Stagiul militar obligatoriu poate fi reintrodus în România, noua lege a apărării - în Parlament
Comisia de apărare din cadrul Senatul României a început miercuri dezbaterile asupra proiectului noii Legi a apărării naționale a României. În actualul context de securitate, marcat de războiul din Ucraina, amenințări hibride și riscuri cibernetice, inițiativa legislativă este considerată esențială pentru adaptarea cadrului normativ la noile realități geopolitice. „O necesitate strategică” Președinta Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, a subliniat că actualul climat regional impune modernizarea legislației din domeniul apărării. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților „Într-un context regional de securitate tot mai tensionat, dezbaterea privind noua lege a apărării naționale nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică”, a declarat aceasta. Potrivit senatoarei, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a demonstrat cât de rapid poate fi destabilizată arhitectura de securitate europeană. Statele care nu își adaptează din timp cadrul legislativ și capacitatea de reacție riscă să devină vulnerabile. Legea apărării naționale, adaptată la războiul contemporan Nicoleta Pauliuc a explicat că o lege modernizată trebuie să reflecte noile tipuri de amenințări, inclusiv războiul hibrid și atacurile cibernetice. De asemenea, actul normativ ar trebui să: clarifice responsabilitățile instituțiilor, asigure mecanisme rapide de mobilizare, consolideze cooperarea interinstituțională, întărească parteneriatele cu aliații strategici. În lipsa unui cadru actualizat, reacția statului poate fi întârziată sau fragmentată, tocmai în momentele în care coerența și rapiditatea deciziei sunt esențiale. Proiectul se află în lucru de aproximativ trei ani și a fost în transparență decizională pe site-ul Ministerul Apărării Naționale timp de aproape doi ani. După adoptarea în Camera Deputaților, Senatul este for decizional. Radu Miruță: Deciziile ar trebui luate prin consens Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a susținut că legea este prea importantă pentru a fi tratată exclusiv în cheie politică. Citește și: EXCLUSIV Armata obligatorie în România, un plan la care Ministerul Apărării nu a renunțat: proiectul noii legi a apărării naționale, cerut insistent de MApN Acesta a pledat pentru decizii luate prin consens, nu prin majoritate, pe subiecte ce țin de securitatea națională. În opinia sa, este necesar un dialog real între partidele politice pentru a ajunge la convergență asupra punctelor sensibile din proiect. Ministrul a precizat că instituția pe care o conduce mai are unele amendamente, în contextul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina. Cele șase puncte sensibile din proiect Radu Miruță a identificat șase teme care necesită clarificări și dezbateri suplimentare: Extinderea atribuțiilor armatei pe timp de pace Transferul de autoritate în situații de criză Doborârea dronelor sau a vehiculelor neautorizate Mobilizarea rezerviștilor și pregătirea populației Echilibrul dintre securitate și drepturile civile Corelarea legislației naționale cu normele NATO și UE În ceea ce privește doborârea dronelor, ministrul a menționat că acest aspect a fost deja reglementat printr-o lege adoptată anul trecut. Legea apărării naționale, un efort interinstituțional Senatorul AUR Mircia Chelaru a atras atenția că legea apărării naționale nu trebuie confundată cu o lege exclusiv militară, subliniind că Ministerul Apărării are rol de integrator. La rândul său, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat că legea nu este doar a Ministerului Apărării, ci reprezintă un demers interinstituțional. Acesta a evidențiat că actualul cadru legislativ nu mai corespunde schimbărilor geopolitice și poziției României ca stat membru NATO și UE. Relația dintre Legea apărării și documentele strategice Gheorghiță Vlad a explicat că Legea apărării naționale este fundamentul pentru celelalte documente strategice din domeniu, inclusiv pentru legea planificării apărării, Strategia națională de apărare, Carta Albă și Strategia militară. El a subliniat că legea nu detaliază explicit amenințările și riscurile, deoarece acestea sunt definite în documente subsecvente, care pot fi adaptate mai rapid în funcție de evoluția contextului internațional. „Situația se poate schimba atât de repede, încât legea nu poate fi modificată la fel de rapid. În schimb, Strategia națională de apărare poate fi actualizată de două ori pe ciclul prezidențial”, a explicat șeful Statului Major. Proiectul Legii apărării naționale va rămâne în dezbatere și săptămâna viitoare, urmând să fie analizate și eventualele amendamente.
