Eveniment
Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției
Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției. Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care stabilește că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, nu schimbă modul de acțiune al Poliției Rutiere.
Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției
Bogdan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere, a precizat într-o conferință de presă că polițiștii vor continua controalele de depistare a șoferilor sub influența drogurilor și înlăturarea acestora din trafic.
Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga
„Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care creează un real pericol pe drumul public”, a declarat Oproiu într-o conferință de presă.
Ce prevede decizia ÎCCJ?
Conform hotărârii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, pentru ca o persoană să fie considerată sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să fie îndeplinite două condiții.
Prima, prezența substanței psihoactive în probele biologice recoltate la unitatea medicală.
A doua, demonstrarea afectării capacității de a conduce a șoferului.
„Este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia ÎCCJ.
Modificări legislative
În sprijinul controalelor rutiere, Poliția Română a fost dotată cu echipamente moderne de detectare a substanțelor interzise.
Totodată, Ordonanța 97/2024 a stabilit că unitățile medico-legale trebuie să finalizeze testele toxicologice în maximum 72 de ore.
În primă fază, cazul este analizat general, iar dacă testul toxicologic confirmă prezența substanțelor psihoactive, dosarul trece în latura penală, a explicat Oproiu.
Decizii contradictorii
Decizia ÎCCJ vine pe fondul unor controverse majore privind interpretarea infracțiunii de conducere sub influența drogurilor.
Spre deosebire de alcool, unde există un prag legal de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită minimă pentru substanțele psihoactive.
Mulți șoferi s-au ales cu dosare penale după ce au consumat medicamente uzuale sau spray-uri nazale antialergice.
În unele cazuri, instanțele au dispus condamnarea, chiar dacă nu s-a demonstrat afectarea capacității de a conduce, în timp ce alte instanțe au achitat inculpații.
„Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea de a conduce”, ceea ce ar impune stabilirea unui prag minim, similar alcoolului.
Problema persistenței drogurilor în organism
Un alt aspect dezbătut este persistența urmelor de substanțe psihoactive în sânge, fără efecte asupra șoferului la momentul testării.
Anumite substanțe rămân detectabile zile sau săptămâni după consum, chiar dacă efectele psihoactive au dispărut complet.
Analizele toxicologice nu fac întotdeauna distincția între consum recent și urme reziduale.
În astfel de cazuri, experții medico-legali sunt solicitați să stabilească dacă șoferul se afla efectiv sub influența drogurilor la momentul conducerii.
În practică, au existat cazuri în care buletinele toxicologice au arătat prezența substanțelor, însă examenele clinice au confirmat că șoferul avea capacitățile normale de percepție spațio-temporală.
