Violența împotriva femeilor nu există în legislația luxemburgheză Deși în Luxemburg actele de violență contra femeilor au crescut în ultimii ani, încă nu există o linie telefonică unică de asistență pentru victime. Actele de violență contra femeilor au indicat în 2022 o creștere de 7,2% față de anul precedent. 2.521 de persoane au raportat violență fizice, 2.374 - violență psihologică, 150 - violență sexuală și 264 - violență economică. GREVIO, care monitorizează implementarea Convenției de la Istanbul, a criticat faptul că Luxembourg nu are încă o lege care să definească violența împotriva femeilor, o condiție a ratificării Convenției. Femei ucise sângeros în Malta Malta a ratificat Convenția de la Istanbul în 2018, însă statul maltez eșuează în protecția femeilor. Potrivit unui raport ONU, în Malta "violența împotriva femeilor și fetelor rămâne omniprezentă", cea mai frecvent întâlnită formă fiind violența domestică. Hărțuirea sexuală pe străzi, în școli, în transportul public și la locul de muncă este normalizată și acceptată. Doar una din trei agresiuni sexuale este raportată poliției. În 2022, trei cazuri de femicid au revoltat opinia publică. În ianuarie, Paulina Dembska, o studentă, a fost violată și ucisă într-un parc. Poliția a refuzat să eticheteze crima drept femicid, argumentând că nu a fost premeditată sau motivată de gen. Totuși, două tinere au declarat că ucigașul era un hărțuitor. În februarie, Rita Ellul a fost sugrumată în propria casă. Partenerul său a fost acuzat de crimă. Ellul depusese încă din 2020 mai multe plângeri de violență domestică împotriva lui. În noiembrie, Bernice Cassar a fost împușcată în drum spre serviciu de soțul ei. Cassar intentase proces de divorț, cerând ordin de protecție. Acestea au fost încălcare sistematic, iar poliția nu a făcut nimic. Potrivit anchetei oficiale, inacțiunea poliției a fost cauzată de "lipsa de resurse" și "volumul mare de cazuri". În 2023, au fost depuse 2.000 de plângeri de violență domestică. Unele victime au primit citații pentru instanță începând cu 2025. Polițiștii olandezi nu au timp de plângerile femeilor O femeie este ucisă la fiecare opt zile în Olanda. Cifrele Biroului Central de Statistică (CBS) arată că numărul femeilor victime ale omorului sau uciderii din culpă a crescut de la 38 în 2021, la 43 în 2022. În 2022, peste 1,3 milioane de persoane cu vârsta peste 16 ani au fost victime ale violenței domestice. Aproximativ 1,8 milioane de persoane au suferit hărțuire și violență sexuală. 52% dintre femeile tinere au indicat agresiuni sexuale. În 2020, GREVIO a criticat politica neutră din punct de vedere al genului din Țările de Jos. În 2023, guvernul olandez a inițiat un Programul național de acțiune pentru combaterea comportamentului sexual și a violenței sexuale. În iulie 2023, Camera Reprezentanților a adoptat Legea privind infracțiunile sexuale. Legea conține mai multe infracțiuni noi, cum ar fi hărțuirea sexuală. Reprezentanții organizațiilor non guvernamentale susțin că politica de combatere a violenței contra femeilor este fragmentată și are lacune. De exemplu, nu abordează violența online împotriva femeilor. Violența psihologică nu e incriminate suficient de clar, deși Convenția de la Istanbul cere acest lucru. Nici controlul coercitiv nu este văzut drept abuz. La nivel de infrastructură, poliția nu are suficient personal și resurse pentru a investiga cazurile de violență împotriva femeilor. Plângerile de violență sexuală rămân adesea prea mult timp în sertare. Polonia, exemplu de bună practică În urmă cu zece ani, la fiecare 40 de secunde, o femeie din Polonia se confrunta cu violența. În prezent, numărul femeilor, victime ale violenței este într-o scădere semnificativă. Potrivit datelor poliției, dacă în 2021 erau 85.575 de plângeri, în 2022 au fost înregistrate 71.631. Scăderea s-a datorat, în principal, ordinului de evacuare introdus în 2020 prin Legea împotriva violenței. Ordinul prevede evacuarea imediată a agresorului din casa victimei și interdicția de a se apropia de victimă. În plus, ordinele sunt emise atât de poliție, cât și de jandarmerie, într-un timp scurt. Victimele nu mai trebuie să aștepte proceduri lungi în instanță. În 2023, legislația din Polonia privind violența contra femeilor s-a modificat. S-a extins definirea formelor de violență domestică: au fost incluse violența economică și violența cibernetică. Pe 15 august 2023, a intrat în vigoare o nouă lege anti-violență: 2.0. Aceasta prevede interdicția totală a agresorului de a contacta victima, inclusiv prin intermediul comunicării la distanță. Portugalia africană: cazuri de mutilare genitală Cifrele din Portugalia indică faptul că în 2022 au existat peste 30.000 de rapoarte de violență domestică, cu 28 de decese: 24 de femei și patru copii. În 2021, au fost înregistrate 26.529 de cazuri. În Portugalia sunt depistate din ce în ce mai multe femei supuse mutilării genitale. Majoritatea vin din Guineea-Bissau. În 2022, aproape 200 de femei au fost supuse acestei mutilări. În 2023, violența domestică continuă să fie cea mai raportată infracțiune și cea care ucide cel mai mult în Portugalia. În nouă luni din 2023, 18 femei și-au pierdut viața în contextul violenței domestice. Potrivit datelor guvernamentale, 5.736 de persoane au fost primite în adăposturi destinate victimelor violenței. Majoritatea, mame și copii. România, zeci de mii de femei agresate anual În 2020, au fost sesizate aproximativ 27.000 cazuri de violență în familie, 80% dintre victime fiind femei. În 2021, au fost sesizate aproximativ 30.000 fapte de loviri sau alte violențe în familie. 38 femei și două fete au fost ucise de partener sau membri ai familiei. 237 femei și fete au fost victime ale violului în familie. Au fost înregistrate 392 cazuri de hărțuire. În 2022, 42 femei și patru copii au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 femei și 9.000 copii au fost victimele agresiunilor. Deși România a ratificat Convenția de la Istanbul, primul raport GREVIO a scos în evidență multe lacune în implementarea acesteia. GREVIO a remarcat, printre altele, insuficiența adăposturilor pentru victimele violenței, subfinanțarea acestora și inechitatea accesului victimelor la astfel de servicii, în special al persoanelor cu handicap sau de etnie romă. Printre recomandările ferme făcute statului român a fost ca, în cazurile de violență împotriva femeilor și violență domestică, să se asigure că pedepsele să fie proporționale cu gravitatea infracțiunii. Parlamentarii slovaci au înjumătățit prescripția pentru viol 85% dintre femei slovace se tem să meargă pe stradă la orele târzii. Femeile slovace se protejează cel mai des vorbind cu cineva la telefon, purtând obiecte pentru apărare și folosind tot mai des împărtășirea locației lor GPS cu partenerul sau familia lor. Încrederea în poliție este foarte scăzută. 63 de femei au murit între 2010 și 2018 în Slovacia din cauza violenței partenerilor lor. Linia Națională non-stop pentru femeile care se confruntă cu violența a fost inaugurată în 2023. În 2023, Membrii coaliției guvernamentale au votat în parlament ca termenul de prescripție pentru viol să fie redus de la 20 de ani la zece. Oficialii au argumentat că astfel vor motiva femeile să raporteze crimele sexuale mai devreme. Votul a provocat indignare și, la presiunea publică, a fost revocat. Judecătorii sloveni achită violatori GREVIO a lăudat Slovenia pentru implementarea Convenției de la Istanbul. Au fost remarcate progresele semnificative ale cadrului juridic, politic și instituțional în domeniul prevenirii violenței domestice. În practică, datele poliției arată că jumătate din ordinele de restricție sunt încălcate: pentru fiecare 1.000 de ordine de restricție emise, sunt detectate până la 500 de încălcări. Indulgența judecătorilor față de violatori este notorie. Institutul de Criminologie a constatat că majoritatea pedepselor sunt aproape de sau chiar sub minimul legal. Deși legea pedepsește violul cu închisoare de la unu la zece ani, violatorii petrec în medie mai puțin de doi ani după gratii și aproape o treime din pedepse sunt suspendate. Au existat suspendări ale pedespelor chiar și pentru violatorii de copii. Sunt invocate circumstanțe atenuante complet inacceptabile: "făptuitorul a fost singur de multă vreme" sau "un tânăr impulsiv reacționează în chestiuni emoționale cu totul altfel decât o persoană matură". Anul trecut, patru bărbați, care au violat o fată de 15 ani, au fost achitați. Judecătorul a motivat că violul a fost "condiționat" de tinerețea agresorilor. Unul dintre inculpați ar putea chiar să ceară despăgubiri pentru stresul provocat de proces. Tot anul trecut, un bărbat de 54 de ani a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru violul fiicei vitrege. O circumstanță atenuantă a fost că a fost specialist în timpul războiului din Croația. Potrivit ultimului sondaj național, cele mai multe violențe rămân neraportate. Peste 60% dintre victime vorbesc despre agresiuni cu cineva apropiat. Majoritatea nu semnalează violența poliției. Spania: legi dure, creșteri ale infracțiunilor sexuale Teoretic, cadrul legal din Spania protejează femeile contra violenței. Violența domestică este încadrată în Codul Penal și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. În ceea ce privește violul, Spania are, din 2022, una dintre cele mai dure legi din Uniunea Europeană. Legea, supranumită "Doar un Da este un Da", instituie obligaţia consimţământului explicit pentru un act sexual. În caz contrar, poate fi considerat viol. Pedeapsele pentru agresiuni sexuale sunt de la patru la 12 ani de închisoare. În 2023, Spania a înregistrat o creștere cu 53,2% a atacurilor sexuale față de 2019. Spania se confruntă și cu o epidemie de femicid: 55 de femei, ucise în 2023 în urma violenței domestice. În 2023, s-au emis cu 17% mai multe ordine de protecție decât în 2022. Anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a luat o măsură radicală: în noiembrie, peste șapte mii de femei au fost informate de poliție de antecedentele de violență ale partenerului. Suedia, 200 de centre pentru femei agresate În 2020, Suedia s-a confruntat cu o creștere a violenței contra femeilor. Potrivit Brå (Consiliul Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității), atacurile asupra femeilor cu vârsta de peste 18 ani în Suedia au crescut cu 4% în prima jumătate a anului 2020, comparativ cu anul precedent. În 2021, au fost raportate 38.300 de infracțiuni de agresiune și 8.600 de violuri împotriva femeilor sau fetelor. În 2022, legea penală privind violența bărbaților împotriva femeilor a fost înăsprită. Statul a mărit subvențiile pentru combaterea și prevenirea violenței. Au fost alocate fonduri anuale de 150 de milioane SEK (13.386.750 de euro) pentru adăposturile destinate femeilor și organizațiilor naționale care lucrează cu victimele violenței. Agențiile regionale au primit resurse suplimentare pentru a sprijini implementarea strategiei naționale privind violența bărbaților împotriva femeilor. Începând cu 2023, o sumă suplimentară de 50 de milioane SEK anual a fost prevăzută pentru măsurilor preventive pentru combaterea violenței îndreptate contra femeilor. Măsurile guvernamentale au încurajat din ce în ce mai multe femei să denunțe actele de violență. Potrivit cifrelor publicate de Consiliului pentru Prevenirea Crimelor, rapoartele abuzurilor au crescut cu 5% în 2023 față de 2022. Suedia, are în prezent aproximativ 200 de centre de primiri de urgență pentru fete și femei și 280 de locuri de cazare protejate. Ungaria dă vina pe Bruxelles Potrivit guvernului maghiar, femeile pot fi perfect protejate și fără a respecta prevederile Convenției de la Istanbul. Statisticile privind actele de violență contra femeilor nu sunt făcute publice și pot fi obținute doar printr-o solicitare de date de interes public. Astfel, conform datelor emise presei maghiare de Poliția Națională, un total de 211 femei și-au pierdut viața între 2020 și 2021. Cauza omuciderii: vătămările corporale grave. Statistici ale femicidului din 2023 arată că, în medie, o femeie maghiară a murit în fiecare săptămână în Ungaria din cauza unei crime violente. Violența sexuală este de asemenea un tabu în societatea maghiară. Potrivit cifrelor obținute de presă în ceea ce privește rapoartele de violență sexuală, două treimi din cazuri semnalate poliției nu au fost niciodată anchetate. La sfârșitul anului trecut, mai multe ONG-uri au cerut parlamentului maghiar să ia măsuri pentru protecția femeilor. Răspunsul guvernului maghiar: violența împotriva femeilor crește în Ungaria din cauza politicilor pro-imigrație ale Bruxelles-ului și a politicii de stânga.
