joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

470 articole
Internațional

Lovitură dură pentru Putin: Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT

Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT: un oficial francez afirmă că un consens pe acest subiect ar putea fi anunțat în curând. Discuţiile dintre membrii Uniunii Europene cu privire la excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi Swift sunt aproape să se finalizeze cu succes, a declarat sâmbătă un oficial de la Palatul Elysee. Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT Responsabilul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că niciun stat membru al UE nu blochează excluderea Rusiei din sistem, dar că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, relatează Reuters. Ministerul de externe german a anunţat că Germania este pregătită pentru o "limitare ţintită" a accesului Rusiei la Swift, relatează AFP. După controversele legate de gazoductul Nord-Stream II, Germania era din nou criticată pentru că a refuzat excluderea Moscovei din Swift, unul dintre cele mai importante motoare ale finanţelor mondiale. În timp ce toţi partenerii săi europeni păreau să fi acceptat în cele din urmă această măsură radicală ca represalii la invazia din Ucraina, Berlinul încă ezita, temându-se pentru aprovizionarea sa cu gaz şi cărbune rusesc. Mai devreme, premierul polonez Mateusz Morawiecki, care a vizitat sâmbătă Berlinul, descrisese poziţia Germaniei faţă de platforma de tranzacţionare interbancară drept "egoism concret". ''Am venit aici, la cancelarul Olaf Scholz, pentru a le zdruncina conştiinţa, pentru a zdruncina conştiinţa Germaniei", a spus Morawiecki, a cărui ţară, membră a NATO, are o frontieră comună de 535 de kilometri cu Ucraina. O armă nucleară în materie financiară Swift este una dintre cele mai importante reţele de mesagerie bancară şi financiară. Aceasta permite efectuarea de plăţi interbancare între instituţii din întreaga lume şi scuteşte Germania, de exemplu, de a plăti în numerar pentru gazul rusesc. Excluderea unei ţări din acest sistem este considerată o "armă nucleară" în materie financiară, pentru că atunci când un stat este deconectat de la Swift, înseamnă, de asemenea, că propriile sale bănci nu pot efectua tranzacţii cu băncile din ţara penalizată. Germania, care importă mai mult de jumătate (55%) din gazul său din Rusia, este foarte sceptică şi se teme că nu va mai putea să-şi achite plăţile pentru energie. Suspendarea din Swift "ar însemna că există un risc ridicat ca Germania să nu mai fie aprovizionată cu gaz, cu materii prime din Rusia", a declarat săptămâna aceasta ministrul finanţelor Christian Lindner. Berlinul consideră, de asemenea, că măsura riscă să fie ineficientă, deoarece Moscova a dezvoltat legături strânse în special cu China. Mă tem că Putin a stabilit de mult timp o alternativă la acest sistem Swift, a adăugat ministrul. Argumente care nu sunt convingătoare şi care îi înfurie pe mulţi dintre partenerii europeni ai Berlinului. Cu atât mai mult cu cât mai multe ţări care sunt, de asemenea, puternic dependente de hidrocarburile ruseşti şi care erau iniţial sceptice au susţinut în cele din urmă măsura în ultimele zile. Vineri, cancelarul austriac Karl Nehammer s-a răzgândit. După ce a descris măsura ca fiind "nu foarte eficientă", el pledează acum "pentru o excludere a Rusiei din Swift". Italia și Ungaria nu au rețineri Premierul italian Mario Draghi i-a promis sâmbătă preşedintelui ucrainean sprijinul său total pentru sancţiuni ''inclusiv cele referitoare Swift''. Iar guvernul ungar, prezentat iniţial ca fiind ostil, a negat cu tărie sâmbătă că ar fi împotriva excluderii Rusiei din sistemul Swift, ministrul său de externe Peter Szijjarto vorbind chiar despre "ştiri false" pe contul său de Facebook. Germania pare să fie singură, tocmai când credea că, prin suspendarea gazoductului germano-rus Nord Stream II, a pus capăt controverselor legate de dependenţa sa faţă de Rusia şi de excesul de indulgenţă faţă de Kremlin, comentează AFP. Citește și: Erdoğan îl abandonează pe Putin, potrivit lui Zelenski: Turcia interzice navelor ruse de război intrarea în Marea Neagră Ca răspuns la aceste critici, Berlinul încerca să-şi arate solidaritatea cu restul NATO. Guvernul a anunţat vineri că trimite o companie a armatei sale în Slovacia, care se învecinează cu Ucraina. De asemenea, a trimis o navă de recunoaştere în Marea Baltică, intenţionează să trimită baterii de rachete aer-sol Patriot pe flancul estic şi intenţionează să desfăşoare 350 de soldaţi ca întăriri pentru misiunea NATO pe care Germania o comandă în Lituania.

Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT Foto: Bundesregierung.de
Experți UE în securitate cibernetică pentru Ucraina Foto: ENISA
Internațional

UE pregătește o echipă de experți în securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina. În echipă, români

UE pregătește o echipă de experți în securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina. Margiris Abukevičius, viceministru la Ministerul Apărării Naţionale din Lituania, a transmis că „trimiterea echipei de securitate cibernetică în Ucraina este o opţiune pe care o luăm în considerare”. Experți UE în securitate cibernetică pentru Ucraina Experţi în securitate cibernetică din şase ţări, Croaţia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia şi România, ar putea ajuta Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice din Rusia. Mobilizarea celor şase state membre UE şi crearea echipei de experţi în securitate au avut loc după ce serviciile ucrainene de securitate cibernetică au făcut anunţuri legate de atacuri şi ameninţări cibernetice. „Ucraina ar putea avea nevoie de ajutor pentru a face față unor incidente de securitate cibernetică sau pentru testarea infrastructurii IT în scopul de a depista eventuale puncte slabe”, a spus Abukevičius, citată de Reuters. Echipa de specialiști ar putea fi compusă din circa zece oficiali experţi în securitate cibernetică, din fiecare din cele şase ţări europene. Echipa se înscrie în programul UE de cooperare în domeniul apărării PESCO. Ministrul de Externe al Kievului, Dmytro Kuleba, a mai solicitat de la Uniunea Europeană „echipamente tehnice şi software suplimentare pentru consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică”. Ucraina a suferit atacuri asupra alegerilor în anul 2014 şi asupra reţelelor de energie în 2015 şi 2016. A fost epicentrul unui focar global de malware cunoscut sub numele de „NotPetya” care s-a răspândit rapid în întreaga lume, paralizând multinaţionale precum gigantul danez de transport maritim Maersk, gigantul logistic FedEx, compania farmaceutică Merck.

Europa menține Rusia în comerțul internațional (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, criticată de Vera Jourova, vicepreședinta CE. Sursa: Twitter Vera Jourova
Internațional

Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea să taie accesul Rusiei pe piețele și serviciile financiare europene

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei ar viza sistemul financiar-bancar Foto: eng.kremlin.ru
Internațional

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Ucraina și România susțin ca UE să sancționeze Rusia acum, blocul comunitar mai așteaptă

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune Ursula von der Leyen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Un anunț care poate schimba jocul: UE este în siguranță chiar și fără gaz din Rusia, afirmă Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, transmite dpa. UE rezistă fără gaz din Rusia "Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta", a declarat şefa executivului european. Ea a lansat acuzaţii grave la adresa companiei ruse Gazprom, susţinând că aceasta "încearcă în mod intenţionat să stocheze şi să livreze cât mai puţin, în timp ce preţurile şi cererea cresc vertiginos". Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În UE au existat timp ce câteva săptămâni temeri că actualul conflict între Rusia şi Occident legat de pericolul unei invazii ruse în Ucraina ar putea perturba alimentarea cu gaze, reaminteşte dpa. Până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom. "Trecutul întunecat" al Moscovei La Munchen, von der Leyen a mai apreciat că ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei ar putea modifica întregul sistem internaţional. Ea a avertizat că gândirea Moscovei, care ţine de "un trecut întunecat", i-ar putea costa pe ruşi prosperitatea viitoarea. "Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a declarat preşedinta CE, citată de Reuters.

UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei (sursă: Facebook/Comisia Europeană)
Internațional

UE, îndemnată să apere Lituania în fața presiunilor Chinei

UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei, potrivit unui oficial francez. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de fermitate pentru a apăra Lituania împotriva presiunilor economice ale Chinei, a afirmat duminică ministrul francez pentru comerţ exterior, Franck Riester, citat de AFP."Ceea ce face China cu Lituania este în mod clar o coerciţie. Chinezii folosesc armele comerciale şi economice pentru a exercita presiuni politice asupra noastră", a declarat pentru AFP ministrul care va prezida luni o reuniune cu omologii săi din UE la Marsilia.UE a sesizat la sfârşitul lui ianuarie Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) împotriva Chinei, acuzată că blochează importurile lituaniene, pe fondul tensiunilor diplomatice pe tema Taiwanului. UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei Lituania se consideră pedepsită pentru că a permis acestei insule să-şi deschidă o reprezentanţă oficială în capitala sa, Vilnius, sub nume propriu, stârnind furia Chinei care respinge orice utilizare oficială a cuvântului Taiwan. Beijingul nu-i recunoaşte statutul de stat acestei insule pe care o consideră a fi una dintre provinciile sale. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe elFranck Riester, care pledează pentru "mai multă fermitate, mai puţină naivitate" din partea Europei în problemele comerciale, consideră că UE a evoluat deja mult, în special sub efectul politicii agresive a Chinei ori a Statelor Unite din epoca Donald Trump.În contextul în care comerţul liber este "aproape un scop în sine", Europa "doreşte să continue schimburile comerciale, o dimensiune esenţială a economiei noastre, dar nu cu orice preţ, nu cu preţul concurenţei neloiale, nu cu preţul companiilor europene expuse la preluări rapace", a explicat demnitarul francez. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie opriteEl a subliniat că libertatea schimburilor comerciale nu se poate face nici prin sacrificarea mediului, nici prin compromisuri asupra valorilor democratice.Comisia Europeană a prezentat în decembrie un proiect de instrument care va pedepsi orice ţară care foloseşte sancţiuni economice pentru a face presiuni asupra UE sau a unuia dintre membrii săi.Acest instrument "anti-coerciţie" urmează să fie negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European. Franck Riester speră să ajungă la o "poziţie consensuală" a celor 27 de sub preşedinţia franceză, până la sfârşitul lunii iunie.Ministrul mai speră ca negocierile privind un instrument de reciprocitate în deschiderea pieţelor publice să ajungă la bun sfârşit în primul semestru al anului."În prezent, Europa oferă acces la 95% din pieţele sale publice restului lumii", dar "companiile europene au acces la mai puţin de 30% din pieţele publice din Statele Unite sau Japonia şi la aproape nimic în China", potrivit demnitarului francez."Deci, spunem acum +stop, de-ajuns+. Dorim ca pieţele publice ale partenerilor noştri să se deschidă companiilor noastre, altfel ne vom închide pieţele publice pentru companiile lor", a mai declarat Franck Riester.

Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE (sursă: Facebook/Viktor Orban)
Internațional

Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE

Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE. Premierul ungar, Viktor Orban, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de posibilitate, relatează DPA.Uniunea Europeană duce "un război sfânt, un jihad" sub sloganul statului de drept, a declarat politicianul naţionalist de dreapta în cadrul unui discurs în faţa susţinătorilor din Budapesta sâmbătă.În acelaşi timp, el a cerut "toleranţă" din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximăOrban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) privind noul mecanism al UE privind statul de drept. Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020. CEJ urmează să se pronunţe miercuri. Citește și: Comisia Europeană explică pentru PSD: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii excepţionale, cum ar fi dezastrele naturaleInstituţiile UE şi organizaţii de apărare a drepturilor omului îl acuză pe Orban, care conduce Ungaria din 2010, de distrugerea democraţiei şi a statului de drept.Orban a contrazis sâmbătă această evaluare. ''Pentru ei, statul de drept este un mijloc prin care vor să ne transforme în ceva asemănător cu ei", a spus el.Dar Ungaria nu vrea să devină ca Europa de Vest, aşa cum nu se aşteaptă ca Occidentul să adopte politicile ungare de azil sau de familie.Ungaria a vrut să menţină UE unită "în ciuda alienării culturale tot mai mari". Acesta este motivul pentru care Budapesta a făcut ''oferte de toleranţă'' atât Bruxelles-ului, cât şi Berlinului în mai multe rânduri.''Nu există altă soluţie, ci doar toleranţă. Aceasta este singura modalitate de a găsi o cale comună", a continuat Orban.

Greierele de casă, aprobat pentru consum Foto: wikipedia
Eveniment

Vă enervează greierii, vara? Acum puteți să-i mâncați

Greierele de casă este a treia insectă care a fost aprobată pentru consum în Uniunea Europeană după ce, în iulie 2021, a fost emisă aprobarea pentru viermele galben uscat, iar în luna noiembrie pentru lăcusta călătoare. Greierele de casă, aprobat pentru consum Greierele de casă a primit autorizație spre a fi consumat atât în formă congelată, uscată sau pudră. Această autorizaţie a Comisiei Europene a fost susţinută de statele membre în data de 8 decembrie 2021, după o evaluare amănunţită realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) care a ajuns la concluzia că consumul acestei insecte este sigur pentru utilizările cerute de compania care a formulat solicitarea. Produsele care conţin acest nou aliment trebuie să fie etichetate corespunzător şi să menţioneze posibilele reacţii alergice. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În ultimii ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a descoperit că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase cu un conţinut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. În plus, insectele constituie o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. De asemenea, în contextul strategiei „De la fermă la farfurie”, insectele au fost indentificate drept o sursă alternativă de proteine care ar putea facilita tranziţia spre un sistem alimentar mai sustenabil.

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect. Răspunsurile NATO şi ale Uniunii Europene adresate Rusiei asupra preocupărilor acesteia privind securitatea europeană au fost descrise vineri de Ministerul de Externe rus drept lipsite de respect şi de substanţă, relatează Reuters. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le ceruse individual statelor membre ale celor blocuri să-i transmită fiecare separat cum înţeleg ele principiul ''indivizibilităţii securităţii'' europene. Lavrov a primit în schimb răspunsuri din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cărora nu le adresase întrebarea. ''Un asemenea pas nu poate fi văzut altfel decât un semn de impoliteţe diplomatică şi de lipsă de respect faţă de cererea noastră'', consideră MAE rus. Ministrul Lavrov a declarat joi că ţara sa doreşte răspunsuri separate din partea ţărilor UE asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene, nu un răspuns colectiv al UE, întrucât acesta ''nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale''. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţa pe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare ''în numele statelor membre ale UE'' cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma solicitărilor adresate de Moscova individual acestor ţări. Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect Principiului indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestora la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an (sursă: mid.ru)
Internațional

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

UE investește în industria semiconductorilor (sursă: pexels.com)
Eveniment

UE investește în industria semiconductorilor pentru a scăpa de dependența de Asia

UE investește în industria semiconductorilor pentru a nu mai depinde de Asia. Comisia Europeană va propune marţi deblocarea a aproape 42 de miliarde de euro din banii publici în favoarea industriei semiconductorilor, în ideea de a-şi reduce dependenţa faţă de Asia în acest sector strategic în care există în prezent o criză de aprovizionare, informează AFP."Este vorba de o investiţie majoră", a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, cu prilejul unei vizite la centrul de cercetare Imec de la Louvain, în apropiere de Bruxelles. Acest plan "va garanta securitatea aprovizionării uzinelor europene, majorând de patru ori producţia de semiconductori în Europa până în 2030", a precizat Thierry Breton.Chiar dacă este pe primele locuri în lume când vine vorba de activităţile de cercetare în domeniul cipurilor, Uniunea Europeană a văzut cum în ultimele decenii ponderea sa în producţia mondială de cipuri a scăzut până la 10%. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaÎnsă lipsa de semiconductori, care frânează industria auto de trei ani prin închiderea forţată a numeroase uzine, a provocat un adevărat şoc. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud. UE investește în industria semiconductorilor Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei"Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat", a explicat Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.Aceste componente sunt inevitabile în numeroase obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, precum telefoanele mobile, dar şi în centrale de stocare a datelor, care au devenit elementul central al unei economii digitale în plin avânt. Anul trecut, semiconductorii au reprezentat o piaţă mondială de aproape 600 de miliarde de euro, susţine firma de consultanţă Yole Développement. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, piaţa ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro în 2030.Proiectul de regulament al Comisiei, care va trebui adoptat şi de statele membre precum şi de Parlamentul European, prevede subvenţii în valoare de 12 miliarde de euro (şase de la UE şi alte şase de la statele membre) pentru a finanţa cercetarea în tehnologiile cele mai inovative şi linii pilot pentru a pregăti industrializarea lor.În plus, pentru a permite implantarea de mari uzine, dar şi pentru a favoriza inovaţia în rândul IMM-urilor, Bruxelles-ul va autoriza alte 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru firmele străine, cum este gigantul american Intel care intenţionează să construiască noi uzine în Europa. Se așteaptă și investiții private Executivul comunitar speră că aceste fonduri publice vor genera o sumă mult mai mare de investiţii private.Planul Bruxelles-ului rivalizează cu cel al SUA, care intenţionează şi ele să repatrieze activităţile de producţie de cipuri pe teritoriul american. Vineri, Camera Reprezentanţilor a adoptat un proiect de lege care prevede ajutoare în valoare de 52 miliarde de dolari (45 de miliarde de euro) pentru relocalizarea producţiei de cipuri electronice.Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvydia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.Uniunea Europeană depinde de Taiwan pentru mai mult de jumătate din necesităţile sale, a explicat comisarul Thierry Breton. De aici rezultă un risc economic major dacă ar izbucni un conflict militar cu China. "Dacă Taiwanul nu ar mai fi capabil să exporte, aproape toate uzinele din lume s-ar opri în trei săptămâni", a avertizat Breton.

Putin închide Deutsche Welle la Moscova (sursa: dw.com)
Internațional

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"

Putin închide Deutsche Welle la Moscova iar decizia „este inacceptabilă şi nu are nicio justificare”, a denunţat vineri diplomaţia Uniunii Europene prin vocea unui purtător de cuvânt de la Bruxelles, relatează AFP, citată de Agerpres. „Este o veste proastă şi o evoluţie proastă” în tensiunile actuale dintre Rusia şi ţările occidentale, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Putin închide Deutsche Welle la Moscova Declaraţia a fost făcută în conferinţa de presă zilnică a Comisiei Europene la Bruxelles, la o zi după represaliile decise de Moscova, deja condamnate ferm de guvernul german. Rusia a dispus joi închiderea biroului local al radioteleviziunii germane internaţionale Deutsche Welle, ca represalii la interdicţia impusă postului rus de televiziune RT de a fi difuzat în Germania. Închiderea biroului Deutsche Welle este o premieră pentru o mare instituţie media occidentală în istoria post-sovietică. În ultimii 30 de ani, Kremlinul s-a ferit să atace media străine, în timp ce sectorul media rus a fost pus sub control de când Vladimir Putin a ajuns la conducerea ţării în 2000. Agravare a situației în ultimii ani Însă pe măsura agravării relaţiilor cu Occidentul, această politică s-a schimbat în special prin expulzarea unei jurnaliste a BBC şi a unui reporter olandez în 2021. „Măsurile de retorsiune” anunţate joi de Moscova implică „închiderea biroului” local al Deutsche Welle, „retragerea acreditării tuturor angajaţilor” acestui birou şi „întreruperea difuzării” acestei instituţii media pe teritoriul Rusiei. Citește și: UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia La fel ca Berlinul, Peter Stano a subliniat că represaliile sunt disproporţionate, în contextul în care problema iniţială era absenţa licenţei postului rus pentru a emite în Germania. Această reacţie a autorităţilor ruse „nu are absolut nicio legătură cu activitatea Deutsche Welle în Rusia”, a afirmat el. Ea „ilustrează din păcate încălcarea permanentă a libertăţii media şi dispreţul lor pentru independenţă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al lui Borrell. Russia Today, propaganda statului rus Postul de televiziune RT, inaugurat în 2005 sub numele "Russia Today", este finanţat de statul rus. El s-a dezvoltat în mai multe limbi, în special în engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă. RT a stârnit controversă în mai multe ţări, în special în SUA, unde este înregistrat ca „agent străin”, şi în Marea Britanie, unde autorităţile au ameninţat că îi vor retrage licenţa de emisie. Postul a fost interzis în mai multe ţări, în special în Lituania şi Letonia. Închiderea biroului Deutsche Welle anunţată de Ministerul rus de Externe survine în plină criză între Moscova şi Occident în privinţa Ucrainei, care se teme de o invazie a Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră