luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești. România, peste care au căzut mai multe drone, nu este parte a inițiativei

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești, a anunțat Lituania acum câteva zile. Pe teritoriul românesc au căzut cel puțin cinci drone militare de la începerea agresiunii rusești asupra Ucrainei. Una dintre ele era o dronă Shahed. Restul ar fi fost drone de supraveghere, potrivit autorităților militare din România. Citește și: Piedone pare că s-a predat: „Că voi fi primar la Capitală sau că nu voi fi… Dumnezeu știe!” Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor Ministrul de interne Agne Bilotaite a anunțat acest plan după discuții cu omologii săi din statele baltice Estonia și Letonia, precum și din Finlanda, Norvegia și Polonia. „Acesta este un lucru complet nou - un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele", a declarat ea pentru agenția de presă BNS. „Nu este vorba doar despre infrastructuri fizice, sisteme de supraveghere, ci şi despre drone şi alte tehnologii, care ne-ar permite să ne protejăm contra provocărilor unor ţări ostile şi să împiedicăm contrabanda”, a adăugat ministrul lituanian. Pe lângă desfăşurarea de drone pentru supravegherea frontierelor, aceste ţări ar utiliza sisteme pentru interceptarea dronelor inamice. Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect. În România au căzut, de la începerea conflictului din Ucraina, cel puțin cinci drone. Ultimul incident s-a înregistrat în Insula Mare a Brăilei, la zece kilometri de Brăila. Romania ar urma să producă drone militare, la Brasov, după un acord semnat de compania de stat Carfil cu Periscope Aviation din Statele Unite.

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești. România, peste care au căzut mai multe drone, nu este parte a inițiativei
GALERIE FOTO Mourinho, la meciul de retragere al "Generației de Aur": "Să ne imaginăm cât ar costa Hagi azi. Nu văd un jucător acum de clasa lui Belodedici"
Eveniment

GALERIE FOTO Mourinho, la meciul de retragere al "Generației de Aur": "Să ne imaginăm cât ar costa Hagi azi. Nu văd un jucător acum de clasa lui Belodedici"

Jose Mourinho, impresionat de "Generația de Aur". Antrenorul portughez, care a condus, sâmbătă, selecţionata mondială în meciul de retragere al "Generaţiei de Aur" a fotbalului românesc, a declarat la finalul evenimentului de pe Arena Naţională că jucătorii care duceau România în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1994 meritau o astfel de sărbătoare. Mourinho, impresionat de "Generația de Aur" "Nu a fost o sărbătoare a mea, ci a României şi a . Totul a fost pentru aceşti băieţi care au făcut istorie pentru ţara lor. Iar 30 de ani mai târziu ţara nu i-a uitat, ţara le-a mulţumit. Am făcut şi fotografii cu stadionul, atmosfera a fost frumoasă. Citește și: VIDEO Cum se scuză Nadia Comăneci că o susține pe Firea în alegeri: nu e vorba de pesedista Gabriela Firea, ci de „femeia Gabi” Aceşti băieţi, această generaţie a României merita o astfel de sărbătoare. Am văzut familii cu copii, a fost plăcut. Unii nu apreciază astfel de meciuri pentru că nu au o miză, însă respectul arătat de public pentru aceşti foşti jucători este un lucru frumos. Azi unii din acea generaţie sunt bunici şi pentru ei să fie aici cu nepoţii a fost sigur frumos. Mi s-a spus că dacă stadionul ar fi avut 70-80.000 de locuri ar fi fost tot plin. Oamenii au vrut să le mulţumească acestor jucători", a spus antrenorul portughez. Hagi, inestimabil azi "Pentru mine e plăcut să fiu aici în România câteva zile, să mă văd cu prietenii. Giovanni Becali este un prieten vechi, apoi unii dintre jucătorii celor două selecţionate au jucat pentru mine sau împotriva mea. Pe unii nu îi cunoşteam personal, dar am avut acum ocazia. A fost o plăcere să fiu alături de oameni care au făcut istorie în fotbal", a adăugat el. Mourinho a menţionat că un jucător precum Hagi sau Rivaldo ar valora foarte mult în fotbalul de azi. "Astăzi nu cred că ar fi suficienţi bani să cumperi un jucător precum cei care au fost pe teren. În ziua de azi un fotbalist de valoare medie costă o mulţime de bani, să ne imaginăm cât ar putea costa un Rivaldo, un Hagi azi. Au fost jucători care au jucat la un nivel foarte înalt... iar azi, dacă ar juca, ar fi bineînţeles printre cei mai buni din lume. Iar azi cei mai buni fotbalişti costă foarte mult", a explicat el. Belodedici, de clasă Întrebat ce jucător ar alege din "Generaţia de Aur" a fotbalului românesc, Mourinho a răspuns: "Nu cred că există un răspuns corect la întrebarea asta. Pentru că ei ce au făcut, au făcut atunci ca o echipă, nu pentru că un jucător a fost extraordinar. O să dau totuşi un răspuns la care poate nu vă aşteptaţi... O să spun Belodedici. Pentru că azi nu văd un jucător cu clasă, aşa cum a avut el când juca. Apoi sigur că Hagi a fost Regele, chiar şi azi am văzut ce poate să facă". 30 de ani de la sferturile de finală ale Mondialului Echipa României a învins o selecţionată mondială cu scorul de 3-2 (1-2), sâmbătă seara, pe Arena Naţională din Capitală, la meciul de retragere al Generaţiei de Aur a fotbalului românesc. Acest meci a stabilit un record de asistenţă pe Arena Naţională, cu 54.967 spectatori. Au marcat: Basarab Panduru (40), Gheorghe Hagi (63 - penalty), Constantin Gâlcă (72), respectiv Rivaldo (21), Goran Pandev (28). Cea mai mare performanţă a echipei naţionale de fotbal a României a fost sfertul de finală de la Cupa Mondială din SUA 1994, când "tricolorii" au pierdut la loviturile de departajare cu 4-5 în faţa Suediei, după ce în optimi au eliminat vicecampioana mondială Argentina, cu 3-2. Imagini de la meciul de retragere al "Generației de Aur" (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Al doilea mare oraș al României se "bucură" de miasma îngrășămintelor naturale timp de o lună. Care este explicația
Eveniment

Al doilea mare oraș al României se "bucură" de miasma îngrășămintelor naturale timp de o lună. Care este explicația

"Parfumul" îngrășămintelor naturale, cupolă peste Iași. De câteva zile, peste oraș adie miros de latrină. "Parfumul" îngrășămintelor naturale, cupolă peste Iași Pe rețelele sociale, fie se caută vinovați în rândul autorităților, fie se dă vina, în glumă, pe campania electorală sau pe situaţia ieșenilor în general. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Dar explicația e, de fapt, mult mai simplă, potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu iași, Gheorghe Bacușcă. "La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu se împrăștie pe terenurile fermei, în mod legal și autorizat, îngrășăminte naturale", a spus Bacușcă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges
Eveniment

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges, fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa, într-un interviu acordat jurnalistului Radu Tudor. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Generalul Hodges are 66 de ani și s-a retras în 2018. România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO „Dacă ne gândim la apărarea NATO, acesta se bazează în primele zile ale unui conflict pe creşterea prezenţei grupurilor de luptă, a forţelor NATO, a forţelor ţării gazdă, care trebui să oprească înaintarea trupelor, primele atacuri. Apărarea aerieană, apărarea terestră, marina, toate... Dar un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare”, a spus Hodges. El a explicat, în acest context, și de ce este nevoie de o infrastructură modernă. „Dacă începem de la zero, trebuie să avem transportul, trebuie să ne urnim şi, aşa cum am discutat de mai multe ori, este dificil să ajungem în România şi să ne mişcăm prin ţară... Din cauza infrastructurii de transport, care nu este prea bună. O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede”, a arătat generalul în rezervă. Putem rezista „cel puțin cinci zile” În aprilie, un general în rezervă care acum candidează pentru PUSL, la alegerile pentru Parlamentul European, spunea că România ar putea rezista cinci zile pe aliniamentul de la Poarta Focșanilor. „În acest moment sunt șase mari forțe militare - nu doar din punct de vedere al României, ci și al celor care sunt cu noi în NATO - așezate în această zonă a Porții Focșanilor. Să nu uităm, o altă dezvoltare, în plus față de ce ați arătat dumneavoastră pe hartă, ar putea să vină din Bugeac (teritoriu românesc aflat actualmente în componența Ucrainei, n.r.). Și în acest caz am prevăzut forțe, ca prim dispozitiv. Cât putem să apărăm această bucată de teren? Foarte bine ați spus dumneavoastră: cel puțin 5 zile, singuri. Așadar, (scenariul) că în 24 de ore ar putea să pice Bucureștiul este exclus", a spus generalul (r) Cristian Barbu la Antena 3 CNN.

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90%
Eveniment

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90%

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, pe numele real Elena Istode, a avut timp de mai mulți ani o rată a profitului de 90%. Firma ei este Cocoandconsulting SRL și apare în dosarul DNA în care sunt cercetați generalii SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar nu este direct vizată de anchetă, a arătat DeFapt.ro. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI Cocoandconsulting SRL a fost înființată în 2020, are zero angajați și, de la înființare până acum, a avut profituri fabuloase, rata profitului net depășind 90% în trei din patru ani. Pentru comparație, rata profitului firmelor de consultanță din Marea Britanie a fost, în 2022, în medie de 6-13%, în funcție de sectorul în care acordau consultanță. Generalul SRI Elena Istode Ce cifră de afaceri și ce profit a avut firma generalului SRI în rezervă Elena Istode, CocoandConsulting SRL, înființată în anul 2020 și având drept obiect de activitate „Activități de consultanță pentru afaceri și management”: 2020: cifră de afaceri 315.000 lei și profit net de 300.000 lei 2021: cifră de afaceri 654.000 lei și profit net de 621.000 lei 2022: cifră de afaceri 658.000 lei și profit net de 624.000 lei 2023: cifră de afaceri 803.000 lei și profit net de 629.000 lei Datoriile firmei sunt de doar 13.000 de lei. Firma își are sediul într-o cameră din Sectorul 6. Elena Istode obișnuia să își petreacă vacanţele împreună cu familia deputatului Cristian Rizea, relata presa, în 2017. Generalul Istode și familia Rizea, în vacanță pe Coasta de Azur De Fapt.ro a arătat că și firmele generalilor Coldea și Dumbravă aveau profituri imense, tot din consultanță: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Wise Line Consulting, firma generalului Dumbravă, cu zero angajați, a avut în 2023 o cifră de afaceri netă de 6.218.316 lei și un profit net de 3.040.255 lei. Strategic Sys SRL, fimra lui Florian Coldea, a avut în 2023 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. datele de pe site-ul ministerului de Finanțe arată că activitatea ei era „activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea”.

"Menajeria" generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și "Anaconda", alți doi foști generali SRI
Eveniment

"Menajeria" generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și "Anaconda", alți doi foști generali SRI

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda". Generalul (r) SRI Dumitru Dumbravă a încasat de la casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații peste un milion de euro în ultimii doi ani. Banii au fost încasați pe firma Wise Line Consulting, înființată de Dumbravă în 2018. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Procurorii DNA suspectează firma generalului Dumbravă de spălare a banilor, după ce aceasta a fost implicată în mai multe tranzacții suspecte. Generalul (r) Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice din SRI, este cercetat la rândul său pentru trafic de influență: a cerut 600.000 de euro de la afaceristul Cătălin Hideg pentru a-l scăpa de o condamnare. Contracte de 600.000 de euro, plăți de doar 100.000 de euro Procurorii DNA au stabilit că afaceristul Cătălin Hideg a semnat două contracte, în valoare totală de 600.000 de euro, cu casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații. În schimbul banilor, i s-a promis că va scăpa de condamnare într-un dosar de fraudă a fondurilor europene. Cei care urma să influențeze judecătorii erau generalii (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Afaceristul a plătit doar o primă tranșă, de 100.000 de euro, avocatului Doru Trăilă. Acesta, la rândul lui, sub pretextul unor contracte de consultanță, a virat o parte din bani în conturile firmelor deținute de Dumitru Dumbravă, respectiv Florian Coldea. De exemplu, pe 28 noiembrie 2023, Trăilă a făcut o plată de 245.000 lei către Wise Line Consulting, firma generalul Dumitru Dumbravă. Apoi au fost plătite onorariile a doi avocați, dar și onorariul său personal, în cuantum de 65.000 lei. Un milion de euro de la Trăilă la Dumbravă La începutul anului 2024, pe 18 ianuarie, casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații a mai primit 238.000 lei de la firma lui Cătălin Hideg. În conturile casei de avocatură au mai intrat alți 47.293 de lei de la alte societăți. A doua zi, pe 19 ianuarie, avocatul Doru Trăilă a transferat în conturile firmei lui Dumbravă suma de 119.000 lei. "Din analiza tranzacțiilor efectuate prin contul de lei de către SCP Doru Trăilă și Asociații, s-a stabilit că, în perioada 2022 – 2024, au fost efectuate încasări repetate de la anumite grupuri de firme. S-a constat de asemenea că, după efectuarea încasărilor de la aceste firme, SCP Doru Trăilă și Asociații efectuează plăți către Wise Line Consulting SRL, precum și plăți către cei trei avocați asociați", suțin procurorii DNA. În anul 2022, din conturile casei de avocatură au plecat către firma lui Dumbravă peste un milion de lei. Apoi, în anul 2023, avocatul Trăilă i-a plătit facturi în cuantum de 3,37 milioane lei. De la începutul anului și până în prezent a mai încasat alți 800.000 lei. În total 5,2 milioane lei, echivalentul a peste 1.000.000 de euro. "Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda" Anchetatorii au mai stabilit că, după ce firma lui Dumbravă încasa banii de la casa de avocatură, o parte din ei erau redirecționați către firmele de consultanță Strategic Sys SRL, Cocoandconsulting SRL, Interdiligence SRL. Ultimele două societăți nu sunt vizate de ancheta DNA. Firma Strategic Sys a fost înființată în anul 2020 de generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru, fostul director al Institutului pentru Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informații. Cealaltă societate către care redirecționa banii firma lui Dumbravă, Cocoandconsulting SRL, este folosită de general (r) SRI Elena Istode - celebra "Anaconda", fosta șefă a Direcției de Securitate Economică și a ofițerilor SRI infiltrați în presă și în instituțiile publice. Ea a fost trecută în rezervă de președintele Klaus Iohannis în anul 2017, după ce în presă au apărut mai multe fotografii cu ea în vacanțe de lux la Monaco și Cannes. Ea își petrecea vacanțele cu familia fostului parlamentar Cristian Rizea. Ultima firmă, Interdiligence, a fost fondată de Marius Ghiba, care a lucrat pentru Guvernul României, dar și pentru Departamentul de Stat al SUA. În prezentarea sa de pe site-ul companiei, Ghiba menționează că a lucrat inclusiv pentru serviciile secrete americane în Orientul Mijlociu, Africa, SUA și Europa.

România rămâne pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar, mult peste media Uniunii și mai prost ca în anul precedent. Spania, locul doi
Eveniment

România rămâne pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar, mult peste media Uniunii și mai prost ca în anul precedent. Spania, locul doi

România rămâne pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar, mult peste media Uniunii, arată datele pe 2023 ale Eurostat. Și-n 2022 România a ocupat locul I în acest clasament. Datele din 2023 sunt însă mai proaste ca în 2022. Citește și: Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru „rezolvat” dosare penale Astfel, în 2023, rata abandonului școlar a fost de 16,6%, în timp ce în 2022 a fost de 15,6%. România, primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar „În 2023, ponderea «părăsirii timpurii a școlii» (tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională) în UE era de 9,5%. Această pondere a scăzut constant în ultimii 10 ani (de la 11,8 % în 2013), ceea ce apropie membrii UE de obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii la sub 9,0 % până în 2030. Datele arată că 16 țări ale UE au atins deja obiectivul de 9,0% la nivelul UE pentru 2030. Cele mai mici procente de părăsire timpurie a educației și formării profesionale au fost înregistrate în Croația (2,0%), Polonia și Grecia (3,7% fiecare) și Irlanda (4,0%). La celălalt capăt al intervalului, țările UE care au raportat cele mai mari ponderi de părăsire timpurie a învățământului și formării profesionale în 2023 au fost România (16,6%), Spania (13,7%), Germania (12,8%) și Ungaria (11,6%)”, arată Eurostat. Date Eurostat 2023 În 2022, statele membre UE care au raportat cele mai mici procente de părăsire timpurie a educației și formării profesionale au fost Croația (2%), Irlanda, Slovenia și Grecia (4% fiecare), Polonia și Lituania (5% fiecare). În schimb, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15,6%), Spania (14%), Ungaria, Germania și Italia (12% fiecare).

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru "rezolvat" dosare penale
Eveniment

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru "rezolvat" dosare penale

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi Potrivit datelor DNA, firma controlată de generalul în rezervă Dumitru Dumbravă, fost șef al direcției juridice a SRI, se numește Wise Line Consulting. În anul fiscal 2023 a avut zero angajați, o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei și un profit de ușor peste trei milioane de lei. Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Cum a evoluat firma Wise Line Consulting a generalului Dumbravă, cu zero angajați din 2018 în 2023: 2018, anul înființării: pierdere de 18.000 de lei 2019: cifră de afaceri de peste 533.000 de lei și un profit de peste 451.000 de lei 2020: cifră de afaceri de peste 1,15 milioane de lei și profit de 938.000 lei 2021: cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, profit de 3,64 milioane de lei 2022: cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și profit de 693.000 lei În 2023, firma avea datorii de 212.000 lei Firma lui Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, este, potrivit datelor DNA, SC Strategic Sys SRL. A fost înființată în 2020 și avea, în 2023, patru angajați. Și această firmă avea o rată uriașă a profitului: 2020: 639.000 de lei cifră de afaceri, profit de 573.000 lei 2021: 4,48 milioane lei cifră de afaceri și 4,3 milioane de lei profit - firma avea doi angajați 2022: 2,95 milioane de lei cifră de afaceri și 2,7 milioane de lei profit - cu un singur angajat 2023: 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. Însă, în 2023 firma figura cu datorii de ușor peste două milioane de lei. Cum funcționa rețeaua Firmele SC Wise Line Consulting și Strategic Sys SRL – ale celor doi generali – sunt acuzate de DNA de spălare de bani. „În perioada martie 2023 – aprilie 2024, numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, acționând ca membri ai unei echipe ce pretinde că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze, au fundamentat încă din anul 2019 un mod de operare prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. «Doru Trăilă și Asociații» și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL, societate controlată de către Dumbravă Dumitru), și ulterior prin încheierea unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian), ambele având ca scop ascunderea legăturii între beneficiarul serviciilor de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, beneficiind și de sprijinul numitului Tocaci Dan - Victor, au pretins de la numitul Hideg Robertino - Cătălin suma de 700.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și respectiv ai Curții de Apel București în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile martorului denunțător, în dosarul nr. 27485/3/2022”, a arătat DNA.

Ștefan cel Mare era foarte sângeros. Cum Ceaușescu se visa egalul voievodului, propaganda comunistă l-a transformat pe domnitor într-o figură socialist-pacifistă
Eveniment

Ștefan cel Mare era foarte sângeros. Cum Ceaușescu se visa egalul voievodului, propaganda comunistă l-a transformat pe domnitor într-o figură socialist-pacifistă

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu. Domnitorul nu era chiar un iubitor de pace și de vecini, luptându-se cu toți. Nu a luptat doar cu turcii, ci și cu muntenii, ungurii și polonezii. A fost aproape la fel de sângeros ca Vlad Țepeș. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români A fost aliat cu turcii și a pierdut bătălii importante. Multe dintre mănăstirile despre care s-a spus că le-a ctitorit, precum Putna, au fost doar reabilitate. La sfârșitul vieții, și-a sfătuit urmașii să aibă mai multă încredere în turci, decât în creștini. Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu În comunism, manualele școlare îl descriau pe Ștefan cel Mare în termenii propagandei de partid. Un "conducător strălucit" care voia să "ridice țara pe culmile cele mai înalte ale gloriei". Portretul lui Ștefan-Vodă era construit, în lecțiile de istorie, în conformitate cu cultul lui Ceaușescu: domnitorul îndemna oamenii să muncească pentru binele țării, mai presus de propriile nevoi. Voievodul îndemna țăranii să cultive mai multe grâne și să crească vite, pentru țară. Și bineînțeles, țăranii îl iubeau și îi erau devotați. Potrivit propagandei comuniste, oștirile erau compuse atât din boierii credincioși lui Vodă, cât și din țăranii liberi și târgoveți. Pe toți, voievodul îi înzestra cu arme de bună calitate. Dar nu pornea la război oricum, ci doar ca să-și apere țara. Bătăliile pierdute, cele de la Chilia și Cetatea albă, abia sunt amintite. Însă nu ca înfrângeri: teritoriile au fost "răpite" de dușmani. Potrivit propagandei comuniste Ștefan cel Mare nu voia războaie, era un iubitor de pace, de "înțelegere între oameni și popoare" și căuta să trăiască în "bună prietenie cu vecinii". Minciunile despre "oastea Măriei Sale" În fapt, Ștefan cel Mare a luptat împotriva tuturor vecinilor, fie că a fost vorba despre Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia, Ţara Românească sau hanatele tătare. În cartea sa "Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare", istoricul Liviu Cîmpeanu susține că, deși în propaganda comunistă, Ștefan cel Mare apare ca o figură paternă, în mijlocul unei oști formate din răzeși și țărani moloveni, îmbrăcați în costume populare imaculate, înarmați cu coase și topoare, lucrurile stăteau cu totul altfel. În primul rând, în acea vreme nu existau încă răzeșii, iar țăranii medievali "erau foarte departe de a înțelege noțiuni abstracte precum «patrie», «onoare», sau «sacrificiu pentru binele comun»". În plus, atât Vodă, cât și boierii erau proprietari de pământ și nu și-ar fi sacrificat țăranii (forța de producție), într-un război. Ștefan cel Mare se baza, de fapt, pe o oaste nobiliară: marii boieri care trebuia să vină la oaste cu cetele lor formate din slujitori tot de origine nobilă, boieri mai mici, care erau mai săraci și care slujeau în casele marilor boieri. Toate categoriile ostășești care dădeau curs chemării la arme nu o făceau din patriotism, ci din obligație: ca urmare a jurământului de credință față de Voievod și a statutului de proprietari de pământ, condiționat de serviciul militar. În plus, aceștia trebuia să se înarmeze, să se echipeze și să-și asigure proviziile din bani proprii. Cum campaniile militare îi costau foarte mult, pierderile și le acopereau din prăzi de război. A ctitorit, dar a și renovat Ștefan cel Mare a rămas în imaginarul colectiv, drept un mare ctitor de biserici: după fiecare bătălie, ar fi înălţat câte una. În realitate, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie, însă inscripțiile păstrate din timpul său îl atestă ca fiind ctitor a doar 26 de biserici şi mănăstiri. Alte zece biserici îi sunt atribuite, însă nu există dovezi clare. În ce privește Mănăstirea Putna, povestea e mai complicată. Primul voievod moldovean, Dragoş Vodă, a construit o biserică din lemn la Volovăţ, pe care apoi a mutat-o la Putna. În jurul acestei bisericuţe, Bogdan I Întemeietorul a pus bazele Mânăstirii Putna. Ştefan cel Mare a fost cel care a refăcut-o şi a dezvoltat-o, ulterior, în perioada 1466-1469. A apărat creștinismul? În 1992, Ștefan cel Mare a fost canonizat. Argumentul Bisericii a fost că Ştefan cel Mare a luptat cu păgânii şi a ctitorit zeci de biserici. Ştefan cel Mare nu a luptat, însă, doar cu turcii şi tătarii, dar şi cu muntenii, cu ungurii şi cu polonezii. De fapt, până în 1470, Ştefan cel Mare nu a luptat deloc contra turcilor, ci le-a fost aliat în războaiele cu ungurii și muntenii. Când, în 1462, turcii se războiau cu muntenii, Ștefan cel Mare a atacat și el Muntenia, asaltând cetatea Chilia, luptând astfel de partea otomană. Războaiele cu muntenii au continuat şi pe timpul domniei lui Radu cel Frumos. În anul 1473, Ştefan atacă iar Muntenia, unde îl impune ca domnitor pe Laiotă Basarab. Voievodul s-a întors acasă și cu doua trofee de război: Maria şi Voichiţa, soţia și fiica lui Radu cel Frumos, pe care le-a răpit și le-a dus la Suceava. În ceea ce privește apărarea creștinismului în Europa, istoricul Marius Diaconescu a constatat că, de fapt, drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunării. "Nici o oaste otomană nu a planificat vreodată să treacă Dunărea în Moldova, apoi să traverseze Carpaţii, ca să ajungă în Ungaria! Iar în privinţa Poloniei, cel puţin în timpul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova, era o pace trainică între polonezi şi turci, aşa că moldovenii nu aveau ce sau pe cine să mai apere.". Un voievod sângeros: îi plăceau decapitările Deși propaganda comunistă îl prezenta drept iubitor de oameni, Ștefan cel Mare a fost un conducător la fel de sângeros precum Vlad Țepeș. Fapt consemnat chiar de primul cornicar de seamă al Moldovei, Grigore Ureche: "Aprig la mânie" și "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovatu". Cronicarul amintește că Ștefan-Vodă omora, de multe ori, în timpul ospețelor, fără nici o judecată. În Letopiseţul Ţării Moldovei, Ureche relatează și nenumărate episoade ale decapitărilor. În războiul de la Soci, unde Ştefan Vodă s-a bătut cu armata lui Radu Vodă, cronicarul spune că "Radu Vodă pierdu războiul cu multă pagubă de ai săi, că pe toţi i-au tăiatu (…) şi pre mulţi viteji i-au prinsu vii şi pre toţi i-au tăiatu…". În războiul de la Râmnic, căpetenia muntenilor a fost capturată și i s-a tăiat capul: "Pre Ţepăluşi vodă l-au prinsu viu şi i-au tăiat capul". În războiul cu Petru Hronda, pretendent la tronul Moldovei, finalul a fost asemănător: "pierdu Hroiot războiul şi oastea, mai apoi şi capul. (…), Hroiot, fiindu prinsu viu de Ştefan vodă i-au tăiat şi capul". Exemplele cronicarului Ureche privind decapitările comandate de Ştefan cel Mare continuă în majoritatea descrierilor luptelor din "Letopiseţul Ţării Moldovei". După răsunătoarea victorie a moldovenilor la Codrii Cosminului, contra polonilor, oamenii lui Ștefan au întreprins, alături de tătari, expediții de jaf în provinciile poloneze de dincolo de graniță, ajungând până la porțile Liovului. Bătăliile pierdute Pe 22 septembrie 1462, domnitorul a fost învins în timpul asediului de la cetatea Chiliei, luptă purtată împotriva muntenilor şi a lui Vlad Ţepeş. În iulie 1476, Ștefan cel Mare este înfrânt în lupta cu turcii de la Războieni-Pârâul Alb (jud. Neamţ). Pe 15 iulie 1484, pierde cetatea Chiliei în lupta cu turcii. Pe 9 august 1484 pierde, tot în faţa turcilor, şi Cetatea Albă. Pe 16 noiembrie 1485, când a încercat să recucerească Chilia, o nouă înfrângere în faţa turcilor. Încrederea în turci Ștefan cel Mare credea că poate avea mai mare încredere în turci decât în creștini În anul 1487, după lungi războaie purtate cu turcii, și după capturarea Chiliei și Cetății Albe de către turci, Ștefan cel Mare decide să încheie pace cu Imperiul Otoman, acceptând reluarea plății tributului în schimbul garantării de către aceștia a statalității și independenței Moldovei. În testamentul politic, Ştefan cel Mare și-a sfătuit urmaşii să păstreze raporturile bune cu turcii, pentru că în ei pot avea mai mare încredere decât în creştini.

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”
Eveniment

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia la începutul secolului XIX, când se aflau în război cu Turcia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”. Pe rețeaua X/Twitter a fost publicată o colecție de relatări ale unor diplomați străini, dar și ale unor oficiali ruși, despre jafurile armatei rusești, care au generat o foamete extinsă și au determinat localnicii să fugă chiar și în Turcia. Citește și: VIDEO Cum arată campania electorală a lui Șoșoacă: umblă cu calul prin pădure, îmbrăcată în uniformă de militar. SOS România s-a prăbușit în sondaje Există însă și alte surse care arată cum a procedat Imperiul Țarist, care dorea să anexeze Moldova și Valahia. „Armata rusă distruse în așa măsură această țară (Valahia), încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”, arăta diplomatul francez Meriage, la 1808. Din 1805 şi până în 1811, mărimea impozitelor а crescut de două-trei ori, în unele cazuri chiar de patru ori, urmare a ocupației ruse, explică un articol din basarabeni.ro. Rușii au ocupat militar de 11 ori Principatele, până la unirea din 1859. Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Iată ce scria, în 1808, consulul Franței la București: „Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdețuri. Țăranii munteni vor pleca cu toții fie în Turcia, fie în Transilvania, și nu se vor mai întoarce niciodată." „Aceste țări sunt de o rodire minunată. Ele erau acoperite de turme, dar armata rusească le-a mâncat așa de rău, că, la începutul anului 1809, ele nu mai înfățișau decât închipuirea unui deșert. Iar armata rusească era nevoită a-și trage proviziile sale din țările de la nordul Nistrului și din Odesa” - agentul francez Meriage, citat de Gheorge Brătianu în cartea „Basarabia Drepturi naționale și istorice”. Mareșalul Prozorovski: „Basarabia a fost transformată de trupele rusești într-un pustiu total". "Să vină domne rușii"! Partea a 2-a. În 1808, consulul Franței la București, Lamare, nota: "Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici… pic.twitter.com/1zg3h9OxUF— Anti-Spootnik (@Anti_Spootnik) May 22, 2024 „Constrângerea băştinaşilor a continuat şi în timpul lui Kutuzov; vităritul, cândva foarte dezvoltat în principate, a dispărut; mulţi mari proprietari de pământuri, speriaţi, îşi părăseau conacurile şi plecau în Austria. Cei rămaşi în patrie sufereau de pe urma fărădelegilor militarilor şi deseori de pe urma zeflemelelor ofiţerilor noştri; iar pelerinii ce peregrinau pe malul Dunării contemplau localităţi pustiite, atât pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, cât şi în locurile de cantonament al armatelor noastre din Valahia”, scria juristul rus în „Rusia şi bazinul dunărean”, carte publicată la Iași în 1940. Hartă: Wikipedia/Simion Ion Ceapleanu „Uşurarea însă şi răsplătirea la încheierea păcii de Bucureşti fu luarea a jumătate de Moldova de către acea putere protectriţă, pentru care românii s-au... jertfit în atâtea rânduri”, a scris istoricul Mihail Kogălniceanu despre acordul din 1812, când Basarabia a fost anexată de Rusia.

Primul caz oficial de trădare în România, după începerea războiului din Ucraina. Un român a spionat obiective militare NATO pentru Ambasada Rusiei la București
Eveniment

Primul caz oficial de trădare în România, după începerea războiului din Ucraina. Un român a spionat obiective militare NATO pentru Ambasada Rusiei la București

Primul caz de trădare în România: un român a spionat obiective NATO. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de trădare pentru că a supravegheat obiectivele militare românești și NATO, dar a și fotografiat tehnica militară deplasată în zona de graniță cu Ucraina. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Toate materialele colectate de român au fost transmise diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei la București. Un român a spionat obiective NATO România se confruntă cu primul caz de trădare de la începerea războiului din Ucraina. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au reținut pe un român care spiona în favoarea Rusiei. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile pentru acuzația de trădare. "Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, persoana cercetată ar fi supravegheat unele obiective militare românești sau aparținând NATO, amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-ar fi transmis către diplomați din cadrul unei ambasade străine în România", a anunțat Poliția Română. Operațiunea de prindere a celui acuzat de spionaj a beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, dar și de ajutorul Serviciului Român de Informații și al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Coldea și Dumbravă, control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei fiecare. Foștii șefi din SRI, suspectați că ar fi cerut 700.000 de euro pentru a interveni într-un dosar penal
Eveniment

Coldea și Dumbravă, control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei fiecare. Foștii șefi din SRI, suspectați că ar fi cerut 700.000 de euro pentru a interveni într-un dosar penal

Coldea, Dumbravă - control judiciar pe cauțiune. Florian Coldea, fost prim adjunct al directorului SRI, a fost plasat sub control judiciar pe cauţiune de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit unor surse judiciare. Coldea, Dumbravă - control judiciar pe cauțiune Potrivit surselor citate, cauţiunea a fost stabilită la suma de 500.000 de lei. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Coldea a ieşit vineri din sediul DNA după mai bine de 15 ore de audieri, el refuzând să facă declaraţii jurnaliştilor. Tot sub control judiciar au fost plasaţi şi fostul general SRI Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăila. Omul de afaceri Cătălin Hideg, cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, a declarat joi, într-o intervenţie la Antena 3, că aceştia i-ar fi cerut, prin intermediul avocatului Doru Trăilă, suma de 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obţină o pedeapsă cu suspendare, într-un dosar în care are o condamnare în primă instanţă de patru ani închisoare pentru fraude cu fonduri europene. Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat în luna februarie de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Dosarul se află în prezent în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane
Eveniment

Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe. Omul de afaceri Cătălin Hideg, cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, a declarat joi, într-o intervenţie la Antena 3, că aceştia i-ar fi cerut, prin intermediul avocatului Doru Trăilă, suma de 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obţină o pedeapsă cu suspendare, într-un dosar în care are o condamnare în primă instanţă de patru ani închisoare pentru fraude cu fonduri europene. 700.000 de euro plus TVA Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat în luna februarie de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Citește și: Coldea a rămas tot agent. Dar nu secret, ci imobiliar: cea mai nouă firmă a sa are ca obiect de activitate „agenții imobiliare”, dar se ocupă și de intermedieri financiare. Profitul, enorm Dosarul se află în prezent în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti. "Am avut o întâlnire cu domnul Dumbravă, care l-a recomandat pe domnul Trăilă ca viitorul meu avocat. Am fost la dânsul la birou, la cabinetul de avocatură, unde mi-au spus iniţial că vor 700.000 de euro plus TVA. S-a scăzut doar 100.000 de euro Ulterior, eu i-am spus că e o sumă foarte mare, că nu am mai văzut asemenea onorarii în România. Dânsul mi-a spus ca aşa a primit ordine de la domnii generali, că asta e suma pe care trebuie să o plătesc dacă vor să mă ia ca şi client. I-am spus că este foarte mult şi ofer suma de 500.000 de euro. Dânsul a zis: . Ulterior, m-am prezentat din nou la cabinetul domnului avocat Trăilă şi mi-a spus că singura variantă pe care o acceptă este de 600.000 de euro cu TVA, altfel nu putem încheia acest contract de asistenţă juridică. Şi am semnat contractul", a afirmat Cătălin Hideg, la Antena 3. Întâlnire cu Coldea la terasă În schimbul acestor bani, i s-ar fi promis "optimizarea problemelor sale din justiţie", adică să primească o pedeapsă cu suspendare. "Când am încheiat contractul, mi-au spus că dacă lucrurile decurg bine la instanţa de fond şi judecătorul, care a fost student al domnului Trăilă, va da o rezoluţie pozitivă, la Curtea de Apel va fi mai simplu şi că vom scădea aceşti ani", a spus Hideg. El a adăugat că s-a întâlnit cu Florian Coldea în vara anului 2023 la o terasă, unde a fost şi un prieten de-al său care venise din Emiratele Arabe Unite, iar fostul general i-ar fi spus că ştie de problema lui. Cătălin Hideg a mai susţinut că a plătit o primă tranşă de 100.000 de euro, însă nu a mai avut bani, după care ar fi fost ameninţat să achite restul sumei. El a recunoscut că a depus un denunţ la DNA şi peste 20 de înregistrări cu "probe clare" împotriva celor care l-au ameninţat. Pe de altă parte, Hideg a mărturisit că nu are probe că banii pe care i-a dat avocatului Trăilă ar fi ajuns la foştii generali SRI. Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe Trecut în rezervă în 2017, Florian Coldea, fostul număr 2 din SRI, s-a apucat de afaceri trei ani mai târziu. Generalul în rezervă are două firme, pe care le împarte cu un fost coleg din Serviciu, generalul Dumitru Cocoru. Prima firmă a fost înființată de Coldea și Cocoru, cu cote egale, în 2020 și se numește Strategic Sys SRL. Obiectul principal de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În 2022, firma a avut venituri de 2,96 milioane de lei și cheltuieli de numai 233.015 lei, cu un singur angajat. Profitul net a fost de 2,69 milioane de lei, adică de peste 90% din venituri. Un an mai târziu, în 2021, Coldea și Cocoru au înființat, tot în cote egale, Strategic Assets SRL. Obiect de activitate principal: Agenții imobiliare. Totuși, în 2022, obiectul de activitate a fost completat cu: Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii – servicii de consiliere pentru investiții, intermedieri credite bancare, pentru persoane juridice. La finalul lui 2022, Strategic Assets SRL avea venituri de 2,34 milioane de lei și cheltuieli infime, de aproape 64.000 de lei. Profitul net: 2,25 milioane de lei (95% din venituri), cu un singur angajat.

Cât de mare a ajuns diferența dintre salariul la stat și cel la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți
Eveniment

Cât de mare a ajuns diferența dintre salariul la stat și cel la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți

Diferența uriașă dintre salariul mediu la stat și cel de la privat: potrivit datelor Open Budget, aceasta a ajuns 2.544 de lei. Open Budget a calculat un salariu mediu la stat de 7.461 de lei pe lună, în timp ce cel mediu la privat este de 4.917 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Acum câteva zile, ministerul Muncii a propus majorarea cu 10% a salariilor unui număr neprecizat de bugetari, printre care funcționarii din primăriile localităților cu sub 20.000 de locuitori și diplomaților. Impactul bugetar al acestei măsuri, doar în 2024, va fi de peste 1,12 miliarde de lei. Grafic Open Budget Deputatul USR Claudiu Năsui a amintit că, în plus față de sectorul privat, bugetarii nu pot fi concediați, de facto, și beneficiază de numeroase zile libere. „Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună. Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la socoteală multiplele alte beneficii de la stat: de facto nu poți să fii dat afară, vinerea e mereu scurtă, zilele libere și punțile foarte dese, nimeni nu te poate obliga să muncești și în practică puțini o fac, etc. Salariile la stat nu ar trebui să crească, toate salariile ar trebui să crească prin reducerea taxării muncii pentru toți, și la stat și la privat”, a scris Năsui pe Twitter. Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună.Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la… pic.twitter.com/eJOh1gIqRu— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 23, 2024 Angajații români beneficiază oficial de 17 zile libere, România fiind pe locul șapte din Europa la acest capitol.

Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români
Eveniment

Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic. Succesele sale militare s-au dovedit eșecuri. S-a evidențiat doar prin cruzime, ucigând și femei și copii. "Dracula" lui Bram Stoker versus filmul comunist În manualele școlare comuniste, Vlad Țepeș e descris ca un voievod dur, însă drept, care voia să organizeze cât mai bine țara și s-o scape de jugul turcesc. Citește și: GALERIE FOTO Circ istoric la lansarea candidaților AUR: scenetă cu Vlad Țepeș, un turc care lua bătaie și o domniță în albastru. George Simion, poze cu Vlad Țepeș În timp ce "curăța" țara de "hoți, leneși și netrebnici, pedepsindu-i cu tragerea în țeapă", voievodul i-ar fi ajutat pe negustorii și meșteșugarii harnici "să-și poată îndeplini cu folos munca lor". În țeapă îi trăgea doar pe "trădători". Propaganda comunistă a demarat puternic "reabilitarea" voievodului, în siajul Tezelor din iulie, mini-revoluția culturală a dictatorului Ceaușescu. Pentru regimul comunist, imaginea de vampir creată de scriitorul irlandez Bram Stoker era o rușine. În 1979, a fost lansat și filmul "Vlad Ţepeş", o suită de clișee propagandistice. În film, relaţia dintre Vlad Țepeș și Ştefan cel Mare este caldă și frățească, menită să dea uitării conflictul dur dintre cei doi. Relația dură cu Ștefan cel Mare În realitate, lucrurile au stat cu totul altfel. Între Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș au existat relații bazate în principal pe interese militare, administrative și economice. Ştefan cel Mare a urcat pe tron în 1457, ajutat fiind de Vlad Ţepeş. Relațiile s-au stricat în 1462, după celebra "Bătălie de la Târgovişte", când Vlad Țepeș i-a pus pe fugă pe otomani, dându-le foc corturilor, în noaptea dinaintea bătăliei. Ştefan cel Mare era atunci aliatul turcilor, fiindu-i promisă de către aceştia cetatea Chilia. Ştefan cel Mare a incendiat oraşele Târgul de Floci şi Brăila din Ţara Românească, condusă la acel moment de Vlad Ţepeş. Bătălia de la Târgoviște, un eșec spectaculos Atacul de noapte din 1462, condus de Vlad Ţepeş contra armatelor otomane, este considerat una dintre cele mai importante victorii împotriva sultanului. Despre atac se vorbește în termeni elogioși, voievodul muntean fiind un exemplu de îndrăzneală și ingeniozitate. Deși prezentat drept o mare victorie, atacul nu şi-a atins obiectivul (uciderea sultanului) și a dus la pierderea tronului de către Vlad Ţepeş. După atac, sultanul l-a lăsat în ţară pe Radu cel Frumos (fratele voievodului, care făcuse deja pact cu turcii). Radu cel Frumos primise de la sultan și contingente importante de armată pentru a-i lua tronul lui Vlad. Iar graniţa de nord era amenințată de armatele moldoveneşti care râvneau la cetatea Chilia. Între timp, mai mulţi boieri valahi au trecut de partea lui Radu cel Frumos. Vlad Ţepeş a rămas doar cu o mână de oameni și s-a refugiat în cetatea de la Poenari. Apoi a fugit în Transilvania, pierzând tronul. Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic Istoricii din perioada Junimii aveau o abordare extrem de critică față de Vlad Țepeș. Îl considerau un erou secundar, care și-a făcut faimă exclusiv din cruzime. Istoricul Ioan Bogdan a fost unul dintre criticii vehemenți ai voievodului. Vlad Țepeș nu era un "protector al celor săraci şi drepţi", ci "un crunt tiran şi monstru al omenirei". "Aureola de sânge care înconjoară acest nume a făcut din cel ce l-a purtat un domn legendar şi l-a încărcat cu virtuţi pe care nu le-a avut", afirma Bogdan. Istoricul amintește că, deşi i s-a atribuit un rol de mare administrator şi organizator al Ţării Româneşti, cronicile muntene nu au prea multe informații despre perioada de domnie şi îl prezintă ca pe un "domn oarecare". "Din întreaga domnie a acestui crunt tiran nu cunoaştem decât fapte de o bestială cruzime. Nimic nu ne arată solicitudinea lui pentru reforme interne, nimic nu ne atestează îngrijirea lui, fie pentru biserici şi mănăstiri, fie pentru propăşirea materială a ţării", spune istoricul în lucrarea sa "Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti asupra lui". Boia: Succesul, bazat pe servilismul popular Istoricul Lucian Boia e de părere că mitul creat în jurul lui Vlad Ţepeş, domnitorului aspru, dar bun, care îi taie pe boierii lacomi şi corupţi, este o consecință a societății noastre "încă tradițională": "Este paternalismul destul de caracteristic poporului român, care ţine de trăsăturile noastre de societate încă tradiţională. (…) e o atitudine de societate ţărănească, respectuoasă faţă de marele cârmuitor. (…) A avut succes pentru că, pe de o parte, este susţinut de un popor care, în bună măsură, încă nu are suficientă educaţie politică, şi pe de altă parte, la capătul celălalt, îl serveşte pe conducător, că e principe, că e rege sau că e preşedinte comunist sau postcomunist, asta dă o imagine care flatează funcţia conducătorului.". Ucigaș sadic de copii și femei În cronicile străine, Ţepeş apare că un conducător crud care trăgea în țeapă nu doar boieri trădători, ci și copii sau femei. Cronicarul bizantin Chalcocondil, care îl laudă pe Ţepeş pentru că i-a bătut pe turci, consemnează și cruzimile acestuia: "Chemând câte unul dintre boierii săi, despre care putea crede că ar fi în stare să ia parte la trădarea pentru schimbarea domnilor, îl sluţea şi-l trăgea în ţeapă, împreună cu toată casa, pe el, pe copii, femeie şi slujitori. (…) Pentru a-şi întări domnia pare să fi ucis în puţin timp ca la douăzeci de mii de bărbaţi, femei şi copii, căci înconjurându-se de un număr de ostaşi şi trabanţi aleşi şi devotaţi, le dăruia acestora banii şi averea cu toată bunăstarea şi situaţia celor ucişi.". Mărturia acestor cruzimi vine de la însuși Vlad Ţepeş într-o scrisoare către Matei Corvin, în care îl anunţă că a ucis 23.884 de oameni, inclusiv femei: "Şi am ucis oamenii şi femeile, mari şi mici, care locuiau de la Obluciţa şi Novo Selo, unde se varsă Dunărea în Mare, până la Rahova, care se află lângă Chilia, din jos, la mică depărtare, şi până la locurile Samovit şi Ghighen, în număr de 23 884 de turci şi de bulgari, în afară de cei ce au ars prin case sau ale căror capete n-au fost înfăţişate dregătorilor noştri.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră