luni 13 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

usr

354 articole
Politică

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția

Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie „3.580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a anunțat, azi, CSM.  Lista neagră a lui Savonea et. co.  În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare.  Pe listă se află:  președintele USR, Dominic Fritz vicepremierul Oana Gheorghiu Ana Birchall Cristian Ghinea Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR” Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)  Fostul judecător Cristian Danilet este acuzat că ar fi inițiat „acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare/ penale sau prin solicitări publice de demisii”.  „În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta hotărâre, următoarele aspecte:  campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară; campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului Superior al Magistraturii; judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;  „Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția
VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși”
Politică

VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși”

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a vorbit extrem de disprețuitor, la podcastul „Conversații Fără Filtru”, despre faptul că liderii USR ar purta galoși. În iulie 2023, DeFapt.ro a scris că Marcel Ciolacu, și prietenul său, Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, s-au afișat cu pantofi italienești identici, de peste 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” Pantofii erau produși de Santoni, o companie din Italia care se laudă cu faptul că produce manual toți pantofii. Modelul folosit de cei doi era „MEN’S POLISHED BLUE LEATHER WHOLECUT SHOE” și se vindea la diferite prețuri, fie la 1.050 de euro pe site-ul companiei, dacă se vând în Europa, fie la peste 1.500 USD, dacă se vând în SUA. Simonis crede că în Occident contează cum te îmbraci, nu ce faci  Acum, Simonis și-a manifestat deschis disprețul față de politicienii care nu cheltuie pe haine la fel de mult ca el. „Te uiți la ei (Nota redacției: USR-iștii) cum se îmbracă și îți dai seama cum arată orașul, e aceeași chestie. Ai un pic de calitate și știi vestimentar cum arată un om elegant care vrea să pretindă că e om politic și când mergi în occident foarte mult contează eticheta asta... și îi vezi pe ei cu galoșii în picioare și îți dai seama că așa arată și orașul (N.R: Timișoara). Cu găuri, cu gropi, cu mizerie, cu praf, cu bolovani îngrozitori… pentru că există și pietre frumoase”, a teoretizat liderul social-democrat.  Alfred Simonis a absolvit liceul sportiv din Timișoara, după care ar fi făcut dreptul la Universitatea Tibiscus. ARACIS a evaluat această universitate „cu grad de încredere limitat”. În perioada 2006 – 2012, președintele Camerei Deputaților a fost director la SC BAYKOZ COM&DIST SRL. În acei șapte ani în care Simonis a fost directorul firmei, aceasta a avut un singur angajat și a fost mereu pe pierdere. Cu toate acestea, în 2012, Simonis ajunge director executiv în cadrul Aeroportului Internațional Timișoara. Așa că, după ce în 2012, aeroportul a avut profit, în 2013, a înregistrat o pierdere istorică, de peste 21 de milioane de lei. „Unul din cei mai bogați deputați ai PSD, Alfred Simonis, nu are cum să-și justifice cele cinci apartamente și case, mașinile de lux și nici sumele din conturi. Așa că a apelat la un truc: a vândut o parte din acestea. Dar nu se știe cui. Poate fi bănuit că lui însuși?”, scria Newsweek România în decembrie 2020. Acesta vânduse două apartamente și două mașini (un Audi și un Porsche). Nici unul din cumpărătorii bunurilor nu a fost menționat în declarația de avere, deși legea cere expres pomenirea numelor în rubrici specifice din declarația de avere.

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”
Politică

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”

O coaliție formată din senatorii PSD, AUR și UDMR a respins, azi, la Senat cinci proiecte de lege privind desființarea a cinci institute și așa-zise academii de știință. Proiectele de desființare au fost inițiate de USR. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Majoritatea senatorilor PNL s-au abținut, fiind însă înregistrate unul sau două voturi în favoarea desființării. Proiectele prevedeau desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului şi a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Academia Oamenilor de Știință are un buget de peste 11 milioane de lei, din care majoritatea este cheltuit pe salarii și indemnizații ale membrilor. Academia are 199 de membri aflaţi pe statele de plată, aleşi pe viață, precum şi 67 de angajaţi care deservesc această structură.  Ioan Aurel Pop, ignorat de fanii de la AUR și PSD „Academia Oamenilor de Știință este ca un fel de pecingine, ca un fel de corp străin pe societatea românească, pentru că și acolo se dă un buget, are un număr de salariați, funcționari“, a acuzat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Ioan Aurel Pop a spus că a anunțat Guvernul României cu privire la „falsa academie“ pe care Executivul continuă să o finanțeze inclusiv în an de austeritate.   La dezbateri, reprezentanţii USR şi cei ai PSD şi AUR au avut mai multe schimburi de replici.Senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al proiectelor, a afirmat că aceste institute şi academii de ştiinţă reprezintă o risipă bugetară."Am depus un pachet de lege privind desfiinţarea unor instituţii pe care, atunci când aveam problema bugetară, părea că ne punem de acord să le desfiinţăm, acum ne-a trecut cheful de reforme", a spus Ghinea.El a susţinut că cei de la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România iau o indemnizaţie peste salariul lor obişnuit, menţionând că "aceştia au nişte job-uri şi nu au timp să facă cercetare şi în cadrul Academiei". "Este pur şi simplu o sinecură dată unor oameni de prestigiu. Pe lângă rectori, prorectori şi şefi de departamente, mai sunt şi politicieni, (...) care nu fac cercetare", a adăugat el.Cristian Ghinea a precizat că USR nu are nimic cu rectorii, dar aceştia sunt oameni ocupaţi şi nu fac cercetare în altă parte şi totul este "o parodie".Senatorul PSD Dan Caşcaval a spus că "rectorii sunt blamaţi de cei care nu au ajuns nu numai rectori, dar nici măcar profesori". "Desfiinţarea acestor academii ar influenţa bugetul într-o proporţie absolut nesemnificativă. (...) PSD nu susţine această iniţiativă legislativă", a spus acesta.Gabriela Dumitrescu (AUR) a afirmat că USR este un "partid extremist antiromânesc" şi propunerile privind desfiinţarea acestor instituţii nu au legătură cu o reformă reală."Aceste priorităţi politice ale dumneavoastră... Probabil n-aţi putut să vă băgaţi şi pe acolo nişte oameni, nu-mi dau seama exact ce problemă aveţi cu aceste instituţii, însă nu au o legătură cu o reformă reală. O reformă reală ar trebui să pornească de la o evaluare. De aceea, vă propun să nu le desfiinţăm, să facem o comisie parlamentară să facem această evaluare", a replicat Dumitrescu."Constatăm că există o grupare în acest Senat care este împotriva învăţaţilor şi cred că este totul cât se poate de clar", a afirmat senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel.El i-a numit pe susţinătorii desfiinţării acestor institute şi academii drept "analfabeţi funcţionali". "Bag de seamă că în Senatul României s-au strecurat nişte persoane care beneficiază de analfabetism funcţional. "Citiţi definiţia din DEX ce înseamnă academie. Nu este for de cercetare, este for ştiinţific care adună minţile luminate dintr-o ţară", a adăugat Streinu-Cercel. Senatul este primul for sesizat cu aceste proiecte. Camera Deputaţilor este decizională.       

Scriitorul Radu Vancu, un critic al PSD, propus de USR în conducerea ICR. Roxana Dumitrache, susținută pentru președinția instituției
Politică

Scriitorul Radu Vancu, un critic al PSD, propus de USR în conducerea ICR. Roxana Dumitrache, susținută pentru președinția instituției

USR a propus-o pe Roxana Dumitrache pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român și pe Radu Vancu pentru Consiliul de Conducere al Institutului. Roxana Dumitrache a absolvit un program masteral la London School of Economics and Political Science (LSE) și are un doctorat în științe politice. Ea a condus timp de un an ICR Londra. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Scriitorul Radu Vancu este conferențiar universitar la Universitatea Blaga din Sibiu. pe Facebook, este un critic al PSD.  „Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc” „A trecut în Parlament o lege pe model Orban-Putin împotriva ONG-urilor. A fost votată de o alianță AUR-PSD.   Adică o alianță între un partid al cărui președinte și-a început cariera politică dansând pe mormintele altora & un partid al cărui președinte și-a sfârșit cariera politică săpând groapa altuia”, a scris Vancu la 19 mai.   „Mi se rupe sufletul când văd cât de nervos e domnul Grindeanu. E de înțeles, îl resping brutal până și partide precum UDMR, până mai ieri atât de devotate.   Mai bine s-ar întoarce la prima lui dragoste, matematica. Poate de data asta reușește să-și găsească faimoasa carte dispărută, mai enigmatică până și decât marea teoremă a lui Fermat.   Sau decât majoritățile din parlamentul României”, a postat Vancu, la 14 mai.   Și el, și Roxana Dumitrache, au confirmat faptul că USR îi susține la șefia ICR.    „Mă onorează că alături de mine, pentru Consiliul de conducere, USR l-a nominalizat pe Radu Vancu, un scriitor și un intelectual public pe care îl prețuiesc și alături de care am fost în nenumărate contexte culturale și civice (...)   Aleg să nu intru în retorica deconstrucției, reflex pe care l-au avut mulți din cei care și-au dorit sau au ajuns să conducă ICR. Dimpotrivă, cred că puterea de construcție instituțională a echipei lui Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc. De atunci, instituția a traversat multe momente complicate, unele suprarealiste de-a dreptul și au rămas, în mod cert, anecdotice (și dureroase) în memoria publicului și în istoria instituției (...)   Intru într-o cursă cu finalul aproape scris, însă și bătaia unei aripi de fluture poate muta, în momente alese, plăci tectonice”, a scris Roxana Dumitrache.     

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD
Politică

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reacționat, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că USR este ținut captiv de Ilie Bolojan, iar PNL ar fi condus de USR. „Efectiv, este captiv USR-ul. Chiar întrebam pe nişte reprezentanţi de la USR dacă ei realizează că preşedintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”, a spus Grindeanu, miercuri. Citește și: Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală Acum, Mureșan îi răspunde că PSD este condus, de fapt, de Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei.  Olguța Vasilescu, ex-PRM, dă direcția în PSD „Sorin Grindeanu încearcă să dezbine PNL, spunând că suntem conduși după voința USR. Domnule Grindeanu, liderul PNL este președintele partidului, Ilie Bolojan. Atât.La noi nu e ca la PSD, unde președinte este Sorin Grindeanu, dar partidul e condus de Olguța Vasilescu”, a scris europarlamentarul, pe Facebook.   Oficial, Olguța Vasilescu nu mai are nici o funcție de conducere în PSD, ea abandonând inclusiv poziția de vicepreședinte regional. Însă soțul ei, europarlamentarul Claudiu Manda, este secretarul general al PSD, poziție din care gestionează, printre altele, finanțele partidului.    PNL și USR vor acționa coordonat în Parlament, a anunțat Dominic Fritz, la 7 mai: „Nu vom spune lucruri care să ne surprindă reciproc la Cotroceni”.    „Înseamnă că PNL şi USR, împreună, sunt cea mai mare facţiune din Parlament şi au împreună o forţă pentru a determina ca România să nu piardă calea reformistă şi pentru a ne opune la ce au început PSD şi AUR în Parlament şi orice decizii pe care va trebui să le luăm, le vom lua împreună”, a afirmat Dominic Fritz, la Digi24.   Siegfried Mureșan a afirmat, ieri, pe Facebook, că PNL va rămâne în opoziție: „Din opoziție vom susține, în Parlament, în mod responsabil, programele ce țin de implementarea PNRR, de implementarea programului european de apărare SAFE și de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE”.

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP
Investigații

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP

Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei din partea USR, cere lunar bani de la Senatul României pentru plata chiriei a șase birouri de parlamentar din județul Brașov, dar nu are nici un consilier angajat care să gestioneze relația cu cetățenii care l-au votat. Cinci din cele șase birouri închiriate pe banii Senatului României au fost transformate în sedii ale filialelor USR Brașov, deși USR primește subvenții de la statul român pentru plata chiriilor. DeFapt.ro a dezvăluit că o situație asemănătoare se întâmplă și la PSD, acolo unde foștii miniștri de la Muncă și Transporturi, Petre Florin Manole, respectiv Ciprian Constantin Șerban, primesc peste 80.000 de euro anual pentru birouri parlamentare fantomă. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Senatorul Darău plătește din banii Senatului chiriile pentru USR Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei, este președintele filialei județene USR Brașov. În calitatea sa de senator al României, Irineu Darău a încasat în perioada ianuarie – decembrie 2025 nu mai puțin de 27.530 lei, adică echivalentul a 5.500 de euro, pentru a plăti chiria a șase spații în care ar trebui să funcționeze biroul său de parlamentar. Însă în cinci din cele șase spații funcționează exclusiv filiale locale ale organizației județene USR Brașov, dar și acelea sunt închise. Filiale a căror chirie ar trebui decontată din banii pe care USR îi primește ca subvenție din partea statului român, nu din banii Senatului României. Un raport de monitorizare al Expert Forum arată că USR a cheltuit anul trecut 37,4 milioane lei, din care trei milioane lei pentru chirii și utilități sedii. 7.000 de euro lunar pentru funcționare, zero angajați Biroul parlamentar reprezintă structura locală de lucru a unui deputat sau senator, situată în circumscripția electorală în care parlamentarul a fost ales. Acesta funcționează ca o punte de legătură directă între cetățeni și parlamentar, oferind un spațiu fizic în care alegătorii pot fi primiți în audiență sau să fie informați despre proiectele legislative. Dar în realitate nu se întâmplă acest lucru.   Cele șase sedii în care ar trebui să funcționeze cabinetul de parlamentar al senatorului Irineu Darău sunt situate în localitățile Cristian, Râșnov, Săcele, Sânpetru, Făgăraș și Dumbrăvița. Majoritatea acestor spații a căror chirie este plătită senatorului Irineu Darău de către Senatul României par a fi lăsate în paragină. Asta, deși pentru funcționarea cabinetului său de parlamentar (nu pentru chirie), senatorul Irineu Darău a primit aproximativ 7.000 de euro lunar în decursul anului 2025. La solicitarea DeFapt.ro, Senatul României a transmis că senatorul Irineu Darău nu are angajată nici o persoană pe cabinetul său de parlamentar. Chirii plătite de stat, spații lăsate în paragină Pe Strada Mare din localitatea brașoveană Dumbrăvița, la nr. 128, vizavi de biserică, se află un corp mic de casă neîngrijit, parcă abandonat, cu geamuri și ușa ferecate cu grilaje. Un banner prins deasupra ușii indică faptul că acolo își are sediul doar USR Dumbrăvița, una din filialele locale a USR. Nici urmă de cabinet parlamentar. La aproape 38 de kilometri distanță de această cămăruță, în localitatea brașoveană Săcele, pe bulevardul George Moroianu la nr. 289 B, se află un spațiu închiriat în care ar trebui să funcționeze un alt birou de parlamentar al senatorului Darău. Imaginile surprinse de Google Street View arată că acolo se află o cameră dotată cu un frigider, de care stă rezemată o mătură, un birou și două scaune. Pe geam a fost lipit un afiș al USR cu Daniela Olariu. Biroul de parlamentar din Săcele al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Situația este identică pe Strada Lungă, din localitatea Cristian. Acolo, pe un corp de casă veche, a fost montată o casetă din plastic pe care stă scris „Uniunea Salvați România Filiala Cristian – Brașov”. Iar pe geam a fost lipit un afiș cu mesajul „USR, singurul partid care luptă împotriva hoției”. Biroul de parlamentar din Cristian al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Seidler: „Orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar”  Contactat de către DeFapt.ro, senatorul Irineu Ambrozie Darău a refuzat să comenteze. A răspuns, însă, Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, care a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „USR plătește chiriile aferente sediilor de partid din toată țara, atât din fonduri publice cât și din surse proprii, conform legii, fiind verificat în acest sens atât de Curtea de Conturi cât și de Autoritatea Electorală Permanentă”. Întrebat cum explică faptul că senatorul Irineu Darău plătește din suma forfetară pe care o primește de la Senatul Romaniei chiriile pentru filiale USR nefuncționale, Cristian Seidler a expicat că „orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar. Faptul că un spațiu poate fi împărțit, ca suprafață și costuri, între mai mulți chiriași, dintre care unul este un birou parlamentar, se încadrează în prevederile legale”. Ia bani de transport, deși îl plimbă gratuit SPP Senatorul Irineu Ambrozie Darău a preluat funcția de ministru al Economiei în data de 23 decembrie 2025. De atunci și până în prezent, a cerut Senatului României să-i plătească cheltuielile cu transportul, adică 1.400 lei pe lună, deși acest serviciu este asigurat non-stop de Serviciul de Protecție și Pază. Am încercat să obținem un punct de vedere de la senatorul Darău, dar acesta a refuzat să răspundă. Însă Cristian Seidler a transmis că „regulile sunt unitare și se aplică la fel parlamentarilor care ocupă și o funcție de ministru”. Dar atunci când a fost întrebat dacă este legal și moral ca senatorul Irineu Ambrozie Darău să primească banii pentru transport, în contextul în care serviciul îi este asigurat de SPP, Seidler a refuzat să mai răspundă. 

Primăria Sectorului 5, acuzată de o nouă breșă de securitate: datele cetățenilor ar fi fost expuse online
Eveniment

Primăria Sectorului 5, acuzată de o nouă breșă de securitate: datele cetățenilor ar fi fost expuse online

Deputatul USR de București, Alexandru Dimitriu, acuză conducerea Primăria Sectorului 5 de neglijență gravă după descoperirea unei noi breșe de securitate în platforma online a Direcției de Taxe și Impozite Locale. Potrivit parlamentarului, sistemul ar permite accesarea unor date personale sensibile doar prin introducerea unei adrese de e-mail, fără verificări suplimentare de identitate. Declarațiile vin pe fondul scandalului izbucnit în urmă cu doi ani, când hackerii au spart sistemele informatice ale instituției și au publicat pe internet datele a peste 200.000 de cetățeni și înregistrări audio ale angajaților. „Primăria Sectorului 5, un serial despre incompetență” Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat dur administrația Sectorului 5 și modul în care sunt protejate datele cetățenilor. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan „Piedone Jr. reușește performanța incredibilă de a transforma Primăria Sectorului 5 într-un serial despre incompetență, improvizație și nepăsare față de cetățeni. Colegii mei de la USR Sector 5 au descoperit o breșă gravă de securitate în platforma online a Direcției de Taxe și Impozite Locale: introduci o adresă de e-mail, iar sistemul îți completează automat datele personale ale cetățeanului asociat acelui cont." Fără verificări de securitate "Nume, telefon, CNP și alte informații sensibile, toate disponibile fără verificări serioase de identitate. Felicitări colegului meu, consilierul local USR Mihai Ionescu, pentru descoperirea și semnalarea acestei breșe de securitate. Nu vorbim despre o greșeală izolată. Acum doi ani, hackerii au spart sistemele Primăriei Sectorului 5 și au furat datele a peste 200.000 de cetățeni, inclusiv înregistrări audio ale angajaților. Apoi le-au distribuit pe internet. Investigațiile de presă au arătat atunci un tablou absolut halucinant: mentenanța site-urilor primăriei era făcută printr-o firmă conectată la familia purtătoarei de cuvânt a primăriei conduse de Piedone Jr. Adică exact combinația care duce la dezastru pentru oameni. Piedone Jr. a fost impus la primărie de tăică-su, deși era apă de ploaie în administrație. Dar nu a fost în stare măcar să învețe ceva între timp. Poate ar trebui să lase pe altul și să-și continue somnul în privat.” Contextul scandalului de securitate de la Sectorul 5 În 2024, Primăria Sectorului 5 a fost ținta unui atac cibernetic major de tip ransomware. Hackerii au reușit să compromită serverele instituției și au solicitat o răscumpărare record de 5 milioane de dolari pentru deblocarea datelor Atacul a afectat în mod direct infrastructura IT a sediului din strada Fabrica de Chibrituri, provocând nefuncționalități la nivelul centralei telefonice și al altor servicii digitale interne. Deși inițial au existat raportări contradictorii, investigațiile ulterioare au indicat faptul că datele personale ale aproximativ 200.000 de cetățeni au fost compromise și ulterior scoase la vânzare pe Dark Web după ce primăria a refuzat plata răscumpărării.

Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex
Politică

Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex, Mariana Miclăuș. „Am decis convocarea Consiliului de Administraţie al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a întrerupe contractul de mandat al doamnei director general pentru nerespectarea indicatorilor financiari negociaţi cu ministerul, acceptaţi, dar nerealizaţi”, a spus Miruță.  Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Însă nu este clar dacă guvernul Bolojan va mai supraviețui suficient pentru ca această măsură să fie dusă la bun sfârșit. Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex Directoarea generală a Metrorex, Mariana Miclăuș, numită în funcție în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea reviziilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Născută în 1963, ea a absolvit - potrivit propriului CV - ASE-ul în 1989. Azi, Miruță a arătat că până și soțul directoarei dăduse o gaură de patru milioane de lei în veniturile Metrorex.  „Am găsit situaţia parcării de la Străuleşti, pentru care se înregistrează pierderi de patru milioane de lei pe an, chiar dacă există solicitări de parteneriat public-privat, astfel încât ea să fie administrată, nemaifiind situaţia ca Metrorex să plătească patru milioane de lei pe an. Şi am găsit situaţia în care această parcare, care marchează pierderi de patru milioane de lei pe an, este administrată de soţul doamnei director general”, a explicat Radu Miruţă. Ce a mai descoperit ministrul interimar al Transporturilor la Metrorex:  „Am găsit o companie care utilizează cu titlu gratuit depouri şi clădiri ale Metrorex, fără a plăti nimic” „Am găsit baza sportivă de la Ciurel, pe care o foloseşte Sindicatul Metrorex, încasând bani din activităţile care se desfăşoară acolo, fără a exista o bază legală să facă asta şi fără a plăti la rândul lui bani către Metrorex, care este proprietarul acestei baze sportive. A existat pe vremuri un contract între Metrorex şi sindicat, care a permis sindicatului să închirieze pentru a-şi face bani. A expirat de mult acel contract, însă sindicatul a continuat să facă bani de pe nişte bunuri ale Metrorex” „Am găsit o situaţie cu neînchirierea spaţiilor comerciale din reţeaua staţiilor de metrou, neînchiriere cu o analiză, adică închirere care ar fi putut fi făcută cu analiză de securitate la incendiu, reguli de bun simţ, respectarea şi înlesnirea fluxurilor de pasageri. Am găsit însă contracte de publicitate care au fost date fără o procedură competitivă” „La prima verificare, am găsit 60 de milioane de euro, bani neîncasaţi, din penalităţi care au fost date pentru întârzierea unui singur contract la Metrorex. A durat nouă luni după această perioadă în care ar fi trebuit să se emită de-a doua zi factura de penalităţi, până s-a emis factura. După ce s-a emis factura, nu s-a mai făcut niciun pas. Doar de aici sunt de cinci ori mai mulţi bani decât s-ar fi obţinut din creşterea acestui bilet” El a anunţat că a semnat ordinul de ministru pentru a opri creşterea preţului biletului la metrou de la 1 mai. 

Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”
Politică

Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”

