joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: venituri

48 articole
Eveniment

Papa Leon afirmă că ONU e perimat și se declară șocat de nivelul uriaș al veniturilor din corporații

Papa critică veniturile uriașe din corporații. În primul său interviu pentru presă, fragmentele căruia au fost publicate duminică, Papa Leon al XIV-lea a criticat pachetele de compensare din marile corporații care le oferă directorilor executivi venituri uriașe comparativ cu angajații lor. Papa critică veniturile uriașe din corporații Suveranul pontif a invocat exemplul planului de remunerare pentru directorul general al Tesla, Elon Musk, evaluat la circa 1.000 de miliarde de dolari. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său „Directorii executivi care acum 60 de ani câștigau de patru până la șase ori mai mult decât lucrătorii câștigă astăzi de 600 de ori mai mult”, a subliniat papa. Elon Musk, primul trilionar din lume? Referindu-se la informațiile privind posibilitatea ca Elon Musk să devină primul trilionar, Leon al XIV-lea a ridicat întrebarea asupra valorilor care guvernează societatea contemporană. „Dacă acesta este singurul lucru care mai are valoare, atunci avem o mare problemă”, a afirmat el. Critici la adresa Organizației Națiunilor Unite Papa Leon al XIV-lea a declarat că ONU și-a pierdut capacitatea de a promova diplomația multilaterală, într-un context internațional tensionat. „Națiunile Unite ar trebui să fie locul unde se rezolvă multe probleme. Din păcate, pare să fie recunoscut pe scară largă că ONU, cel puțin în acest moment, și-a pierdut capacitatea de a reuni oamenii”, a spus suveranul pontif. Viața personală și rolul de lider global Originar din Chicago și fost misionar în Peru, papa Leon al XIV-lea a vorbit despre experiențele sale anterioare și despre modul în care s-a adaptat la noul rol. El a mărturisit că la început s-a simțit pregătit să îndrume spiritual cei 1,4 miliarde de catolici din lume, dar mai puțin pregătit pentru scena diplomatică internațională. „Am fost propulsat la nivelul de lider mondial. Învăț foarte multe și mă simt provocat, dar nu copleșit”, a declarat papa. Un stil diferit față de predecesorul său Papa Leon al XIV-lea afișează un stil mai rezervat decât predecesorul său, papa Francisc, care acorda frecvent interviuri. Fragmentele publicate pe site-ul catolic Crux provin dintr-un interviu realizat la sfârșitul lunii iulie pentru o biografie aflată în pregătire.

Papa critică veniturile uriașe din corporații (sursa: cruxnow.com)
Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă”

Minciunile lui Marcel Ciolacu, aruncate la România TV, în timp ce moderatorul, Victor Ciutacu, tăcea: „Problema României sunt veniturile, avem venituri ca Malta, cele mai mici din Europa. Pentru că toată Europa are impozitare progresivă, nu cotă unică”, a susținut fostul premier PSD. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Faptele îl contrazic, România nu are cele mai mici venituri la buget din Europa și sunt țări din Europa care au cotă unică. Potrivit statisticilor Eurostat privind așa numita „tax-to-GDP ratio”, Irlanda este țara din UE cu cele mai mici încasări din taxe și impozite. Acest indicator, raportul dintre impozite și PIB, măsoară veniturile fiscale totale ale unei țări ca procent din produsul intern brut (PIB). În 2023, Irlanda (22,7 %), România (27,0 %) și Malta (27,1 %) au înregistrat cele mai scăzute rate.  OECD arată că, în 2023, „tax-to-GDP ratio” în Elveția era 27,1%. În SUA este 25,2%  În Argentina, sub președintele Javier Milei, raportul dintre impozite și PIB a scăzut de la circa 23% în 2023 la 16,1% în septembrie 2024. Un calcul mai amplu, raportul dintre veniturile totale ale guvernului și PIB s-a situat la aproximativ 32,25% în 2024, în Argentina.  În UE, Estonia, Bulgaria și Ungaria au cotă unică de impozitare. În ceea ce privește România, potrivit consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru, se aplică deja impozitarea progresivă: „Avem impozit progresiv la TVA, la pensii (CASS diferențiat), cel puțin”, a scris el, pe Facebook.  „Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu a adus și nu poate aduce venituri în plus. Poate stimula însă creșterea perpetuă a cheltuielilor și, din acest motiv, creșterea ratelor de impozitare. Repet: faptul că alte țări au impozit progresiv nu este un argument că aceasta este o practică bună. Creșterea cheltuielilor în ritmuri nesustenabile este de vină, iar ea s-a produs atât în interiorul, cât și in afara ciclului electoral al bugetului. Pure populism”, a mai afirmat el, pe Facebook. 

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Însă mai multe din aceste proiecte nu prezintă, în nota de fundamentare, impactul bugetar. De exemplu, in nota de fundamentare la proiectul prin care s-ar reduce numărul de angajați și salariații din ASF, ANCOM și ANRE, la capitolul „Impact financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie: „Nu este cazul”. Nu există nici o descriere a costurilor și beneficiilor. Proiectul de lege prin care s-ar tăia pensiile speciale ale magistraților pur și simplu lasă goală rubrica privind impactul financiar.  Însă, la proiectul de lege prin care cresc o serie de taxe și impozite - inclusiv cele pe proprietate și pe mașini - Finanțele estimează că vor colecta suplimentar la buget 3,7 miliarde de lei, bani care se vor duce la bugetele locale.  Măsurile fiscale prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente sau creșterea impozitului pe mașini.  În același timp, proiectul de lege prin care se va reduce personalul autorităților locale estimează tăieri de cheltuieli de personal de circa 2,3 miliarde de lei. 

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite Foto: Facebook
Politică

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile

Vicepremierul UDMR, Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite. Guvernul Bolojan pare să fi abandonat deocamdată discuțiile privind comasarea comunelor care nu sunt în stare să-și acopere nici măcar salariile administrației din taxele colectate. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Majorarea impozitelor pe proprietate va fi fără precedent, dacă Guvernul adoptă soluția de care vorbește premierul. Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile „Momentan, vorbim de un procent de 60-70%. E o discuție pe care o poartă România cu Comisia Europeană. Analizele Comisiei Europene, dar și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui. În foarte multe situații, unitatea administrativă teritorială (UAT), primăria, se bazează foarte mult pe veniturile de la centru și foarte puțin pe veniturile proprii”, a explicat Tanczos Barna, la Digi 24.  Și președintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că impozitele pe proprietate ar urma să se majoreze cu 70%.  Barna a mai spus că această majorare „este necesară” pentru consolidarea bugetelor locale, „pentru ca primăriile să devină independente financiar și să asigure resursele pentru proiectele de dezvoltare”. Astfel, vicepremierul a arătat că „sunt multe proiecte de la centru” pentru dezvoltarea zonei rurale, dar „de foarte multe ori, contribuția proprie a UAT e nesemnificativă sau nu e suficient de mare”. Și impozitele pe mașini vor crește, dar nu se știe exact cu cât. „Au fost foarte multe discuții, inclusiv la mașinile electrice, dacă ele trebuie scutite 100% sau nu (de impozite - n.r.). Sunt mașini de 100.000 de euro, sau de 150.000 de euro - dacă e mașină electrică, nu mi se pare normal să nu se plătească niciun impozit, doar pentru că e mașină electrică. Pentru aceste mașini (considerate de lux - n.r.) trebuie stabilit un impozit, asta înseamnă echitate socială”, a spus vicepremierul Tanczos Barna.  

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

Șefa CSM, 50.000 lei lunar net (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Tupeu pe bani grei al șefei CSM: câștigă peste 50.000 lei net lunar, dar susține că trăiește "mediu"

Șefa CSM, 50.000 lei lunar net: Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, a câștigat peste 607.000 lei net pe an, potrivit declarației de avere depuse în 2024. Șefa CSM, 50.000 lei lunar net Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 544.000 de lei de la CSM. Declarația de avere din 2024 a șefei CSM (sursa: CSM) În total, peste 607.000 de lei în 2023, adică o medie de peste 50.000 de lei net lunar. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pe portalul CSM nu apare declarația de avere pe 2024, care se depune anual în luna iunie a anului următor (în cazul de față, 2025). Citește și: Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei este "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai Nu este clar dacă șefa CSM nu a depus acest document ca urmare a deciziei CCR de anonimizare a declarațiilor de avere sau din alt motiv.

Magistrații țin cu dinții de bani (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, noi presiuni pe Guvern să nu li se reducă veniturile. Propun desființarea unor instanțe

Magistrații țin cu dinții de bani: Consiliul Superior al Magistraturii a decis organizarea unei acțiuni colective prin care se va transmite un mesaj ferm către factorii politici. Procurorii și judecătorii susțin că respectarea stabilității statutului magistraților este esențială pentru funcționarea justiției. Magistrații țin cu dinții de bani CSM avertizează că măsurile prevăzute în programul de guvernare riscă să destabilizeze sistemul judiciar și subliniază că problemele reale sunt ignorate în favoarea unor decizii cu impact mediatic, dar fără efecte concrete. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Pentru economii reale la buget, CSM propune alte soluții, pe care le consideră eficiente și sustenabile: desființarea unor instanțe și parchete cu activitate redusă; digitalizarea completă a dosarelor judiciare și comunicarea exclusiv electronică cu instituțiile publice; majorarea taxelor de timbru în raport cu costurile reale ale proceselor; eficientizarea sistemului de ajutor public judiciar; măsuri ferme pentru recuperarea prejudiciilor din infracțiuni. De asemenea, CSM reamintește că nivelul de salarizare și condițiile de pensionare ale magistraților trebuie să respecte standardele europene și jurisprudența Curții Constituționale.

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%

Aproape o treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe, respectiv 32,9%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, în comunicatul privind „Veniturile și cheltuielile gospodăriilor in anul 2024”.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe În 2023, statul înghițea doar 31,7% din cheltuielile unei gospodării. În mediul urban, situația este și mai dură: 36,4% din cheltuieli s-au dus pe plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”. Un salariat cheltuia, în 2024, 43,1% pe taxele către stat. În 2023, doar 41,7% din cheltuielile sale au fost pentru plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”.  „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15,0% faţă de anul 2023.  Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7013 lei pe o gospodărie (2800 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei faţă de anul 2023”, mai arată INS.  „Consumul” a reprezentat 60% din cheltuieli.  INS mai arată că doar 0,6% din cheltuielile unei gospodării se duc pe „educație” (în ușoară creștere, față de 0,5% în 2023) și 7,3% pe alcool și tutun. Mâncarea și băuturile nealcoolice înghit 33,7% din cheltuieli. 

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL Foto: Facebook
Politică

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat: de exemplu, la buget au intrat, în primul trimestru, doar 35,1% din sumele estimate să vină de la Uniunea Europeană. La TVA, ANAF a colectat cu aproape 10% din ceea ce își plănuise, arată un raport al ministerului de Finanțe.  Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL „Sumele primite de la Uniunea Europeană (...) încasate în primul trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 9,2 miliarde lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 35,1% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (35,7%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 25,4%”, arată ministerul de Finanțe Raportul acestui minister arată că, în primul trimestru din 2025, ANAF nu și-a atins propriile ținte de colectare la mai multe taxe și impozite: colectarea TVA a fost la nivelul a 91,5% din planificare impozitul pe profit: 84,5% din planificare venituri nefiscale: 97,3% „Ținând cont că pe primul trimestru plățile aferente proiectelor finanțate din PNRR, în special din componenta de grant, precum și proiectelor finanțate din noul cadru financiar 2021-2027 au fost semnificativ sub nivelul programul trimestrial (39,9%), apreciem ca ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită”, arată raportul ministerului de Finanțe, într-un limbaj de lemn. 

Lupta unui tată cu birocrația absurdă (sursa: Pexels/Josh Willink)
Eveniment

Indemnizația pentru creșterea copilului, tăiată din pix, pentru un tată fără venituri fixe

Lupta unui tată cu birocrația absurdă. La Iași, un tată antreprenor a fost nevoit să dea statul în judecată pentru a primi indemnizația de creștere a copilului. Lupta unui tată cu birocrația absurdă Cererea i-a fost respinsă de două ori de AJPIS din motive birocratice absurde, precum un cod CAEN considerat „zero”. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Judecătorii Tribunalului au decis că instituția trebuia să ofere sprijin, nu să blocheze accesul la drepturi. Cazul arată cum birocrația poate transforma un drept legal într-un obstacol demn de Kafka. Continuarea, în Ziarul de Iași

Veniturile gospodăriilor, consumul alimentar și taxele (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Aproape două treimi din veniturile unei familii din România se duc pe consum, restul, pe taxe

Veniturile gospodăriilor, consumul alimentar și taxele. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, veniturile totale medii lunare ale gospodăriilor din România au fost, în trimestrul IV 2024, de 8.568 lei pe gospodărie și 3.424 lei pe persoană. Cheltuielile medii lunare s-au ridicat la 7.277 lei pe gospodărie (2.908 lei pe persoană). Cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor au fost destinate consumului alimentar și taxelor. Salariile rămân principala sursă de venit Veniturile bănești au fost de 7.958 lei pe gospodărie (3.181 lei pe persoană), în creștere cu 3% față de trimestrul anterior, iar veniturile în natură au atins 609 lei lunar pe gospodărie (244 lei pe persoană), în creștere cu 15,2%. Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat 66% din totalul veniturilor, însumând 5.654 lei lunar, în ușoară scădere față de trimestrul III. De asemenea, prestațiile sociale au contribuit cu 21% la formarea veniturilor gospodăriilor. Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 9.454 lei, cu 30% mai mare decât în mediul rural. Pe persoană, veniturile din orașe au fost de 4.045 lei, de 1,5 ori mai mari decât la sat. În urban, salariile au reprezentat 71,8% din venituri, comparativ cu 57% în rural. Veniturile în natură au avut o pondere de 11,6% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare decât în urban. Veniturile gospodăriilor, consumul alimentar și taxele Cheltuielile bănești medii lunare au fost de 6.814 lei pe gospodărie (2.723 lei pe persoană), în creștere cu 3,3%. Consumul de produse din resurse proprii a fost estimat la 462 lei lunar, în creștere cu 11,7%. Cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor au fost destinate: consumului (4.462 lei/lună – 61,3%), impozitelor și contribuțiilor sociale (2.330 lei – 32%), nevoilor de producție ale gospodăriei (139 lei – 1,9%). Urbanul cheltuie mai mult pe taxe, ruralul pe produse proprii În orașe, cheltuielile medii au fost de 7.951 lei pe gospodărie, cu 1,2 ori mai mari decât în rural. Persoanele din urban au cheltuit, în medie, 3.402 lei lunar, cu 1,4 ori mai mult decât cele din rural. Ponderea taxelor și impozitelor în urban a fost de 35,4%, în timp ce în rural, consumul din resurse proprii a avut o pondere de 11,1% – de 3,5 ori mai mare decât în mediul urban. Alimentația, locuința și îmbrăcămintea Conform clasificării COICOP, alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat cea mai mare pondere în cheltuielile gospodăriilor – 1.474 lei lunar (33%). Acestea au fost urmate de: locuință, apă, electricitate și gaze – 690 lei (15,5%), îmbrăcăminte și încălțăminte – 399 lei (8,9%), băuturi alcoolice și tutun – 322 lei (7,2%). Cele mai scăzute cheltuieli au fost pentru educație, cu doar 25 lei pe lună per gospodărie, adică 0,6% din totalul cheltuielilor lunare de consum.

Iubitul suveranistei Gavrilă, deputat POT, este Antonescu II Foto: Facebook
Politică

Iubitul suveranistei Gavrilă, deputat POT, este Antonescu II: nici un venit, de doi ani

Iubitul suveranistei Anamaria Gavrilă, Cristian Alexandru Popa - acum ales deputat POT - este un fel de Crin Antonescu II: el nu are nici un venit, de doi ani. În declarațiile sale de avere nu consemnează nici o casă, mașină sau terenuri. Nici conturi de peste 5.000 de euro nu sunt declarate în aceste documente oficiale. Citește și: ANALIZĂ Cum și-a vândut Simion partidul lui Ciolacu, la nivel local: PSD guvernează cu susținere AUR în numeroase consilii locale și județene Anamaria Gavrilă și-a făcut și iubitul, și sora, Bianca Gavrilă, parlamentari, aceștia fiind aleși pe listele POT.  Iubitul suveranistei Gavrilă, deputat POT, este Antonescu II Pur și simplu, declarațiile sale de avere, din 2024 și 2025, sunt goale.  În declarația de interese din ianuarie 2025, el declară că deține acțiuni la șase societăți comerciale din Săcele - majoritatea având numele „Sushi Ya” în titlu - și este administrator la cinci dintre ele, dar „nu desfășoară sistematic și efectiv activități comerciale” - precizează el.  Biz Brașov scrie că iubitul șefei POT a fost asociat, până în 2016, în mai multe restaurante de tip sushi sub brandul Sushi Ya, alături de afaceristul Călin Donca. Acesta din urmă a fost acuzat evaziune fiscală și înșelăciune și a fost închis trei luni. „Din 2016, însă, restaurantele pe care Popa le-a trecut în declarația sa de interese nu mai funcționează”, arată această publicație locală.  Însă, potrivit Biz Brașov, Anamaria Gavrilă a consemnat în declarația ei de avere că a primit aproape 24.000 de lei în cursul acestui an din partea Andreei Chiriachide, nimeni alta decât sora lui Cristian Popa, în cadrul unor vânzări eșalonate. Nu se știe exact ce s-a vândut. Chiriachide a fost implicată, la rândul său, într-un local de tip sushi, până în 2016, dar a abandonat ideea de a vinde produse japoneze și și-a deschis, în 2017, o firmă de construcții. Popa nu și-a publicat CV-ul pe site-ul Camerei Deputaților. Pe Facebook el susține că ar fi „antreprenor și inginer”. 

Antena 3 are candidat la președinția României: Lavinia Șandru
Politică

Antena 3 are candidat la președinția României: circa 30% din veniturile lui Șandru, de la acest post

Antena 3 are candidat la președinția României: circa 30% din veniturile Laviniei Șandru provin de la acest post de televiziune, controlat de Dan Voiculescu. Oficial, Șandru candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal, o structură înființată și controlată de Voiculescu. Candidatura ei a fost admisă de BEC. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Ea a fost soția lui Darius Vâlcov și, după ce a depus mărturie la procesul acestuia, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat mărturia ei ca fiind „nesinceră”. Antena 3 are candidat la președinția României În anul fiscal 2024, Șandru a primit 165.000 de lei, net, sub formă de drepturi de autor, de la Antena 3.  Ea a mai câștigat: 24.000 de lei de la teatrul Mihai Eminescu din Timișoara (drepturi de autor), încă 77.000 de lei sub formă de drepturi de autor de la diferite organizații, un salariu de 26.616 lei de la o firmă pe care o controlează, Stratcom Media&Film, de unde a luat și dividende de 114.000 de lei, încă 99.504 lei dividende de la Movingframe și salarii restante de 10.716 lei de la Inițiativa Ecologistă Europeană.  Cea mai mare parte a averii lui Șandru este în titluri de stat: 1.045.750 lei și 100.000 de euro.  „Sunt candidatul României reale. Voi fi preşedintele care va lupta împotriva abuzurilor”, a susținut Șandru.  În 2004, ea a candidat pentru primăria Târgu Mureș, din partea Partidului Democrat, condus de Traian Băsescu, și a obținut câteva sute de voturi.  În 2018, chiar Antena 3 o critica pentru un contract cu televiziunea publică: „Lavinia Şandru nu are un contract direct cu TVR pentru această emisiune. El se derulează prin firma SC Stratcom Media and Film. Este o firmă deţinută de Lavinia Şandru, înfiinţată cu doar trei luni înainte de obţinerea contractului cu TVR. TVR plăteşte 24.000 de euro firmei Laviniei Şandru pentru o emisiune de interviuri 2.000 de euro pentru 30 de minute. Firma Laviniei Şandru a fost contractată pentru un număr de 12 episoade, difuzate o dată pe săptămână, sâmbăta, de la ora 16.00. SC Stratcom Media and Film se ocupă în totalitate de realizarea acestei emisiuni. Ea este livrată televiziunii publice, care nu face decât să o difuzeze. Un episod costă 2.000 de euro, bani primiţi de firma Laviniei Şandru. Adică un total de 24.000 de euro, fără TVA, pentru trei luni de muncă”. 

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Antonescu recunoaște: „Am trăit din veniturile soției” Foto: Facebook
Eveniment

Antonescu recunoaște: „Am trăit din veniturile soției”

Crin Antonescu recunoaște: „Am trăit financiar din veniturile soției mele și din economiile mele destul de firave”, a spus el, la Antena 3. Însă el a respins calificativul de „șomer”, arătând că nu a primit nici o formă de ajutor social de la stat. Citește și: Călin Georgescu, susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania Antonescu recunoaște: „Am trăit din veniturile soției” „Nu am fost angajat în acești ultimi opt ani, am trăit financiar din veniturile soției mele și din economiile mele destul de firave. Nu-mi amintesc să fi cerut cuiva vreun leu, nu am solicitat din partea statului român sau a unor instituții vreun leu sau euro și cred că e opțiunea mea de care nu am de ce să mă feresc”, a spus el, potrivit transcrierii Antenei 3. „Am văzut că se folosește termenul de șomer, aș vrea să vă liniștesc: nimic din contribuțiile dvs. la buget nu au fost folosite pentru mine, nu am avut ajutor de șomaj. În schimb, eu, din economiile mele am plătit cablul ca să vă pot vedea la Antena”, a mai afirmat candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României. „Nu credeam că voi reveni vreodată în politică, pentru că nu credeam că în România se va întâmpla ceva atât de dramatic încât să mai fie nevoie de mine”, a mai spus Crin Antonescu la postul controlat, de facto, de fostul său aliat Dan Voiculescu. „Dan Voiculescu, de ani de zile, cu partidul lui, cu trustul lui media, acţionează, în opinia mea, corect. Acţionează corect apărând nişte valori democratice, denunţând nişte lucruri anormale, aberante, nedemocratice, nişte hoţii care se întâmplă în România sub regimul lui Traian Băsescu şi atunci e normal să fim aliaţi politic, dacă avem acelaşi scop”, spunea el în iulie 2012.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră