Rusia face amenințări nucleare fără precedent
Rusia face amenințări nucleare fără precedent. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a susţinut marţi că numai o victorie "completă şi definitivă" a Rusiei în Ucraina poate salva lumea de la catastrofa nucleară. Rusia face amenințări nucleare fără precedent "Numai victoria completă şi definitivă a Rusiei este garanţia contra unui conflict mondial", a scris pe Telegram fostul preşedinte rus. Semnalând că statele occidentale insistă că "Rusia nu poate câştiga" în Ucraina, el s-a întrebat "ce înseamnă asta?", detaliind în continuare un răspuns. Obiectivul declarat al Ucrainei constă în recăpătarea controlului asupra tuturor teritoriilor "care înainte îi aparţineau", adică pierderea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care le-a anexat, a amintit Medvedev. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Or, a argumentat el, "aceasta este o ameninţare la adresa statului nostru", prin urmare Rusia va fi îndreptăţită să aplice "punctul 19 din Bazele Politicii Statale în Materie de Descurajare Nucleară". "Nu suntem în acest caz în faţa provocării unui război mondial cu folosirea armelor nucleare?", şi-a continuat Medvedev raţionamentul. În finalul postării sale, el a concluzionat că un asemenea scenariu poate fi evitat dacă Rusia îşi atinge obiectivele în Ucraina. Lavrov invocă "îndepărtatul 1962" Într-un interviu inserat într-un documentar despre criza rachetelor din Cuba din anul 1962, difuzat duminică de televiziunea publică rusă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi-a exprimat speranţa că actualul preşedinte american Joe Biden va avea în final "înţelepciunea" pe care a avut-o preşedintele John Kennedy în acel moment când SUA şi URSS ajunseseră în pragul războiului nuclear. "Diferenţa este că în îndepărtatul 1962 (preşedintele sovietic Nikita) Hruşciov şi Kennedy au găsit puterea de a arăta responsabilitate şi înţelepciune, dar acum nu vedem o asemenea disponibilitate din partea Washingtonului şi a sateliţilor săi", a remarcat Lavrov. Putin: "Nu este o cacealma" În discursul său din 21 septembrie în care a anunţat mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele care iau parte la agresiunea contra Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia va "folosi cu siguranţă toate mijloacele" la dispoziţia sa pentru a-şi proteja teritoriul şi populaţia, făcând astfel aluzie la armele nucleare, şi a subliniat că acesta "nu este o cacealma". "Noi nu am vorbit niciodată direct despre posibila folosire de către Rusia a armamentului nuclear. Doar am răspuns declaraţiilor făcute de liderii ţărilor occidentale", a nuanţat el apoi într-o altă intervenţie, pe 27 octombrie, când a acuzat Occidentul că apelează la un şantaj nuclear "primitiv" şi a insistat că Rusia ar recurge la folosirea arsenalului său nuclear doar pentru a-şi apăra teritoriul. Totuşi, a admis Putin, "atât timp cât există arme nucleare, va exista întotdeauna pericolul folosirii lor", remarcând faptul că în acest timp "liderii regimului de la Kiev vorbesc constant despre aspiraţia lor de a deţine arme nucleare". Suedia și Finlanda, arme nucleare NATO Suedia este gata să ia în considerare instalarea de arme nucleare pe teritoriul său, după ce va deveni membră a Alianţei nord-atlantice, a afirmat marţi noul premier suedez Ulf Kristersson, alături de omoloaga sa finlandeză Sanna Marin. "Nu trebuie să punem nicio condiţie", a spus la rândul său Sanna Marin, într-o conferinţă de presă comună la Helsinki. "Veţi primi din partea mea exact acelaşi răspuns. (...) Este firesc ca Suedia şi Finlanda să acţioneze concertat în acest sens şi trebuie să urmăm aceleaşi formalităţi. Deci am intenţia să avansăm împreună cu Finlanda", a conchis Kristersson. În ce le priveşte, Danemarca şi Norvegia, şi ele state nordice membre ale NATO, au refuzat să accepte instalarea pe teritoriul lor de arme nucleare sau baze permanente ale unor terţe puteri, aminteşte AFP. Deocamdată, 28 de state membre din cele 30 ale NATO - excepţie făcând Ungaria şi Turcia - au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei, care trebuie aprobată în unanimitate.