Deputatul USR Claudiu Năsui a adus, la podcastul „Cum e, de fapt”, o serie de critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. El a apreciat că dacă Dominic Fritz va pierde, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), procesul de incompatibilitate și va fi obligat să demsioneze din funcția de primar al Timișoarei, acesta va rămâne la conducerea USR.  Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”, a explicat Năsui. El a fost ministru al Economiei în guvernul Cîțu. Transcrierea începe de la minutul 2.06.  „Năsui: Deci, va fi păstrat la conducerea partidului la cum văd eu lucrurile acum. Acum că ați zis că sunt membru în conducere, sunt membru în biroul național, asta este un for. E ca în Parlamentul României. Adică dacă poți să fii în minoritate acolo, nu ești neapărat nu influențezi direcția în care merg lucrurile. Cred că acum ce pot spune politic este că și domnul Frit și domnul Moșteanu au dus partidul într o zonă mult mai mult mai de stânga și într o zonă mai mult mai foarte diferită decât ce era inițial. Q: Spuneți că nu mai este un partid de dreapta. Năsui: Aș zice că elementele care îl făceau de dreapta sau măcar liberal - erau și inițial a fost o luptă cumva în interiorul partidului, și o luptă cumva câteodată contra curentului - acum să zicem că nu mai există acea acea bucată. Și cred că, din păcate, intrarea la guvernare și politicile luate la guvernare au fost mai degrabă unele de tipul lăsăm sistemul așa cum e, dar ne punem noi oamenii și o să-mi (...) meargă mai bine. Adică nu nu o reformă cât o schimbare de conducere. Q: N-avem răspuns la întrebarea ce se va întâmpla cu Dominic Fritz în partid dacă pierde acest proces. Năsui: Asta nu știu. Nu știu. Eu vă pot spune ce s a întâmplat până acum. Ce s-a întâmplat până acum este retorica că e nevinovat și că este un abuz al justiției. Q: Reformulez. Are suficientă susținere Dominic Friț în USR în acest moment (...)? Năsui: Absolut. Domnul Fritz și domnul Moșteanu conduc acum USR-ul.  Q: Domnul Moșteanu conduce acum USR-ul? Năsui: Împreună cu domnul Fritz (...) Q: După scandalul...? Năsui: Știți cum e, scandalul acela e scandal pentru electorat, nu e scandal pentru conducere neapărat. O să-l o să vedeți și la următoarele alegeri. Odată ce ești într o anumită funcție, nu mai contează cât de adecvat. Ce contează pentru persoana aceea este să o țină cât mai mult (...) Eu nu acuz chestia asta, e un comportament cert uman, am văzut și la alte partide și este o chestie cumva normală. Știți cum e se zice un parazit nu și părăsește niciodată gazda de bună voie (...) Asta se asta se întâmplă deja în toate partidele. Nu e foarte dur. Este doar realitatea. Eu totdeauna v-am spus adevărul de 10 ani de când sunt în politică. Deci nu nu m-am schimbat.  Q: Până până să apară scandalul studiilor al domnului Moșteanu, dumnealui era o prezență... Năsui: Dar atenție, scandalul acela era mult mai vechi (...) nu e ca și cum a apărut ceva nou. Q: Și atunci cum vă explicați faptul că dumnealui a ajuns ministrul, deși se știa că e o bombă acolo amorsată și care va face poc? Năsui: Din același motiv pentru care a ajuns și domnul Andrușcă, ministru, pentru că el a avut puterea politică în momentul acela. Q: Foarte dură... Năsui: Poate să fie alt ministru, poate să fie doamna Viorica Dăncilă (...) Oamenii n-ajung în funcții politice pentru că sunt adecvați pentru funcțiile acelea. Ajung în funcții politice pentru că au influență politică. Q: Inclusiv în USR. Năsui: Din păcate da. Inclusiv în USR s a întâmplat lucrul acesta. (...)  Q: De ce este o problemă că în acest moment Ionuț Moșteanu este atât de influent în USR? Năsui: Dar nu eu am zis că e o problemă. M-ați întrebat cine conduce și v-am spus cine conduce (...) Hai să vă spun, problema mea cu conducerea USR-ului este că a renunțat la reforme. Că uitați, de exemplu acum la momentul înregistrării acestui noi am putea să forțăm niște reforme”.   

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură
Politică

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură

Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, întrucât demiterea se poate realiza doar prin moțiune de cenzură, susține deputatul USR Alexandru Dimitriu. El îl contrazice pe fostul ministru al Justiției din regimul Dragnea, Tudorel Toader.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune „Guvernul NU este demis automat la 45 de zile după retragerea PSD de la guvernare. Este doar un narativ fals, împins de pesedişti. O încercare disperată de a manipula realitatea. Dar, pentru a da greutate acestei poveşti, îl scot în faţă pe fostul ministru al Justiţiei din era lui Dragnea. Problema lor reală este alta: ştiu foarte bine că nu au voturile necesare pentru a dărâma Guvernul Bolojan, din care face parte şi USR. Așa că aleg varianta clasică: creează realități paralele.   Realitatea juridică este însă simplă și clară: Constituția României spune explicit, la art. 113, că Guvernul poate fi demis doar prin moțiune de cenzură, votată de majoritatea Parlamentului.   Art. 85 nu are nicio legătură cu demiterea Guvernului. El reglementează strict numirea și revocarea miniștrilor, în caz de remaniere sau de vacanță a funcției.   Restul? Propagandă”, a arătat Dimitriu.  „Câtă vreme n-ai încrederea Parlamentului, votul Parlamentului, puterile Guvernului nu sunt depline, rămâne un guvern cu puteri, capacitate juridică restrânsă. Interimat în 45 de zile, dar după 45 poate să schimbe interimarii și să mai rămână o perioadă, un ciclu din acesta.   Un guvern care e responsabil, cu loialitate față de Constituție, cum se spune, valori constituționale, nu rămâne cu capacitate restrânsă. Poate premierul foarte bine să-și constituie o majoritate nu neapărat guvernamentală, o majoritate parlamentară care să-l susțină, să-i dea un vot de încredere ca și guvern minoritar”, a susținut Tudorel Toader, citat de TVR Info. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră